5,864 matches
-
restul de 58%, durata examenului cu stres farmacologic (dobutamină sau adenozină) fiind în medie de 50 ± 9 minute (7). Imaginile RM cu contrast paramagnetic pot în plus să cuantifice mio - cardul viabil (metodă de elecție), inflamația miocardică (miocardită) și fibroza miocardică(cicatricea). Problemele legate de examenele RM la vârstnici sunt tot prezența frecventă a insufi - cienței renale (la creatinină peste 1,2 mg/dl riscul de nefropatie de contrast este consi - derabil), dar și cooperarea uneori dificilă a pacientului (examen lung
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ana Gabriela Fruntelată () [Corola-publishinghouse/Science/91931_a_92426]
-
Studiul, proiectat să dureze inițial 5 ani, a fost oprit precoce (după 4,5 ani) datorită dovezilor clare ale superiorității nete a inhibitorului enzimei de conversie a angiotensinei față de administrarea de placebo. Tratamentul cu ramipril a scăzut riscul de infarct miocardic acut cu 22%, cel de accident vascular cerebral cu 33%, mortalitatea cardiovasculară cu 37% și cea totală cu 24%. Riscul dezvoltării nefropatiei diabetice clinic manifeste (prin proteinurie) a fost redus cu 24%. Aceste efecte au fost independente de efectul antihipertensiv
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
la pacienții hemodializați (HD) sau tratați prin dializă peritoneală (DP) a fost evaluată la 9%/an [USRDS, 1998; Parfrey, 2000]. Atât în Europa [Raine et al., 1992], cât și în Statele Unite [USRDS, 1997], majoritatea 60% pacienților dializați decedează din cauza infarctului miocardic, morții subite coronariene, accidentelor cerebrovasculare și altor boli cardiace. Riscul de mortalitate cardiovasculară la pacienții dializați în comparație cu populația generală și cu cea transplantată renal este redat sintetic în tabelul I.3. Aceste din urmă observații și date sunt în evident
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
de risc cardiovascular (inclusiv uremia per se) determină nu numai o prevalență ridicată, dar și o evoluție mult mai severă a maladiilor CDV comune. Astfel, pe o cohortă de 34.189 de pacienți dializați cronic care au suferit un infarct miocardic acut (IMA), mortalitatea a fost de 60% la un an, de 73% la 2 ani și de 90% la 5 ani, considerabil mai mare decât la cei transplantați renal cu IMA și cu mult mai ridicată față de populația non-renală care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
5 ani, considerabil mai mare decât la cei transplantați renal cu IMA și cu mult mai ridicată față de populația non-renală care a suferit un astfel de eveniment acut [Herzog et al., 1998]. De altfel, reducerea substanțială a ratei mortalității postinfarct miocardic acut constatată în ultimii ani în populația generală nu se regăsește la pacienții dializați [McGovern et al., 1996]. Prevalența patologiei asociate cu risc major pentru decesul din cauză cardiovasculară în populația dializată este redată în tabelul I.5. I.5
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
mai intens exprimată la vârstele tinere [Foley et al., 1998; Sarnak și Levey, 1998; Covic et al., 2001, 2002] (vezi figura 3). Astfel, un pacient transplantat renal prezintă un risc de 3-5 ori mai mare de a sucomba prin infarct miocardic acut decât un subiect de aceeași vârstă din populația non-renală [Lindholm et al., 1995]. Mortalitatea cardiovasculară este responsabilă de 46,7% dintre decesele pacienților cu grefă renală funcțională [US Renal Data System, 1997]. Un studiu epidemiologic relativ recent [Wilson și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
relativ recent [Wilson și Culleton, 1998] consemnează o rată a mortalității prin boli cardiovasculare la pacienții cu TR de 4,6/1000 ani-persoană, față de rate de 2,2 Mortalitatea cardiovasculară este definită ca deces prin aritmii, cardiomiopatii, stop cardiac, infarct miocardic, boală cardiacă aterosclerotică și edem pulmonar acut. Aceste date subestimează probabil rata mortalității cardiovasculare, cauzele de deces fiind incomplet cunoscute la pacienții transplantați [după Foley și col., Am. J. Kidney Dis., 1998; 32 [suppl. 3]: S117, cu permisiunea scrisă a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
nivelul situsului M6P/IGFIIR la pacienții cu CHC raportat la infecția VHC [152, 156]. Modificări cantitative În ciuda lipsei de specificitate a creșterii ADN liber, care înregistrează valori serice crescute în numeroase afecțiuni (lupus eritematos sistemic, poliartrita reumatoidă, diabet zaharat, infarct miocardic, embolie pulmonară, preeclamsie, boala Whipple, traumatisme, arsuri) determinarea cantitativa a cfADN reprezintă un veritabil biomarker de diagnostic și prognostic pentru CHC [157]. Adoptarea unei valori de prag de 18,2 ng/ml pentru nivelul circulant al cfADN permite discriminarea între
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
se recomandă terapie anticoagulantă sau antiagregantă. 4. Infarctul cerebral embolic În vasele cerebrale, embolia este cea mai frecventă cauză de stroke (aproape 40% din AVC sunt embolice, comparativ cu 32% trombotice). Cei mai mulți emboli provin din inimă (fibrilație atrială (24), infarct miocardic cu trombi murali, endocardită). Alte proveniențe sunt arterele carotide, aorta și arterele mari cerebrale. Față de trombii care aderă de peretele vascular, embolii sunt friabili și migratori. Embolul se poate dezintegra înainte ca necroza țesutului să aibă loc sau dacă țesutul
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
embolismului cerebral are o deosebită importanță. Astfel, folosirea de lungă durată a terapiei anticoagulante ( heparină, warfarină, acenocumarol, heparine cu GM mică) s-a dovedit eficace pentru prevenirea emboliei la pacienți cu AVC ischemic în antecedente și cu fibrilație atrială, infarct miocardic sau protezare valvulară. 5. Lacunarismul cerebral Infarctul lacunar, care reprezintă 10% din AVC ischemice, este întotdeauna dat de ocluzia arterelor mici, de dimensiuni între 50 și 200 micrometri în diametru (6). Există o strânsă corelație între starea lacunară și hipertensiunea
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
la VS și a arterei pulmonare la VD. Intervenția a fost descrisă în 1975 de Jatene și perfecționată în 1981 de Lecompte [8]. Operația se efectuează prin sternotomie mediană, în by-pass cardiopulmonar (BCP), hipotermie profundă 18-25șC și flux diminuat, protecția miocardică fiind obținută prin administrarea de cardioplegie rece cu sânge intracoronarian și ser rece sau gheață topical. Înaintea instituirii BCP sunt disecate larg arterele pulmonare până la nivelul hilului pulmonar, aorta și trunchiul arterei pulmonare, iar canalul arterial persistent este disecat, ligaturat
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
la 10 ani; nu sunt disponibile date pentru supraviețuirea la 20 de ani. Modul de deces - principala cauză de deces precoce și tardiv este insuficiența cardiacă acută sau subacută datorată reimplantării suboptimale a arterelor coronare la nivelul neoaortei, cu ischemie miocardică ulterioară. O cauză mai rară este disfuncția VD datorată bolii obstructive vasculare pulmonare. Factorii de risc pentru deces postoperator sunt: anomalii de origine ale arterelor coronare (traiect intramural, coronară unică), DSV multiple, vârsta mare la momentul corecției (în special în
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
14], cu prevalență pentru procedeul Rastelli (unde se utilizează conduct valvulat pentru reconstrucția RVOT) față de procedeul Lecompte [15]. URMĂRIREA POSTOPERATORIE Tratamentul medical - vizează controlul complicațiilor prin controlul medicamentos al tulburărilor de ritm, al fenomenelor de insuficiență cardiacă si de ischemie miocardică. Recuperare și prevenție secundară: limitarea activității fizice în prezența complicațiilor, regim igieno-dietetic în funcție de starea clinică, profilaxia endocarditei bacteriene. Dispensarizarea - vizează depistarea precoce și tratarea complicațiilor și urmărește flux coronarian insuficient - fenomene de ischemie miocardică, tulburări de ritm, tulburări de conducere
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
de insuficiență cardiacă si de ischemie miocardică. Recuperare și prevenție secundară: limitarea activității fizice în prezența complicațiilor, regim igieno-dietetic în funcție de starea clinică, profilaxia endocarditei bacteriene. Dispensarizarea - vizează depistarea precoce și tratarea complicațiilor și urmărește flux coronarian insuficient - fenomene de ischemie miocardică, tulburări de ritm, tulburări de conducere, fenomene de disfuncție ventriculară dreaptă și stângă, activitatea valvelor atrioventriculare și semilunare, reapariția cianozei și hipoxiei, statusul funcțional (NYHA), dezvoltarea neuropsihică și comportamentală a copilului, semnele de hipertensiune pulmonară (PVOD), necesitatea reoperației. CONCLUZII TMV
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
reconstrucția RVOT cu petec sau valvotomie pulmonară cu shunt S-P. Postoperator, dispensarizare pentru suprimarea shunt-ului S-P. 2. La VD hipoplazic, prezența sinusoidelor coronare contraindică decompresia VD prin reconstrucția RVOT pentru evitarea apariției modificărilor de flux coronar și ischemiei miocardice prin inversarea circulației în sinusoide, dinspre VD spre coronare. Se efectuează shunt sistemico-pulmonar. Postoperator, în evoluție se va decide momentul optim pentru efectuarea conexiunii cavo-pulmonare totale (Fontan), acest grup de pacienți fiind candidați pentru o fiziologie de ventricul unic. VENTRICUL
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
general procesul aterosclerotic care afectează circulația sanguină arterială la nivelul membrelor superioare și inferioare. Ea este o boală sistemică care coexistă frecvent cu afectarea coronariană și cea carotidiană, plasând pacienții într-un risc foarte mare de evenimente cardiovasculare incluzând infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. Braunwald [9] definește boala arterială periferică ca și procesul aterosclerotic care obstruează fluxul sanguin către membre, această patologie fiind extinsă în multe lucrări nu numai la arteriopatia aterosclerotică obliterantă ci și la alte entități cum ar
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
metode intervenționale (angioplastii asociate cu stentări) alături de tratamente chirurgicale clasice cum ar fi endarterectomia, operațiile de by-pass și amputațiile. Al doilea obiectiv de tratament care vizează pacienții cu claudicație intermitentă este reprezentat de prevenirea complicațiilor cardiovasculare (accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic și moartea subită de cauză cardiovasculară), care sunt secundare aterosclerozei generalizate. În momentul actual, probabil că cel mai bun tratament de prevenție al evenimentelor secundare cardiovasculare este reprezentat de acidul acetilsalicilic în doze de 75-325 mg/zi [39]. Procesul aterosclerotic
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
protezelor vasculare, dar și metodelor invazive de diagnostic și tratament. Principalele surse de embolie periferică sunt: a) surse cardiace (80-90% din totalul emboliilor): - valvulopatii reumatismale (mitrale în special), în prezența FA și trombozei AS; - fibrilația atrială indiferent de etiologie; - infarctul miocardic acut cu tromboză intraventriculară (mai ales infarctele anterioare, apicale); - anevrisme ventriculare; - proteze valvulare mecanice sau alte materiale prostetice; - endocardite infecțioase localizate pe valve native sau mecanice; - tumori cardiace (în special mixomul atrial care se complică în 40-50% din cazuri cu
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
intervenție chirurgicală. Tratament Tratamentul pacienților cu boală arterială periferică cronică trebuie să ia în considerare două aspecte principale care, în momentul actual, sunt mai puțin abordate: 1. riscul cardiovascular general al pacientului care este determinat de ateroscleroză sistemică, incluzând infarctul miocardic și decesele prin MACE (evenimente cardiace acute majore); 2. simptomele și prognosticul afecțiunii legate de localizarea periferică: capacitate funcțională, calitatea vieții și viabilitatea membrului inferior. La pacienții arteriopați, comparativ cu cei fără localizare periferică a aterosclerozei, riscul infarctului miocardic, a
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
infarctul miocardic și decesele prin MACE (evenimente cardiace acute majore); 2. simptomele și prognosticul afecțiunii legate de localizarea periferică: capacitate funcțională, calitatea vieții și viabilitatea membrului inferior. La pacienții arteriopați, comparativ cu cei fără localizare periferică a aterosclerozei, riscul infarctului miocardic, a accidentului vascular cerebral sau deceselor de cauză cardiovasculară este crescut de 3-6 ori. Limitările funcționale determinate de arteriopatie afectează negativ calitatea vieții și limitează sever pacientul într-o serie de activități de bază sau recreaționale. Tratamentul medical se adresează
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
ale segmentului ST-T și tahicardia). Medicația antitrombotică (anticoagulantă) rămâne rezervată pentru procedurile intervenționale sau la pacienții revascularizați chirurgical. Tratamentul hipertensiunii arteriale Hipertensiunea arterială apare frecvent la pacienții cu boală arterială periferică. Controlul hipertensiunii este critic pentru prevenirea stroke-ului, infarctului miocardic și insuficienței cardiace [32], deși unele studii au ajuns la concluzia că hipertensiunea nu este un factor de risc pentru claudicația intermitentă [23]. Controlul tensiunii arteriale se realizează printr-o gamă largă de medicamente, administrate sau individual sau în diferite
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
relativă atenție fiind prudenți la unele betablocante care pot agrava claudicația [41, 42]. Studiile clinice efectuate cu inhibitori ai enzimei de conversie la oameni au dovedit scăderea evenimentelor cardiovasculare. Inhibarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron cu Ramipril scade incidența morții și a infarctelor miocardice la pacienții cu risc înalt fără disfuncție ventriculară stângă sau insuficiență cardiacă globală [43]. Tratamentul antiinfecțios Rolul infecției în dezvoltarea și progresia aterosclerozei și a rolului pe care îl are tratamentul antiinfecțios în prevenirea evenimentelor cardiovasculare este neclar în momentul
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
cu ischemie critică. Tratamentul medical al claudicației intermitente cuprinde o serie de medicamente, a căror indicații sunt menționate în cele ce urmează [44]. Pacienții cu arteriopatie aterosclerotică obliterantă prezintă un risc crescut pentru evenimente cardiovasculare adverse cum ar fi infarctul miocardic, stroke-ul și moartea subită. Modificarea factorilor de risc și terapia antiagregantă plachetară sunt componente fundamentale ale managementului pacienților cu boală arterială periferică. Exercițiile de reabilitare controlate și cilostazolul (inhibitor de fosfodiesterază) cresc indicele disbazic la pacienții cu claudicație intermitentă. Din
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
cu disfonie, tracțiune pulsatilă pe „mărul lui Adam” (semnul Cardarelli), dispnee, hemoptizii. Se pot ausculta sufluri sistolice cu caracter de organicitate la baza cordului, de asemeni suflu diastolic de insuficiență aortică prin dilatația rădăcinii aortice. Pot apare semne de ischemie miocardică sau chiar infarct miocardic prin compresia coronarelor de un anevrism de sinus Valsalva. Ruptura unui anevrism de sinus Valsalva într-o cavitate cardiacă, de obicei dreaptă, se însoțește de un suflu continuu și de semne de insuficientă cardiacă cu debit
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
pe „mărul lui Adam” (semnul Cardarelli), dispnee, hemoptizii. Se pot ausculta sufluri sistolice cu caracter de organicitate la baza cordului, de asemeni suflu diastolic de insuficiență aortică prin dilatația rădăcinii aortice. Pot apare semne de ischemie miocardică sau chiar infarct miocardic prin compresia coronarelor de un anevrism de sinus Valsalva. Ruptura unui anevrism de sinus Valsalva într-o cavitate cardiacă, de obicei dreaptă, se însoțește de un suflu continuu și de semne de insuficientă cardiacă cu debit cardiac crescut. Mai puțin
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]