11,461 matches
-
acolo este paradisul, acolo este moștenirea - nadică moștenirea.Moș are același sens cu termenul sanscrit moksha care înseamnă eliberare, ca și acțiunea moașei în procesul nașterii, dar, dacă privim atent, și moșia „Eliberează” prin capilaritate substanțele nutritive plantelor. Tot existența moșiei asigură libertatea oamenilor ce o posedă, iar moșul este reperul ereditar din care ne tragem. Și „-tenire”, asemănător termenului francez tenir=a păstra, a ține, a avea, dar și a sta, subliniază sensul moștenirii, care ne face să fim liberi
CAMELIA TRIPON [Corola-blog/BlogPost/347881_a_349210]
-
ne învață religia fără a ține seama că ne împinge la furat. Că doar și casa domnului este a noastră, iar pentru unii a mea și-și culeg icoanele din ea. Din moși strămoși au existat întotdeauna proprietăți în indiviziune. Moșia Minea a fost lăsată în moștenire celor 5 copii ai boierului Minea, care au lăsat-o moștenire celor 25 nepoți a boierului Minea respectiv celor 125 strănepoți. Dacă fiecare și-ar fi prelucrat numai propria parcelă ar fi murit de
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
și Domnul Dumnezeul meu! Cam așa ne învață religia fără a ține seama că ne împinge la furat. Că doar și casa domnului este, iar pentru uniiși-și culeg icoanele din ea.Din moși strămoși au existat întotdeauna proprietăți în indiviziune. Moșia Minea a fost lăsată în moștenire celor 5 copii ai boierului Minea, care au lăsat-o moștenire celor 25 nepoți a boierului Minea respectiv celor 125 strănepoți. Dacă fiecare și-ar fi prelucrat numai propria parcelă ar fi murit de
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
el să devină roditor. Focul folosit la pîrlirea porcului are rol purificator și de susținere a soarelui slăbit la solstițiu. În acest proces complex, intervine al treilea Moș, Crăciun. Termenul de Moș, la noi, desemnează descendența -„din moși strămoși”-, originea -„moșie"- și înțelepciunea. Numele de Crăciun provine de la a pune CRĂCI pe tăCIUNI. Obiceiul arderii crăcilor de stejar și păstrarea tăciunilor ca panaceu universal pentru vindecarea animalelor în timpul anului, este răspîndit în toată Europa, după cum ne spune Sir J.G.Frazer. De
ÎN AŞTEPTAREA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347873_a_349202]
-
-mă. M-ai atenționat că nu merit paradisul? Oricum, s-a produs acum, în timp ce-l scriam. Notă: Zăroni a fost echivalentul domnului prim-vicepreședinte al guvernului Dragnea și totodată Ministrul Agriculturii. Țăran, nu chiar sărac, Zăroni a fost administrator al moșiei din Deva a tovarășului Petru Groza șeful primului guvern de largă concentrare democratică care a inventat 6 Martie. Se zice despre Zăroni că ar fi colecționat toate bancurile făcute pe marginea „culturii” sale. Mai ceva ca primarul! Un tren pleacă
DEJA VU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347924_a_349253]
-
stins din viață în urmă cu 4 ani. Ecaterina împreună cu Constantin au opt copii, șase trăind și în prezent. Este vorba de Ileana, Maria (Mina), Ștefania (Floarea), Eugenia, VASILE și Angelica. Întreaga familie a trăit și muncit pământul satului Fundu` Moșiei, denumit apoi Principele Mihai. VASILE, al cincilea copil al familiei, viitorul tată al Simonei, s-a născut în anul 1949. Ecaterina Amânar, bunica Simonei, trăiește într-o casă modestă, dar curată ca o farmacie. Pe perete, la loc de cinste
GIMNASTA SIMONA AMÂNAR, LA ORIGINE, ESTE BOTOŞĂNEANCĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347270_a_348599]
-
de șah. Unele pătrate sunt situate la mare înălțime, ca niște piscuri de munte. Altele sunt prăbușite în adâncuri, ca niște abisuri. Unele pătrate sunt mici, ca niște loturi de grădini ale pensionarilor de la oraș. În timp ce altele sunt ca niște moșii întinse, în jurul cărora regii își fac planuri strategice. De acolo, de pe înălțimea unui pătrat, o privire agilă și aprigă a unui nebun advers urmărește intens mișcarea pieselor mele! Mă tem de privirea lui! De aceea stau ascuns mai tot timpul
ELEGII PE TABLA DE ŞAH de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347340_a_348669]
-
Și-al meu popor e sărăcit! E sfânt pământul țării mele, Ce e-nbibat cu sânge dac. Recâștigat în lupte grele, Când liftele ni l-au furat. Vreți să ne vindeți țara noastră, Lăsată de ai noștri moși? Ea nu este moșia voastră! O moștenim de la strămoși. Voi trădători fără credință Din țară noi nu vom pleca! Nu vom trăi în umilință, Și glia ne vom apăra! Țara-i sfântă nu-i de vânzare! Ea e pământul strămoșesc. E DACIA nemuritoare, Cu
ROMÂNIA NU E DE VÂNZARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347400_a_348729]
-
munților Căpățânii, pe atunci împădurită, străbătură de râuri și pâraie, grăbite să ajungă cât mai curând în luncă, și populată de atâtea sălbăticiuni? Pentru că acesta era, încă de pe vremea când se afla numai în rândurile boierilor, și stăpânul satului și moșiei Hurezului, sat ale cărui începuturi se pierd în negura vremii și care purta, ca și râul ce curge prin el, numele păsării al cărei bocet se aude noaptea din adâncul acelor păduri străvechi: Huhurezi sau, prin prescurtare, Hurezi. Atras de
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
începuturi se pierd în negura vremii și care purta, ca și râul ce curge prin el, numele păsării al cărei bocet se aude noaptea din adâncul acelor păduri străvechi: Huhurezi sau, prin prescurtare, Hurezi. Atras de poziția geografică a acestei moșii încă de când a cumpărat-o (29 decembrie 1684), Brâncoveanu a voit, așa cum arăta N. Iorga în lucrarea „Istoria Bisericii românești și a vieții religioase a românilor” (ediția a II-a, vol. II, București, 1932, p. 69), „să lase la Hurezi
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
mamei, în comuna Sântimbru, satul Totoi, interpretul Ionuț Fulea cântă cu un anume militantism pentru conservarea zestrei întregului folclor românesc, dar în primul rând al Albei care are monopolul folclorului ales, între ținuturile apusene. Nu există în România proprietari de moșii mai bogați decât clăcașii folclorului. De fapt, bogăția primilor e o înceată și treptată cădere în sărăcia spirituală. Ionuț Fulea s-a născut bogat, moștenind de la familie cântecul frumos, curat, nerepetabil. Putea să cânte operă, chiar s-a și pregătit
IONUŢ FULEA. DRAGOSTE PENTRU RĂDĂCINA FOLCLORICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347454_a_348783]
-
piste false, am realizat că trebuie să mă întorc la Roma pentru a vinde câteva proprietăți, terminasem banii și nu-mi mai puteam continua căutările. Vroiam să plec în Arabia Saudită, dar am cunoscut-o pe Alba, ea a fost clienta moșiei în care ne aflăm acum. Atunci am luat decizia să aștept. Mi-am zis că dacă vei crește o să dorești să-ți cunoști tatăl și atunci mă vei căuta. Se pare că lucrurile s-au petrecut mai repede decât credeam
SALADIN de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348746_a_350075]
-
Puck în „Visul unei nopți de vară” (1992). Iată o actriță cu o biografie înstelată de rezultate evidențiabile, ce-a câștigat un concurs pentru conducerea teatrului bacăuan! De ce, oare, or fi sărind arși câțiva ultraprovincialiști incitați de spiritul proprietății de moșie, la Bacău, când teatrul își are sorgintea în universalitate?! Ce înseamnă aceea conducere locală, „băștinașă”? Oare, o actriță cu rară frumusețe umană, cu truda unor ani de experiențe, grei și ușori, lucitori și umbriți, fierbinți și înfrigurați, cu surâsuri și
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
drapându-și nulă, vă citează toți nerozii, Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii. Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini, Ce cu plugul și cu spadă ați întins moșia voastră De la munte pan' la mare și la Dunărea albastră. Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să aflu într-ai noștri vre un falnic juvaer? Au la Sybaris nu suntem lângă capiștea
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
drapându-și nulă, vă citează toți nerozii, Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii. Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini, Ce cu plugul și cu spadă ați întins moșia voastră De la munte pan' la mare și la Dunărea albastră. Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să aflu într-ai noștri vre un falnic juvaer? Au la Sybaris nu suntem lângă capiștea
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
Vor blestema blestemul de gheață-n ghețării... Cum Dumnezeu poți fi un Dumnezeu de sloiuri? Ne ningi cu închisori din ziduri de la poluri, Ne congelezi de vii femeile și pruncii, Blestemul preoțesc l-arunci pe semnul crucii... Iar jaful de moșie, cu acte-n tribunal Sub ochii orbi ai legii ce vinde munte, deal, Pădure, lacuri, râuri, fabrici, zăcăminte, Vor îngheța în ghețuri de ochi și oseminte... Cum Dumnezeu, ne-ngropi bătrânii la lopată În case de pitici sub munți înalți
BLESTEM DE SIBERII (MANIFEST, ROMEO TARHON) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346755_a_348084]
-
au plecat din poștă-n poștă și așa după aproape 2 săptămâni au ajuns din Bacău la Paris trecând munți și văi prin sumedenie de țări și țărișoare. Avea coana Chirița o recomandare dată de vărul cumnatei soției vecinului de moșie. Așa se obișnuia „pe atunci” să fi recomandat de o persoană de seamă! Recomandarea era dată către conița Margueritte, locuind în Paris, bulevardul Regal, numărul 666 apartamentul 13, o rudă de alianță cu sus zisul verișor. Citind adresa, coana Chirița
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
cu u, Popescu!”. Răspunsul prompt a venit „Da stimată doamnă. Vă numiți Popescou. Frumos nume. Dar dacă nu este scris cu o numele pare cel puțin hazliu.” Nu mai zic de sejurul oferit de conița Margueritte. I-a dus la moșie unde imediat mirii s-au simțit acasă, între vaci și porci. Era deranjați doar de lipsa duhorii specifice de acasă. Dar au petrecut „la Paris” călătoria vieții lor. Mai ceva ca la Iași. La vânătoriile organizate special pentru „tinerii căsătoriți
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > "LA BURSUCI" - FRAGMENT DIN CARTEA "ÎNSEMNĂRI DIN VREMI APUSE" - DE MIHAI BAICU Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului LA BURSUCI Moșia Bălăbăneștilor s-a mărit după primul război, prin împroprietărirea fraților luptători demobilizați din satul nostru care nu aveau pământ sau aveau prea puțin. După cum auzeam pe ai mei vorbind, se făcuseră exproprieri mari. Se luaseră pământurile de la marii moșieri din
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
loturi de 2-5 hectare și s-au dat celor care îl îngrășaseră cu sângele lor. În numele celor care nu s-au mai întors la vetre, au primit pământul cuvenit, urmașii lor, văduvele. Cei din satul nostru au primit pământ din moșia unui grec, Dinopol, ginere al unui Șuțu, alt grec. S-a împărțit moșia grecilor în două: o parte a revenit satului vecin Bălăbășești, iar cealaltă, Bălăbăneștilor. Un șanț de hotar despărțea cele două jumătăți, acum proprietăți ale țăranilor. Locurilor acelora
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
sângele lor. În numele celor care nu s-au mai întors la vetre, au primit pământul cuvenit, urmașii lor, văduvele. Cei din satul nostru au primit pământ din moșia unui grec, Dinopol, ginere al unui Șuțu, alt grec. S-a împărțit moșia grecilor în două: o parte a revenit satului vecin Bălăbășești, iar cealaltă, Bălăbăneștilor. Un șanț de hotar despărțea cele două jumătăți, acum proprietăți ale țăranilor. Locurilor acelora li se spunea „după deal”. Era un mare platou după dealul Troian care
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
nu demult pădure și pe seama ei atribuiau rodnicia solului. Fratele meu Ion, cel mai mare dintre băieții familiei, al treilea în ordinea nașterii celor opt copii care eram în viață, a primit și el două hectare de pământ din fosta moșie de „după deal”, a lui Dinopol. După demobilizare, fratele meu, fost un destoinic sergent de grăniceri, intrase la Galați, la început în poliție, apoi la căile ferate. Faptul că era salariat, nu l-a privat de dreptul de a fi
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
și-a vândut lotul. Dar pe vremea aceea, nici părinții mei nu mai erau în putere, să-l lucreze. Erau bătrâni, nu mai aveau nici vite de muncă. Inginerul care măsurase și delimitase loturile, făcuse o adevărată operă de artă. Moșia expropriată avusese o formă aproape rotundă, circulară. Fiecare lot era acum un sector din această suprafață; mai lat la un capăt și îngust la celălalt, spre „centrul cercului”. Centrul era o porțiune de pădure și cu unele mâncături de ape
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
mai mare -, din această suprafață și se unea cu marea zonă împădurită despre care am amintit. Cât timp părinții mei au folosit pământul fratelui Ion, semănau într-un an grâu, în altul porumb, cu regularitate invariabilă. De altfel, toată această „moșie” era - convențional - cultivată, o parte cu păioase, cealaltă cu porumb. Capătul pământului dinspre pădure îl numeam „la bursuci”. Acest toponimic nu era întâmplător. Pădurea Hraina, cu râpele și mâncăturile ei era populată, între alte vietăți și de bursuci. Nu mulți
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
întemeiata de cei retrași de la Severin, după distrugerile repetate din perioada 1482-1524, este greu de documentat, deși la 1804 polcovnicul Iordache Severineanu, îmbogățit din activități comerciale la Cerneți, călător la Ierusalim de unde s-a întors hagiu, ridică tocmai aici pe moșia să de la Banovița, o biserică de zid, probabil pe ruinele uneia mai vechi din lemn, o înzestrează cu moșii și venituri, îi stabilește menire de școală și de “ajutorința “săracilor 149. O situatie oarecum asemănătoare întâlnim și în cazul altei
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]