2,036 matches
-
Patras (în dreapta intrării). În registrul superior sunt reprezentate trei scene: coborârea din avion a raclei cu moaștele Apostolului Andrei, procesiunea cu moaștele având în frunte pe mitropoliții Nikodimos Vallindras al Patrasului și Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei și urcarea moaștelor în avion. La intrarea de pe latura vestică în pridvorul bisericii se află o Toacă de metal, de forma unei acolade stilizate, având la vârfuri două capete de dragoni cu gurile deschise. Pe fața toacei sunt imprimate în relief două stele
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
seară (de ex Rugăciunile de dinainte de culcare) vor fi citite spre sfârșitul Pavecerniței. În zilele noastre la Muntele Athos dar și la alte mănăstiri, este în vigoare un obicei străvechi conform căruia, la sfârșitul Pavecerniței, toți cei prezenți se închină moaștelor și icoanele din biserică și primesc binecuvântarea preotului. Pavecernița mică se slujește în zilele de peste an (i.e., atunci când nu se slujește Pavecernița mare). În serile de sâmbătă și sărbători cu Veghe de toată noaptea, Pavecernița poate fi citită în particular
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
ori), Rugăciunea ceasurilor, Rugăciunea de implorare a lui Pavel Călugărul și Rugăciunea către Iisus Hristos a lui Antiohie Călugărul. După care se cere iertare reciprocă și urmează binecuvântarea preotului. După aceea, urmează o litanie și închinarea la icoane și la moaște. Pavecernița mare este o slujbă de pocăință care se slujește în următoarele zile: Spre deosebire de sora sa mai mică, Pavecernița mare are porțiuni care sunt cântate de cor iar în timpul Postului Mare este spusă Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul cu mătănii. În
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
împăratul Constantinopolului (sau Baudouin al II-lea de Courtenay). Acesta le dăduse în gaj venețienilor, pentru un împrumut, iar "Sfântul Ludovic" le-a răscumpărat, întrucât "Baudouin al II-lea" nu a putut să facă față la scadență. Toate aceste relicve / moaște nu se mai află în "Sainte-Chapelle".
Sainte-Chapelle () [Corola-website/Science/319298_a_320627]
-
Sfanțul mare mucenic Ioan cel Nou (cunoscut și ca Ioan cel Nou de la Suceava este un sfânt român din secolul al XIV-lea. Este pomenit de Biserică Ortodoxă Română la 2 iunie, precum și la 24 iunie (comemorarea aducerii moaștelor sale la Suceava). S-a născut în jurul anului 1300, din părinți creștini și care i-au transmis această dragoste și lui. În viața sa, a împlinit porunca iubirii aproapelui, purtându-se cu toata cuviință față de cei din jurul său, așa cum își
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
obștea credincioșilor din Cetatea Albă care au ridicat trupul neputrezit al noului mărturisitor al lui Hristos și l-au dus în altarul unei biserici din oraș. Rămășițele sale pământești, neputrezite și răspândind bună mireasma, puteau fi considerate acum că sfinte moaște. Ele au rămas în această biserică aproximativ 70 ani, revărsând multe daruri asupra creștinilor care veneau și îngenunchiau în fața lor, cerând mijlocirile sale în fața Părintelui ceresc. Vestea minunilor ce se săvârșesc prin moaștele Sfanțului Mucenic Ioan cel Nou se răspândește
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
mireasma, puteau fi considerate acum că sfinte moaște. Ele au rămas în această biserică aproximativ 70 ani, revărsând multe daruri asupra creștinilor care veneau și îngenunchiau în fața lor, cerând mijlocirile sale în fața Părintelui ceresc. Vestea minunilor ce se săvârșesc prin moaștele Sfanțului Mucenic Ioan cel Nou se răspândește în toată Țara Moldovei, al cărui ocrotitor a fost socotit atunci evlaviosul domn Alexandru cel Bun, care cu înțelepciune reușește să obțină din partea Patriarhiei Ecumenice recunoașterea canonica a mitropolitului Moldovei, Iosif Mușat dorea
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
fost socotit atunci evlaviosul domn Alexandru cel Bun, care cu înțelepciune reușește să obțină din partea Patriarhiei Ecumenice recunoașterea canonica a mitropolitului Moldovei, Iosif Mușat dorea că aceasta împlinire istorică și de mare importanță bisericească s-o pecetluiască cu mutarea sfintelor moaște ale Mucenicului Ioan ce Nou de la Cetatea Albă la Suceava, unde își fixase reședința și noul ierarh. În legătură cu orașul în care a pătimit Sfanțul Ioan - numit acum "cel Nou", spre a se deosebi de Sfanțul Ioan Botezătorul sau de alti
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
gurile Nistrului, oraș care a aparținut secole în șir Moldovei, apoi României întregite. Mai nou, unii învățați consideră că este vorba de o localitate cu același nume de lângă strâmtoarea Kerci, din Crimeea. În anul 1402, Alexandru cel Bun a adus moaștele Sfanțului Mucenic Ioan cel Nou la Suceava. Alaiul cu moaștele Sfanțului Ioan au fost întâmpinat la locul numit "Poiana Vlădicăi", în apropiere de Iași, de către domnitor și soția sa, de mitropolitul Iosif, de marii dregători, egumeni, călugări, preoți și credincioși
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
apoi României întregite. Mai nou, unii învățați consideră că este vorba de o localitate cu același nume de lângă strâmtoarea Kerci, din Crimeea. În anul 1402, Alexandru cel Bun a adus moaștele Sfanțului Mucenic Ioan cel Nou la Suceava. Alaiul cu moaștele Sfanțului Ioan au fost întâmpinat la locul numit "Poiana Vlădicăi", în apropiere de Iași, de către domnitor și soția sa, de mitropolitul Iosif, de marii dregători, egumeni, călugări, preoți și credincioși, care l-au însoțit până la Suceava. Acolo au fost așezate
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
Iași, de către domnitor și soția sa, de mitropolitul Iosif, de marii dregători, egumeni, călugări, preoți și credincioși, care l-au însoțit până la Suceava. Acolo au fost așezate în biserică Mirăuți, care cu multe refaceri de mai tarziu, dăinuiește până azi. Moaștele au rămas în biserică Mirăuți până în anul 1589, când au fost mutate în noua catedrală mitropolitana din Suceava - cu hramul Sfanțului Gheorghe - ctitorita în prima jumătate a secolului al XVI-lea de domnitorii Bogdan III și fiul său Ștefăniță. Se
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
anul 1589, când au fost mutate în noua catedrală mitropolitana din Suceava - cu hramul Sfanțului Gheorghe - ctitorita în prima jumătate a secolului al XVI-lea de domnitorii Bogdan III și fiul său Ștefăniță. Se cunosc mai multe minuni înfăptuite de moaștele Sfanțului Ioan cel nou de la Suceava, una dintre ele fiind amintită de Petru Movila al Kievului: La 2 iunie 1622 Suceava era amenințată să fie cotropita de tătari. Locuitorii se refugiau în toate părțile. Preoții slujitori la biserică în care
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
nu voia să fie dus în altă parte și că-i va ocroti, încât au continuat să se roage că orașul să nu cadă în mână cotropitorilor. Într-adevăr, o ploaie torențiala a împiedicat pe tătari să mai asedieze orașul. Moaștele au rămas în Suceava până în anul 1686, când a intrat cu oaste în Moldova regele Jan Sobieski al Poloniei. La retragere, a luat cu sine în Polonia și pe mitropolitul cărturar Dosoftei. De teama unor jafuri, mitropolitul a luat cu
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
Suceava până în anul 1686, când a intrat cu oaste în Moldova regele Jan Sobieski al Poloniei. La retragere, a luat cu sine în Polonia și pe mitropolitul cărturar Dosoftei. De teama unor jafuri, mitropolitul a luat cu el, din Suceava, moaștele Sfanțului Ioan cel Nou, odoarele și documentele Mitropoliei. Au fost duse și așezate la Jolkiew, unde a viețuit și mitropolitul Dosoftei până la moarte (1693). Cinstitele moșste au rămas în pământ străin până în 1783, cănd episcopul Dosoftei Herescu de la Rădăuți a
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
cinstea eroilor martiri, în fața căreia se oficiază slujbe de pomenire la 22 decembrie a fiecărui an. În anul 2000 s-a restaurat clopotnița de tip zvoniță și în vara aceluiași an au fost aduse aici din insula Creta părticele din moaștele a 99 sfinți cuvioși, care se păstrează în pronaosul bisericii. În cursul anului 2002 s-au început lucrările de pictare a tuturor ocnițelor de la exteriorul bisericii de către prof. univ. Ion Grigore. Deși a suferit de-a lungul timpului mai multe
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
și valul de apărare. Lângă cetate se găsește așezarea civilă de epocă romană, atestată printr-o inscripție (unicat în Imperiul Roman) care menționează "satul mariarilor", aparținători flotei dunărene Classis Flavia Moesica. Tot la Halmyris, în cripta basilicii, au fost descoperite moaștele celor mai vechi martiri creștini atestați în Dobrogea, Epictet și Astion. Cetatea a continuat sa funcționeze până la începutul secolului al VII-lea d.Hr. Cercetările arheologice sunt efectuate de un colectiv condus de Mihail Zahariade (Institutul de Tracologie București). Florin
Halmyris () [Corola-website/Science/315088_a_316417]
-
fațadă spre Piața Operei. Biserica are dimensiuni monumentale (36 x 25 metri), fiind asemănătoare cu bisericile: "Parcul Domeniilor", "C.A.M. Belvedere" și Mitropolia veche din Târgoviște.Biserica este de tip cruce greacă înscrisă. Această frumoasă biserică găzduiește o parte din moaștele Sfântului Mare Mucenic Elefterie.Moaștele Sfântului Elefterie au fost dăruite de către Mănăstirea Țigănești, de lăngă municipiul București, Bisericii „Sfântul Elefterie cel Nou“ din București, racla fiind executată la Monetăria Statului din București. Sfintele moaște au fost depuse spre cinstire și
Biserica Sfântul Elefterie Nou din București () [Corola-website/Science/318814_a_320143]
-
are dimensiuni monumentale (36 x 25 metri), fiind asemănătoare cu bisericile: "Parcul Domeniilor", "C.A.M. Belvedere" și Mitropolia veche din Târgoviște.Biserica este de tip cruce greacă înscrisă. Această frumoasă biserică găzduiește o parte din moaștele Sfântului Mare Mucenic Elefterie.Moaștele Sfântului Elefterie au fost dăruite de către Mănăstirea Țigănești, de lăngă municipiul București, Bisericii „Sfântul Elefterie cel Nou“ din București, racla fiind executată la Monetăria Statului din București. Sfintele moaște au fost depuse spre cinstire și închinare în biserică, în 15
Biserica Sfântul Elefterie Nou din București () [Corola-website/Science/318814_a_320143]
-
frumoasă biserică găzduiește o parte din moaștele Sfântului Mare Mucenic Elefterie.Moaștele Sfântului Elefterie au fost dăruite de către Mănăstirea Țigănești, de lăngă municipiul București, Bisericii „Sfântul Elefterie cel Nou“ din București, racla fiind executată la Monetăria Statului din București. Sfintele moaște au fost depuse spre cinstire și închinare în biserică, în 15 decembrie 2009. Moaștele Sfântului Elefterie reprezintă un mare dar pentru Biserica « Sfântul Elefterie cel Nou», dar și pentru toți credincioșii care vin și se închină cu evlavie acestui sfânt
Biserica Sfântul Elefterie Nou din București () [Corola-website/Science/318814_a_320143]
-
au fost dăruite de către Mănăstirea Țigănești, de lăngă municipiul București, Bisericii „Sfântul Elefterie cel Nou“ din București, racla fiind executată la Monetăria Statului din București. Sfintele moaște au fost depuse spre cinstire și închinare în biserică, în 15 decembrie 2009. Moaștele Sfântului Elefterie reprezintă un mare dar pentru Biserica « Sfântul Elefterie cel Nou», dar și pentru toți credincioșii care vin și se închină cu evlavie acestui sfânt, mare mucenic, care a fost diacon la vârsta de 16 ani, la 18 ani
Biserica Sfântul Elefterie Nou din București () [Corola-website/Science/318814_a_320143]
-
după ce a așteptat destul de mult pentru a afla decizia nefavorabilă a Sinodului Diospolis (Lydda) în luna decembrie a aceluiași an, el s-a întors în nordul Africii, unde se crede că a murit. Potrivit lui Gennadius, el a cărat cu el moaștele proto-martirului "Ștefan din Palestina" la Ciutadella de Menorca, unde au fost raportate ca fiind utile în încercarea de a converti membri ai comunității evreiești la creștinism. Prima operă a lui Orosius, "Consultatio sive commonitorium ad Augustinum de errore Priscillianistarum et
Orosius () [Corola-website/Science/320028_a_321357]
-
Moara. În ultima zi a vizitei, la ora 18.30, el a celebrat sfânta Liturghie în biserica romano-catolică din Moara (Bulai). De asemenea, prin grija pr. Ionuț Strejac (secretar al Nunțiaturii Apostolice în Polonia), biserica a primit o relicvă cu moaștele Sfântului Maximilian Maria Kolbe. Construirea casei parohiale a fost finalizată în anul 2011 cu sprijinul financiar al binefăcătorilor din țară și din străinătate. De asemenea, în curtea bisericii a fost construit un altar în aer liber cu o mică grotă
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
din Dolheștii Mari. Primul hram al bisericii din Dolheștii Mari a fost Sfântul Nicolae (după cum reiese din tabloul votiv), ca și al Bisericii "Sf. Nicolae" din Rădăuți. În decursul timpului, probabil în vremea lui Vasile Lupu (1634-1653) care a adus moaștele Sfintei Parascheva la Iași, el a fost schimbat în cel al Cuvioasei Parascheva. Biserica avea inițial trei încăperi: pronaos, naos și altar. Între anii 1852-1854, arendașul Stati a restaurat lăcașul de cult, cu contribuția sătenilor. Atunci s-a construit în
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
adus pentru prima dată în România, la Iași, capul Sfântului Apostol Andrei. După acest eveniment, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat cererea mitropolitului Daniel Ciobotea de înscriere în calendarul creștin-ortodox al Arhiepiscopiei Iașilor a Aducerii la Iași a moaștelor Sfântului Apostol Andrei, cu data de pomenire în 13 octombrie. El a murit la Atena, unde a locuit în ultimii trei ani, pe 16 noiembrie 2008 , la vârsta de 93 de ani.
Nikodimos Vallindras () [Corola-website/Science/322464_a_323793]
-
1401, la stăruința domnitorului Alexandru cel Bun (1400-1432), mitropolitul Iosif a fost recunoscut de Patriarhia din Constantinopol ca întâistătător în scaunul Mitropoliei Moldovei, de la Suceava. În anul 1402, voievodul Alexandru cel Bun a adus de la Cetatea Albă și așezat aici moaștele Sfântului Ioan cel Nou într-o raclă ferecată cu argint. După cum precizează Misail Călugărul într-un adaos la cronica lui Grigore Ureche, ""în 2 ai a domnii lui, fiindŭ mai intreg și mai cu minte decât cei trecuți înaintea domnii
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]