2,913 matches
-
credincioșii catolici. Papa Urban al V-lea i-a scris domnitorului Vladislav al Țării Românești în 1370, sugerându-i să se convertească la catolicism, având în vedere originea latină a neamului. Papa Grigore al XI-lea le-a dat dreptul misionarilor franciscani din Bosnia de a construi biserici, mănăstiri și convente în Valahia și Moldova, datorită numărului mare al celor convertiți la catolicism. Catolicismul românesc a suferit o influență defavorabilă din partea deciziei luate de către domnitorul Vladislav de a se uni cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și convente în Valahia și Moldova, datorită numărului mare al celor convertiți la catolicism. Catolicismul românesc a suferit o influență defavorabilă din partea deciziei luate de către domnitorul Vladislav de a se uni cu armata otomană, împotriva regelui Ludovic al Ungariei (1373-1374). Misionarul franciscan Antonio de Spoleto l-a informat pe papa Grigore al XI-lea despre necesitatea acută a unui episcop și a unui număr mai mare de preoți în acest teritoriu, vorbitori ai limbii române, care să le facă cunoscută credincioșilor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de Argeș pe Dionisie de Gilău (la 29 octombrie 1512), canonic al catedralei din Alba Iulia. După moartea acestuia a venit „grozavul flagel care a zguduit din temelii catolicismul”, adică Reforma, astfel încât această episcopie nu a mai fost conferită nimănui. Misionarii franciscani conventuali și observanți maghiari au ținut piept cu dârzenie husiților, calvinilor, luteranilor și unor pseudopreoți schismatici, greci sau slavi, „vlădici necanonici”, după cum i-a numit N. Iorga. Mulți dintre catolici au trecut la Biserica Ortodoxă. Domnitorul Petru Șchiopu i-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
oameni simpli și săraci (cizmari, coșari, măturători), „toți rătăcind amarnic din cauza ereziilor, a ignoranței și a lipsei de preoți catolici” (E. Fermendziu). Părintele Celestino, deși locuia șase luni la Târgoviște și șase luni la Silistra, a fost printre acei mulți misionari franciscani, care într-adevăr au sfințit locul; el l-a primit la mănăstirea din Târgoviște pe savantul francez Jaques Bongars, în 1585, acesta aflându-se în drum spre Constantinopol. După plecarea părintelui Celestino au venit frații minori observanți. Radu Voievod
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
o scrisoare, la 30 aprilie 1614, prin care a solicitat trimiterea câtorva frați de la Chiprovaz, pentru poporul de credincioși catolici. În 1625 episcopul de Sofia, Elia Marinich a înștiințat Congregația de Propaganda Fide că la mănăstirea din Târgoviște există un misionar franciscan conventual care păstorea opt familii de catolici, deoarece celelalte familii trecuseră la biserica ortodoxă. Era cunoscut că bunurile mănăstirii puteau întreține fără probleme șase călugări. Vicarul patriarhal de la Constantinopol a fost numit prefect al Misiunii din Valahia și au
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
opt familii de catolici, deoarece celelalte familii trecuseră la biserica ortodoxă. Era cunoscut că bunurile mănăstirii puteau întreține fără probleme șase călugări. Vicarul patriarhal de la Constantinopol a fost numit prefect al Misiunii din Valahia și au fost trimiși primii doi misionari: Pietro Paolo Bruni și Gregorio da Bari. Prin învățătura lor, prin exemplul lor de viață și, mai ales, prin angajarea totală în opera de evanghelizare ei au lăsat numai sămânță bună, pe unde au trecut: Târgoviște, București (unde au ctitorit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
prefectului și vicarului patriarhal, că episcopul de Sofia, împreună cu doi frați observanți au vrut să-l alunge, dar a reușit să fugă noaptea la București. În 1631 Leon Voievod al Valahiei i-a conferit lui Gregorio da Bari, comisar al misionarilor Conventuali din Valahia, dreptul de a înălța o biserică și o mănăstire în București. Arhiepiscopul de Sofia Pietro Diodato a pus mănăstirea din Târgoviște sub custodia fraților minori observanți din Bulgaria. Nu este cazul să intrăm în amănuntele disputei dintre
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
să revină fraților minori conventuali. Domnitorul George Ghica a mutat capitala la București, din porunca turcilor, și cum foarte mulți curteni erau catolici, a scăzut drastic numărul credincioșilor catolici din Târgoviște. Episcopul Anton Stephani de Nicopole a fost mulți ani misionar franciscan conventual în Valahia și între 1660-1670 a fost paroh la Târgoviște. În calitate de vizitator apostolic a scris o istorie despre Biserica Catolică din Valahia (1679). Războiul austro-turc (1716-1718) a însemnat pentru Valahia luarea în stăpânire a Olteniei timp de douăzeci
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de la Iași (1792) a adus o înseninare și o perioadă de liniște și numărul credincioșilor catolici a înregistrat o creștere în Târgoviște. Episcopul Molajoni l-a numit în 1839 pe părintele franciscan Paul Aikler, paroh rezident la Târgoviște. După 1867 misionarii franciscani s-au retras, dar la Târgoviște au activat mai mulți preoți franciscani, alături de părinți pasioniști și preoți diecezani. Provincia Bulgariei și Valahiei a franciscanilor observanți își justifica în acea epocă existența doar prin cele câteva localități românești. În anul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Valahia au slujit opt preoți luterani sfințiți la Biertan în Transilvania. Ultima comunitate luterană din Valahia a fost Câmpulung, care, cu sprijinul credinciosului domnitor Matei Basarab (1632-1654) în 1639 a fost reconvertită la catolicism. Această mare realizarea a fost opera misionarilor franciscani conventuali, trimiși în acest teritoriu de către Congregația „De Propaganda Fide”; ei, misionarii au slujit și au evanghelizat pe catolicii din Câmpulung până în 1867. Amintim că arhiepiscopul Pietro Diodato în raportul său din 1653 a relatat faptul că la Târgoviște
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
luterană din Valahia a fost Câmpulung, care, cu sprijinul credinciosului domnitor Matei Basarab (1632-1654) în 1639 a fost reconvertită la catolicism. Această mare realizarea a fost opera misionarilor franciscani conventuali, trimiși în acest teritoriu de către Congregația „De Propaganda Fide”; ei, misionarii au slujit și au evanghelizat pe catolicii din Câmpulung până în 1867. Amintim că arhiepiscopul Pietro Diodato în raportul său din 1653 a relatat faptul că la Târgoviște a întâlnit un singur misionar conventual, iar la Câmpulung, nici unul. Războaiele și năvălirile
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
acest teritoriu de către Congregația „De Propaganda Fide”; ei, misionarii au slujit și au evanghelizat pe catolicii din Câmpulung până în 1867. Amintim că arhiepiscopul Pietro Diodato în raportul său din 1653 a relatat faptul că la Târgoviște a întâlnit un singur misionar conventual, iar la Câmpulung, nici unul. Războaiele și năvălirile, alături de atâtea lipsuri păreau să nu se mai sfârșească. Între 1622-1649 Congregația „De Propaganda Fide” a fost condusă de către monseniorul Ingoli, care a nutrit o afecțiune specială pentru misiunea din cele trei
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a fost transferat. A fost numit paroh preotul Juliu Dwucet. În Primul Război Mondial (România a intrat în 1916) parohul Dwucet, ca și alți preoți și credincioși catolici au fost internați în lagăre în județul Ialomița și în Moldova. 8. Misionarii franciscani la Craiova Oltenia era subordonată episcopului de Nicopolis ad Hystrum; localitățile erau plasate în zona marilor drumuri comerciale, acolo unde se intersectau negustorii din vest cu cei din est. Cel mai bătătorit drum al sării pornea de la sașii din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
vitregiile vremii din țările lor de baștină, s-au stabilit pe pământurile oltenești, datorită prosperității economice și regimului politic. În 1644 la Craiova erau negustori și militari catolici de etnie maghiară, bulgară, sârbă, croată, înscriși în registre ca familii „contribuabile”. Misionarul dal Monte amintea în raportul său că acești catolici s-au stabilit în zonă spre sfârșitul domniei lui Șerban Cantacuzino (1688). Revolta populației bulgare împotriva stăpânirii otomane (1688) a fost înfrântă cu cruzime, și, cei care au scăpat cu viață
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Munceam cu mâinile mele și vreau să muncesc mereu; și doresc ferm ca toți ceilalți frați să lucreze în așa fel, încât să-și reliefeze onestitatea”. (Testamentul Sfântului Francisc) Atunci când orașul București a devenit a doua capitală a Munteniei (1462), misionarii franciscani au sosit aici, și, după obiceiul lor, s-au mobilizat pentru a zidi Casă Domnului. Din nefericire, lipsesc documente în acest sens, și de abia din secolul XVII, există documente. Canonicul Carol Auner și-a exprimat opinia în conformitate cu care
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
venit călugării pasioniști. În Moldova însă, franciscanii conventuali și-au continuat în mod strălucit drumul misiunii lor, organizându-se în provincie canonică (în 1895) cu zece parohii, răspândind credință și cunoaștere, acum și prin intermediul franciscanilor indigeni, crescuți în umbra bravilor misionari italieni. Ei au întreprins activități culturale de amploare, au înființat școli, seminarii, noviciate și orfelinate, au făcut publicistică de calitate (ca revistele: „Viața”, „Aurora franciscană”), editată chiar la ei acasă (dețineau tipografia „Serafica”). De la înălțimea a peste o sută de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
canonică la congregațiunea terțiarilor de la Parohia Bărăția. Director al acestei Congregațiuni este P. Horvat Parohul Bărăției. Terțiarii existau în parohie din 1895, dar în mod regulat s-a înființat Congregațiunea în această parohie în anul 1909 de către P. Nazareno Cipolloni, Misionar Conventual în Moldova. Congregațiunea a fost aprobată de către Arhiepiscopie la 1 Decembrie 1909 cu No. 2910. În prezent Congregațiunea terțiarilor de la Bărăție numără 20 de membre, în majoritate bătrâne. Oficiali nu există decât Superioara sau Ministra în persoana Elenei Baron
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
puncta doar câteva din momentele în care atât instituțiile papale cât și persoane consacrate, au acordat sprijin românilor pe parcursul ultimelor sute de ani. Papa Grigore al IX-lea (1227-1241) prin bula „Cum hora undicema” din 11 iunie 1239, a oferit misionarilor franciscani și dominicani recompense, pentru a înfăptui convertirea românilor, bulgarilor și cumanilor. El le-a solicitat misionarilor existenți în teritoriu să predice o revoltă a credincioșilor, împotriva țarului Ioniță Asan al II-lea al românilor și al bulgarilor, care îi
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
românilor pe parcursul ultimelor sute de ani. Papa Grigore al IX-lea (1227-1241) prin bula „Cum hora undicema” din 11 iunie 1239, a oferit misionarilor franciscani și dominicani recompense, pentru a înfăptui convertirea românilor, bulgarilor și cumanilor. El le-a solicitat misionarilor existenți în teritoriu să predice o revoltă a credincioșilor, împotriva țarului Ioniță Asan al II-lea al românilor și al bulgarilor, care îi persecuta pe catolici. Papa Inocențiu al IV-lea (1243-1254) a trimis un număr mare de misionari franciscani
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
solicitat misionarilor existenți în teritoriu să predice o revoltă a credincioșilor, împotriva țarului Ioniță Asan al II-lea al românilor și al bulgarilor, care îi persecuta pe catolici. Papa Inocențiu al IV-lea (1243-1254) a trimis un număr mare de misionari franciscani în Valahia, Bulgaria, Cumania. În 1345 Clement al IV-lea i-a cerut ministrului Provinciei Franciscane din Ungaria să trimită misionari în Valahia; într-o scrisoare către regele Ludovic al Ungariei, Sfântul Părinte a declarat că foarte mulți români
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
bulgarilor, care îi persecuta pe catolici. Papa Inocențiu al IV-lea (1243-1254) a trimis un număr mare de misionari franciscani în Valahia, Bulgaria, Cumania. În 1345 Clement al IV-lea i-a cerut ministrului Provinciei Franciscane din Ungaria să trimită misionari în Valahia; într-o scrisoare către regele Ludovic al Ungariei, Sfântul Părinte a declarat că foarte mulți români din Muntenia și Transilvania au trecut la catolicism. Papa Grigore al XI-lea, ultimul papă francez (1370-1378) le-a cerut franciscanilor din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
francez (1370-1378) le-a cerut franciscanilor din Vicariatul de Bosnia să pornească în misiuni în Muntenia pentru a-i converti pe valahi și pentru a construi biserici. Papa Eugen al IV-lea (1431-1447), în 1433 a acordat și el privilegii misionarilor franciscani care au activat în Țara Românească, Bulgaria și Bosnia. În 1461 papa Eugen al II-lea i-a lăudat pe misionarii franciscani din Valahia și Moldova. Papa Sixt al IV-lea (1471-1484), fost ministru general al franciscanilor a cerut
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și pentru a construi biserici. Papa Eugen al IV-lea (1431-1447), în 1433 a acordat și el privilegii misionarilor franciscani care au activat în Țara Românească, Bulgaria și Bosnia. În 1461 papa Eugen al II-lea i-a lăudat pe misionarii franciscani din Valahia și Moldova. Papa Sixt al IV-lea (1471-1484), fost ministru general al franciscanilor a cerut printr-o bulă Provinciei Franciscanilor din Polonia să trimită misionari în Valahia, Rusia, Lituania. Papa Grigore al XV-lea (1621-1623), fost elev
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Bosnia. În 1461 papa Eugen al II-lea i-a lăudat pe misionarii franciscani din Valahia și Moldova. Papa Sixt al IV-lea (1471-1484), fost ministru general al franciscanilor a cerut printr-o bulă Provinciei Franciscanilor din Polonia să trimită misionari în Valahia, Rusia, Lituania. Papa Grigore al XV-lea (1621-1623), fost elev al iezuiților și cel care a înființat Congregația „De Propaganda Fide”, formată din 18 cardinali, i-a sprijinit pe misionarii din Valahia și Moldova. Franciscanul Paul Bonnici, a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
o bulă Provinciei Franciscanilor din Polonia să trimită misionari în Valahia, Rusia, Lituania. Papa Grigore al XV-lea (1621-1623), fost elev al iezuiților și cel care a înființat Congregația „De Propaganda Fide”, formată din 18 cardinali, i-a sprijinit pe misionarii din Valahia și Moldova. Franciscanul Paul Bonnici, a propus Congregației „De Propaganda Fide” să instaleze un episcop italian în Moldova, vorbitor de limba română, și, de asemenea, să le acorde un ajutor bănesc de 600 de scuzi pentru înființarea unui
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]