3,463 matches
-
a marilor câștiguri la Loto. Nu țin minte ca vreun analist al vieții publice din România să fi acordat atenție acestui lucru, dar eu cred că e un indicator limpede al disperării sociale care i-a cuprins pe români. A miza pe Loto, pe noroc, pe șansa oarbă Înseamnă un reflex al lipsei de credință În ceea ce societatea În general și munca onestă pot să-ți ofere. Tot ca un element important de politică externă: la München, la Începutul lui februarie
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pentru Năstase. Nu vrem să facem nici un proces de intenție cum că ar fi aparținut serviciilor secrete, dar interesul său pentru ele este evident. Ca orice om care dorește să fie stăpân la el acasă, vrea să știe pe ce mizează: de aici interesul special pentru forțele de intelligence, nu? Vladimir Tismăneanu: Tot ce spui este OK, atâta vreme cât, la cincisprezece ani de la revoluție, te poți debarasa de figurile direct implicate În acțiunile represive ale vechiului regim. Mircea Mihăieș: Oare este posibil
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
este corect, deși mulți români vor fi iritați de o asemenea afirmație: e vorba de o țară independentă. Cred că În general cetățenii diverselor țări ale lumii ar trebui să știe ce votează. În mileniul al treilea, nu mai poți miza pe faptul că nu te poți informa. Există televiziuni peste tot, există acces la sursele de informație. Personal, nu am fost niciodată un promoldovean, nici În favoarea ideii de reunificare, deoarece cred tot mai mult În ideea de regionalizare. Cred că
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
sa, frica este principalul oponent al valorilor liberale. În Europa Centrală și de Est noi am trecut prin frică și tocmai de aceea susținem În mod rațional apărarea valorilor liberale ca pe propria noastră valoare supremă. Mircea Mihăieș: Se și mizează pe această idee, ca dovadă că nu știm cine sunt cei care atacă. Se merge pe un tip de război invizibil, o formulă care nu contează pe o victorie militară, pentru că ar fi absurd, ci pe demoralizare. Sunt niște lucruri
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
s-a manifestat un entuziasm debordant față de Statele Unite, acest lucru a contat pentru sprijinul de care am beneficiat. Sigur că, În contrapartidă, România a avut parte de conflicte cu importante țări din Vestul european, dar până la urmă cred că am mizat bine. Vladimir Tismăneanu: Și eu cred că am mizat bine. M-aș referi la un articol foarte percutant și subtil al lui Ilie Șerbănescu din revista 22, din care aș subscrie la fiecare rând, dar nu știu dacă și la
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
lucru a contat pentru sprijinul de care am beneficiat. Sigur că, În contrapartidă, România a avut parte de conflicte cu importante țări din Vestul european, dar până la urmă cred că am mizat bine. Vladimir Tismăneanu: Și eu cred că am mizat bine. M-aș referi la un articol foarte percutant și subtil al lui Ilie Șerbănescu din revista 22, din care aș subscrie la fiecare rând, dar nu știu dacă și la concluzie, aceasta fiind că mizând pe ambele direcții riscăm
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
eu cred că am mizat bine. M-aș referi la un articol foarte percutant și subtil al lui Ilie Șerbănescu din revista 22, din care aș subscrie la fiecare rând, dar nu știu dacă și la concluzie, aceasta fiind că mizând pe ambele direcții riscăm să nu ne ținem de nici una. Eu cred că România a mizat esențialmente, pariul profund a fost pe proamericanism. Mircea Mihăieș: Suntem primii - și aici a fost o sursă a conflictului, pentru că s-a văzut În
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
al lui Ilie Șerbănescu din revista 22, din care aș subscrie la fiecare rând, dar nu știu dacă și la concluzie, aceasta fiind că mizând pe ambele direcții riscăm să nu ne ținem de nici una. Eu cred că România a mizat esențialmente, pariul profund a fost pe proamericanism. Mircea Mihăieș: Suntem primii - și aici a fost o sursă a conflictului, pentru că s-a văzut În asta o trădare - care am semnat acordul privind scoaterea de sub acuzație a soldaților americani care vor
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ceva. Mircea Mihăieș: Am publicat atunci un articol, „Caliban și plutonierii”. Vladimir Tismăneanu: Așa este, nu ne-am pierdut cu toții memoria. Și prin PSD, și prin PRM - ba, ca să fiu drept, nu numai acolo, ci și În alte părți - se mizează foarte puternic pe un fel de amnezie. Vreau să spun foarte direct că În cazul PRM nu e vorba doar de caracterul antisemit a ceea ce a afirmat de-a lungul timpului Vadim Tudor (nu doar de când a Înființat România Mare
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
poemele de sertar (volumul Anno Domini). Temele anterioare apar aici cu un plus de adresă directă. Privită în întregul ei, poezia se dovedește expresia unei conștiințe morale și politice, din ce în ce mai inconcesivă cu anormalitatea și nefirescul. Din notația abruptă și sacadată, mizând pe reluarea obsedantă a unor sintagme, și din comentariul sec, de o ironie severă împinsă la sarcasm, ca și din luxurianța austeră a versurilor vitaliste, ea și-a creat un mod de a scrie recognoscibil în oricare dintre poeme. Cu
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
la aeroport, de imaginea trupului său durduliu, lipit de goliciunea amantei sale. Autoritatea noastră față de americani se împotmolea în demagogia politică, de atâtea ori rescrisă, încât ajungeam în situația de a susține un regim reputat ca fiind conservator, în timp ce ei mizau pe victoria revoluționarilor. Etichetele astea nu mai spuneau nimic, revoluția însemna accesul la puțurile de petrol. Cât privește adevărul nostru personal, el se rezuma la cele aproape douăzeci de chipuri, tinere și bătrâne, care ne înconjurau în paginile unui album
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
rugăciuni, băi rituale, cimitire, școli, case de studii sau seminarii (în ebraică, Beit hamidraș) și tipografii. Privilegiile acordate de turci explică echilibrul și dezvoltarea lor economico-financiară. Spania îi alungă pe evrei, în vreme ce Turcia îi primește cu brațele deschise, fericită să mizeze pe ei în relațiile cu Europa. Sub protecția lui Soliman Magnificul, comunitățile vor începe o lungă și neîntreruptă conviețuire cu popoarele balcanice. Evreii dau strălucire „zonelor” în care își desfășoară activitatea de negustori, meșteșugari (croitori, fabricanți de arme, fierari, bijutieri
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
greu accesibile sau de-a dreptul interzise mai toate categoriile estetice: bizarul, ciudatul, straniul, macabrul, grotescul etc. Dimpotrivă, scriitorul se poate juca în text după pofta inimii: inventează situații și personaje, schimbă vocile narative, le suprapune, își marchează apăsat prezența, mizează pe coparticiparea cititorului, exersează noi modalități de exprimare, caută insolitul în toate formele lui etc. Cum spuneam și în capitolul anterior, din punct de vedere pragmatic, textul jurnalistic este un discurs marcat de condițiile concrete de comunicare. Putem lua ca
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
lectura se practică pe diagonală. Pare mai puțin important că editorii exploatează reacțiile stereotipe ale lecturii nonșalante -, încurajând astfel, nonliteratura. Esențial e altceva: jurnalistul caută să capteze atenția cititorului, cu riscul de a crește lectura non-motivată. Presa încurajează această tendință, mizând pe elemente spectaculoase de titrare, pe diverse tipuri de acroș, de iconicitate, oferind astfel o lectură pregustată, preambalată, preordonată, cu informația (ideea sau mesajul principal) la vedere. De aici, și multitudinea rigorilor de scriitură: gestionarea primului paragraf, formulele de atac
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
popor, transmis în direct la televizor (Jurnalul național, nr. 3 637, p. 32). Citind textul de mai sus, te întrebi de ce cuvântul salvatori este redat între ghilimele, ce înseamnă căluți de mare, arhitectură pe orizontală etc. Este clar că autorul mizează pe faptul că cititorul cunoaște deja că organizatorii festivalului au protestat de mai multă vreme împotriva construcțiilor înalte din zonă, construcții care afectează imaginea rustică a stațiunii. Chiar și așa, nu e limpede ce caută în această ecuație argumentativă căluții
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
celor două afirmații este suficientă. Nuanțele explicative rămân neatinse, chiar și în absența unor formule de întărire. Sub aceeași interdicție stau justificările și parantezele explicative. Folosiți-le numai atunci când este absolută nevoie, când absența lor poate provoca neclarități grave. Oricum, mizați pe inteligența cititorului. Cu mici excepții, va înțelege tot ce este de înțeles. O altă variantă a explicației o reprezintă justificarea. Prin urmare, în reportaj sau anchetă (într-o structură epică oarecare), evitați amănuntele care să lumineze explicit circumstanțele, motivele
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
narațiunii: eroul nostru, cu ochii fixați pe cătarea puștii, este privit prin cătarea altei puști. Brusc, victima devine agresor și agresorul victimă, într-o succesiune parcă fără sfârșit. Cum lesne se poate observa, narațiunea realizată prin schimbarea bruscă a perspectivei mizează pe o surpriză autentică, prin nimic anunțată anterior. Scurtă și percutantă (generatoare de intense bucurii intelectuale), această povestire se pretează mai mult limbajului publicitar sau prozelor foarte scurte, harmsiene. Descriptivul și portretistica își pierd mult din importanță, la rigoare putând
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
răstoarne guvernul. Tipologia atacurilor (interogativ, citat, narațiune, proverb, descriptiv, paradoxal, umoristic, constatativ, filosofic, cu adresare directă, sumar sau amânat) poate fi simplificată: atac direct și indirect. Unul declară de la început elementul cel mai important al articolului; altul preferă să sugereze, mizând mai puțin pe curiozitatea stârnită a cititorului. În știre, atacul nu poate fi decât direct. Obligatoriu se începe cu faptul și se continuă după schema piramidei inversate (de la informația de bază spre elementele de decor și micile precizări), avansând spre
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a scriiturii de presă. Chiar și în aceste condiții, tânărul ziarist simte nevoia unei înțelegeri minime a mecanismelor constitutive ale unui articol. Greșesc cei care spun: „Scriu așa cum îmi vine. Dacă mă gândesc prea mult la teorie, îmi pierd prospețimea”. Mizând exclusiv pe inspirație și talent, riscăm să deschidem larg porțile amatorismului, a scălâmbăielilor cu pretenții de originalitate. Mult mai precaut este să ne gândim înainte la ceea ce vom scrie, să punem în ordine pașii pe care îi avem de urmat
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Caută printre hârtii și poze risipite ceva anume” etc. Povestirea (citatul) bătrânului poate continua apoi, schimbând unghiul de atac, fără ca acest lucru să deranjeze lectura. Gestionarea corectă a paragrafului este strâns legată de rigorile planului ales. Lizibilitatea și fluența reprezintă miza oricărui paragraf. „Nu există un model universal pentru planul jurnalistic”, afirmă Jose de Broucker (1995, p. 79). Atât planul, cât și gestionarea paragrafului trebuie să țină cont de unele criterii: Criteriul de coerență. O adunătură de vagoane nu formează obligatoriu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Cu ce termin? Ce păstrez, ce elimin din documentare? Orice metodă este bună dacă duce la un rezultat mulțumitor. Unii zăbovesc foarte mult asupra începutului, schimbând succesiv variante și chiar mai multe unghiuri de atac. Apoi lasă textul să curgă, mizând pe inspirație și experiență. Alții, dimpotrivă, nu pot scrie până nu își detaliază în prealabil planul pe care îl au de urmat. Până la urmă, totul depinde de obiceiuri, de mici superstiții, de felul de a fi. Tot secretul reușitei unui
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
text: titluri de rubrică, titlu, subtitlu, supratitlu, intertitlu, chapeau (tratat de noi în capitolul destinat scriiturii, din moment ce se adresează nivelului al doilea de lectură). Să nu exagerăm și să nu tabuizăm aceste elemente, așa cum fac unele ziare de scandal, care mizează totul pe titluri, neglijând cu totul conținutul articolelor. În lumea tot mai expansivă a publicității circulă următoarea butadă: „Un anunț bun este adesea făcut dintr-un titlu, o imagine și un text. Este exact aceeași rețetă pentru un anunț prost
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
10 ani în trenurile Săgeata Albastră” (Gândul, 22 iunie, 2005). Țineți cont de genul abordat, de lungimea textului. Articolele de opinie cer titluri mai incisive, cu verbe puternice, vag acuzatoare. Reportajul permite un titlu mai metaforic, mai elegant. O știre mizează clar și la obiect pe sintagma-cheie. Nu vă chinuiți să găsiți un titlu înainte de a scrie textul. De regulă (superstiție sau nu), având titlul de la început, vom întâmpina mari greutăți în elaborarea articolului. Normal este să stabilim titlul la sfârșit
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
La poalele Făgărașului...”, „Inventator la 15 ani” sau „Viciu de procedură” etc. Ideal ar fi ca între elementele de titrare să existe o anume variație (de exemplu, supratitlu informativ și titlu incitativ). Alte ziare (de pildă, Evenimentul zilei) evită supratitlurile, mizând în schimb pe subtitlu, mult mai amplu și mai informativ ca de obicei. Subtitlul este mai lung decât titlul, aducând și alte detalii informative, dar fără a încălca regula conciziei sau a fi redundant. În unele cazuri, poate fi înlocuit
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de folositoare sunt aceste sfaturi. Important este să nu le absolutizați, să nu le luați ca literă de lege. Fiecare reporter își creează propria tehnică de documentare, de căutare a subiectului. De pildă, sunt ziariști care nu notează aproape nimic. Mizează mult pe memorie, pe stare și, mai ales, pe talent. Nu este o tehnică recomandabilă, dar ea este validă. Emoția, entuziasmul și bucuria unei descoperiri jurnalistice pot suplini multe. Și totuși, nici în acest caz atipic nu se poate vorbi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]