2,095 matches
-
la lista suplimentară de trăsături pe care o are femeia pariziana, prezentată de P. Gaultier: "elle ajoute, seulement, à șes qualités de ménagère, qu'elle s'applique à dissimuler, un charme, une grace, une légèreté, un entrain et, disons le moț, une coquetterie qui ne șont que de Paris" [p.124]. E.Marc Lipiansky [p.100] adaugă că Pariziana mai poate, daca circumstanțele o cer, dă dovadă de abnegație, mărturisind profunde calități de energie, decizie și curaj. 98 Restif de la Bretonne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sous le signe de l'art et de la vitesse. Elle se change trois fois par jour, mais rêve à six toilettes différentes dans la journée" [La Vie parisienne, 1885-1890, apud Tetart-Vittu, p.94-95]. "Leș mondaines, dans le mauvais sens du moț, sacrifient leș plus solides qualités à la coquetterie, aux "frivolités", comme on disait jadis, et au désir de plaire. (...) Mondaine, la Parisienne l'est assurément, mais, sauf dans un petit clan, elle n'est pas que cela, loin de là
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
îl dut obéir" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.334, 347]. 183 "Voyons, voyons, travaillons... Vous ne mettez pas assez de finesse dans cette phrase. (...) Répétez cela. (...) Vous n'êtes pas assez émue, déclarait Juliette. Mettez plus d'intention, chaque moț doit porter. "Nous allons donc, mă chère petite bourse, vous faire votre dernière toilette..." Recommencez." [Zola, Une page d'amour, p.264, 265]. Rolurile sunt repartizate mondenelor: "Mme Berthier, une blonde délicate, disait son monologue, en levant leș yeux au
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
léger signe, comme și toutes leurs pensées eussent été communes. C'était une entente absolue, intime, venue du fond de leur être, et qui se resserrait jusque dans leurs silences" [Zola, Une page d'amour, p.125]. 372 "A chaque moț, la figure de Mme Jupillon s'était refroidie et glacée. Elle écarta sèchement Germinie et de șa voix la plus dolente, avec un accent de lamentation et de désolation désespérée, elle se mit à dire comme une personne qui suffoque
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ou d'une décade" [Giraudoux, p.145]. Dragostea este, și ea, supusă exigentelor modei: "ce qui redevient à la mode, c'est tout simplement l'amour, le parfait amour d'autrefois; l'exclusif: niais, contemplative, dupe et sublime! En un moț, cette année le genre troubadour est généralement adopté. Le genre dédaigneux de l'école byronienne a fait son temps" [Girardin, 1843, p.92]. 404 Zola însoțește fastuoasele toalete ale Parizienelor cu notă de plată a renumitului creator de modă, la fel de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în oraș, denunță schimbarea la față a corifeilor „opoziției democratice”, cei care timp de patru ani făcuseră temenele ocupanților nemți, încercând, în același timp, să apară drept „opoziționiști” și „rezistenți”. În episoadele de cadru rural se conturează figura lui Mitru Moț, țăran sărac, bântuit de toate nenorocirile, oropsit și umilit de neamul lui Cloambeș, persecutat de autorități, trimis pe front în locul altuia mai înstărit, dar neîncovoiat de loviturile sorții, încrezător în înfăptuirea dreptății. Cu minuție este descris exodul populației refugiate din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
armelor. Cu un realism crud sunt fixate situații de pe front. Continuând unul din firele acțiunii din Străinul, romanul Setea, primit extrem de favorabil de critica vremii, reeditat, tradus, devenit scenariu cinematografic, înfățișează satul Lunca după întoarcerea din război a lui Mitru Moț, un tânăr țăran. Sunt pictate portrete individuale (protagonistul, Gavrila Ursului, Picu, Gligor al Hăhăului și mai ales bătrâna Ana Moț, un Ion în variantă feminină) și tablouri de mase în mișcare, sunt reliefate situații dramatice și comice. Construit altfel decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
extrem de favorabil de critica vremii, reeditat, tradus, devenit scenariu cinematografic, înfățișează satul Lunca după întoarcerea din război a lui Mitru Moț, un tânăr țăran. Sunt pictate portrete individuale (protagonistul, Gavrila Ursului, Picu, Gligor al Hăhăului și mai ales bătrâna Ana Moț, un Ion în variantă feminină) și tablouri de mase în mișcare, sunt reliefate situații dramatice și comice. Construit altfel decât Străinul, unde axul subiectului îl forma o dramă individuală, Setea aduce în prim-plan nu unul, ci mai multe personaje
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
Atmosfera e tensionată, și tensiunea crește la apariția pe șosea a unei lungi coloane de bărbați zdrențăroși cu chipuri sălbatice. Poartă la brâu cuțite și, în mâinile uriașe, butucănoase, au sticle de rachiu. Localnicii recunosc în oamenii aceia colonia de moți - proletari agricoli abrutizați de viața pe care o duc - de pe moșia lui Papp. Înșiruiți de o parte și de alta a șoselei, luncanii așteaptă. Apropierea coloanei provoacă în rândurile lor o stare de nervozitate. Taberele stau față în față. Între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
frază, persiflat, nu mai ajunge să-și încheie discursul. Directorul școlii, comunist, declară că „moșia nu mai este a cetățeanului Romulus Papp, ci a foștilor soldați, a văduvelor de război și a săracilor din satul Lunca”. În cele din urmă moții, care scoseseră, cu mișcări încete, cuțitele, se liniștesc. În schimb, vestea că vor fi nevoiți să împartă moșia cu niște „venetici” îi scoate din fire pe luncani. Aceștia încep să strige, să agite furcile. O încăierare sângeroasă pare inevitabilă. Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
schimb, vestea că vor fi nevoiți să împartă moșia cu niște „venetici” îi scoate din fire pe luncani. Aceștia încep să strige, să agite furcile. O încăierare sângeroasă pare inevitabilă. Din mulțime izbucnește însă o voce mustrătoare, a lui Mitru Moț, care potolește spiritele. Cea de-a treia mișcare a mulțimii devine confruntare sângeroasă. Atacați prin surprindere, noaptea, de un comando legionar, Ardeleanu, comunistul Teodorescu și Gligor al Hahăului sunt nevoiți să fugă. Primul și al treilea își pierd viața. Supraviețuitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
mare șantier. Opunându-se presiunii Kremlinului de a menține România în stadiul de țară „eminamente agricolă”, regimul Dej încurajează migrația de la sat la oraș, transformarea unei părți a țărănimii în clasă muncitoare, în cadrul procesului de industrializare. Ca și Petre, țăranul moț Mihai (Sebastian Papaiani) vrea să părăsească la un moment dat marele șantier pe care lucrează și să revină, cu banii câștigați, în satul natal, dar colectivul îl determină să rămână - Partea ta de vină (1963). Poveste sentimentală (1961) inaugurează un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fără nimic „liberal” în ea. Studii de caz Setea (1961) sau Propaganda cu artă Ce uriașă diferență între filmul lui Titus Popovici și Mircea Drăgan și peliculele despre țărani și pământ de la începutul deceniului precedent ! Aidoma lui Mitrea (Cocor), Mitru (Moț) se întoarce de pe front, dar nu mai aduce cu el credința în Stalin și puterea sovietică, ci niște conserve nemțești cu carne de porc. Nici o referire la URSS în Setea. Nimic despre colhoz și colectivizare - acțiunea e restrânsă la perioada
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Stalin și puterea sovietică, ci niște conserve nemțești cu carne de porc. Nici o referire la URSS în Setea. Nimic despre colhoz și colectivizare - acțiunea e restrânsă la perioada împărțirii pământurilor boierești țăranilor sub presiunea activiștilor PCR, în anul 1946. Mitru Moț nu mai este un țăran comunistoid pur și dezinteresat încă din burta mamei sale. El vrea puterea, se consideră foarte dotat pentru conducere și politică, drept pentru care se autoproclamă primar, înșfăcând cheile și ștampila „fostului” Sofron. Când profesionistul de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
El vrea puterea, se consideră foarte dotat pentru conducere și politică, drept pentru care se autoproclamă primar, înșfăcând cheile și ștampila „fostului” Sofron. Când profesionistul de partid Ardeleanu îl întreabă, găsindu-l în biroul primarului, cine l-a pus acolo, Moț minte fără să clipească : Partidul Comunist. În clipa în care își dă seama cu cine stă de vorbă, Mitru Moț scoate însemnele puterii - legătura de chei și ștampila - din buzunare și le pune pe masă încercând „să se scoată” din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ștampila „fostului” Sofron. Când profesionistul de partid Ardeleanu îl întreabă, găsindu-l în biroul primarului, cine l-a pus acolo, Moț minte fără să clipească : Partidul Comunist. În clipa în care își dă seama cu cine stă de vorbă, Mitru Moț scoate însemnele puterii - legătura de chei și ștampila - din buzunare și le pune pe masă încercând „să se scoată” din situație cu o replică „lirică” : „Sunt membru de partid cu sufletul”. Ardeleanu simte setea de putere a lui Moț și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Mitru Moț scoate însemnele puterii - legătura de chei și ștampila - din buzunare și le pune pe masă încercând „să se scoată” din situație cu o replică „lirică” : „Sunt membru de partid cu sufletul”. Ardeleanu simte setea de putere a lui Moț și îi ține partea în fața sătenilor conduși de chiaburul patriarh Găvrilă, cerându-i să mai găsească prin sat niște membri de partid „cu sufletul”. Comunistul „de suflet” bagă la loc în buzunare cheile și ștampila, înțelegând că tovarășii au nevoie
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ajunge dintr- odată un ucigaș doar pentru că așa e el, rău și dușman al poporului. Mai întâi este umilit de tiranicul său tată, Găvrilă, care nu vrea să-i dea partea lui de pământ. Apoi, țăranii săraci, în frunte cu Moț, refuză să-i facă parte la împărțeala moșiei baronului Papp de Zerind, deși Ezechil a luptat și a fost rănit pe front. Respins de toți, Ezechil se alătură legionarului Baniciu. Partea obligatoriu bună, pozitivă în conflict, țăranii fără pământ, până
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
săraci, dar, nefiind din partea locului, moțoganii sunt săriți la împărțirea pământului. Instigați de avocatul lui Papp, ei pornesc împotriva delenilor. Momentul plecării la luptă e antologic : „Vă propun să cântăm «Trăiască regele !»”, zice avocatul. La care „vocalistul” cetei crâncene de moți cu clopuri, sarici și mâna în brâu scoate un răcnet înfiorător, venit din negura vremurilor : „Aaaaa ! Iute-mi taie cuțâtu’, că l-am ascuțât amu’ !”. Înfruntarea este și ea orchestrată impecabil. Delenii strigă : „Vrem pământ, că ne- am luptat !”. Un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
negura vremurilor : „Aaaaa ! Iute-mi taie cuțâtu’, că l-am ascuțât amu’ !”. Înfruntarea este și ea orchestrată impecabil. Delenii strigă : „Vrem pământ, că ne- am luptat !”. Un propagandist de duzină n-ar fi îndrăznit să pună în gura lui Mitru Moț replica : „Unde te-ai luptat, în pat cu bărbat-tu ? !” adresată unei țărănci gureșe. Banalizând, umorul întărește realist scena. Aflând că moții n-au fost trecuți pe listele de împro prietărire, Ardeleanu îl silește pe Moț să ia cuvântul și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
că ne- am luptat !”. Un propagandist de duzină n-ar fi îndrăznit să pună în gura lui Mitru Moț replica : „Unde te-ai luptat, în pat cu bărbat-tu ? !” adresată unei țărănci gureșe. Banalizând, umorul întărește realist scena. Aflând că moții n-au fost trecuți pe listele de împro prietărire, Ardeleanu îl silește pe Moț să ia cuvântul și să le promită repararea nedreptății. Moții se liniștesc - din nou, aici ar fi oprit lucrurile un propagandist de duzină. Dar delenii lui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în gura lui Mitru Moț replica : „Unde te-ai luptat, în pat cu bărbat-tu ? !” adresată unei țărănci gureșe. Banalizând, umorul întărește realist scena. Aflând că moții n-au fost trecuți pe listele de împro prietărire, Ardeleanu îl silește pe Moț să ia cuvântul și să le promită repararea nedreptății. Moții se liniștesc - din nou, aici ar fi oprit lucrurile un propagandist de duzină. Dar delenii lui Titus Popovici sar ca arși : adică de ce să ia moțoganii pământ, ca să le rămână
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în pat cu bărbat-tu ? !” adresată unei țărănci gureșe. Banalizând, umorul întărește realist scena. Aflând că moții n-au fost trecuți pe listele de împro prietărire, Ardeleanu îl silește pe Moț să ia cuvântul și să le promită repararea nedreptății. Moții se liniștesc - din nou, aici ar fi oprit lucrurile un propagandist de duzină. Dar delenii lui Titus Popovici sar ca arși : adică de ce să ia moțoganii pământ, ca să le rămână lor mai puțin ? Setea de avere, rezervată până la acest film
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Titus Popovici sar ca arși : adică de ce să ia moțoganii pământ, ca să le rămână lor mai puțin ? Setea de avere, rezervată până la acest film chiaburilor și moșierilor, iată că îi roade și pe țăranii săraci, îngerii moralei de odi nioară. Moț rezolvă „magistral” problema, demonstrându-i lui Ardeleanu că are „nivel politic” : le urlă delenilor săi că până ieri n-aveau nimic și acum au, că le dă Partidul Comunist, așa că să tacă din gură și să nu fie lacomi. Chiaburul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
interpretat de George Calboreanu. Uciderea fiului său, Ezechil, ucigaș la rândul său pentru a dobândi pământul pe care tatăl n- a vrut să i-l dea, frânge cerbicia patriarhului. El își împarte pământul urmașilor săi și recunoaște în fața lui Mitru Moț, la „catafalcul” comunistului Ardeleanu ucis mișelește, că rânduielile pe care le- a păzit el au fost greșite. Scriitorul înzestrat care a fost Titus Popovici îl surclasează din nou pe propagandistul care s- ar fi mulțumit cu „autocritica” lui Găvrilă : Mitru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]