6,604 matches
-
apare la Bistrița, lunar, apoi trimestrial, din ianuarie 1990. Comitetul de redacție inițial este format din Cornel Cotuțiu, Ion Moise, Andrei Moldovan, Ion Negru, Ioan Pintea, Lucian Valea. De la numărul 4/1990 Valentin Raus îl înlocuiește pe Ioan Pintea. Revista mobilizează forțele creatoare din zonă și valorifica, în general, informații legate de istoria și cultură ținutului Bistrița-Năsăud. Contribuțiile documentare sunt, prin urmare, limitate la o arie restrânsă, văzută în relație cu importante evenimente sociale sau cu mari valori ale literaturii românești
MINERVA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288159_a_289488]
-
artist și lume, criticii revenindu-i rolul de a căuta nu artistul din lume, ci lumea din artist. Tendința sau măcar dorința unei construcții cât mai cuprinzătoare și mai armonioase, de teorie, dar și de aplicație critică riguroasă, continuă să mobilizeze eforturile acestui spirit eminamente reflexiv. SCRIERI: E. Lovinescu și antinomiile criticii, București, 1972; Analize și interpretări literare (în colaborare cu G.G. Ursu), București, 1975; Introducere în opera Hortensiei Papadat Bengescu, București, 1975; Conceptul de critică literară în România, I-II
MIHAILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288129_a_289458]
-
întâlnește și reia idei puse în circulație de critica „normativă” a lui C. Dobrogeanu-Gherea: literatura este, prin origine și finalitate, dependentă de societate, scriitorul trebuie să observe realitatea, să critice relele întocmiri sociale, să fie alături de cei oropsiți și să mobilizeze la acțiune. În acest tipar sunt introduse și evaluate scrierile lui M. Eminescu, I.L. Caragiale, B. Delavrancea, Al. Vlahuță, comentariul, deseori consistent, fiind orientat exclusiv sociologic. Autorul lui Dinu Milian pledează, cu oarece ecou, pentru naturalism, văzut drept unicul mod
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
Societății Scriitorilor Români (asociație în care va fi admis în 1941 cu derogare de la statut) și cu Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei Române. În 1942 M. declara că intenționează să dea la lumină un memorial al trăirilor din vara anului 1940, pe când, mobilizat din nou, fusese comandant al gării Cernăuți. Intenția nu a fost însă finalizată, în schimb după moartea lui prematură au rămas manuscrise, conținând versuri, epigrame și amintiri, depuse la Muzeul Literaturii Române din București. Și „notesul” de pe front, și memoria
MISSIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288186_a_289515]
-
promoveze, „în locul literaturii străine de deznaționalizare”, „literatura pur românească, creația geniului românesc”, să realizeze „un nou mediu de îndrumare pentru tineretul bucovinean” și „să deschidă fraților bucovineni comorile literare ale României” (Cuvântul nostru). M. l. are meritul de a fi mobilizat forțele locale în vederea realizării programului renașterii culturale după Marea Unire. Poezie publică G. Rotică, I.D. Protopopescu, Vladimir Nicoară. Se include în sumar proză de Mihail Sadoveanu (Cu ochii la cer), C. Paltin, Mihail Voinea. Revista mai conține articole reproduse - Bucovina
MOLDOVA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288215_a_289544]
-
critica și istoria literară românească M. s-a impus ca o personalitate de mare suprafață și de certă importanță. Cultivat și informat, harnic fără superficialitate și serios fără pedanterie, vădind o probitate intelectuală nedezmințită și un gust critic remarcabil, a mobilizat aceste însușiri prin avântul propice angajării în întreprinderi temerare. Puterea sa de muncă este puțin obișnuită, iar entuziasmul față de obiectul analizei rămâne dublat de luciditate și nu generează automat un comentariu elogios. Cedările în fața dogmatismului din vremea realismului socialist au
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
1984). Farmecul personalității critice vine la M. din iscusința oralității, debitul intens și persuasiv al ideilor, gradul de implicare subiectivă în actul comunicării. Demersul critic este conceput ca o ieșire în agora, ca o participare la viața cetății, destinat să mobilizeze și să convingă. Cronica dramatică, spontană și degajată, e întotdeauna centrată pe o problematică teoretică, după cum articolele de sinteză și studiile au vioiciunea ideilor trăite. Totuși, nu și-a adunat în volum publicistica, doar culegerea Actori pe scena lumii (1990
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
mult nivelul maxim atins în ultimii 50 de ani. Digurile existente vor fi insuficiente pentru a proteja gospodăriile din cele două comunități. primăria lansează apelul la mobilizarea cetățenilor pentru a limita pagubele. Prima comunitate, cea bogată în capital relațional, se mobilizează imediat. Indivizii, în baza încrederii construite prin relațiile anterioare, alcătuiesc comitete de inițiativă. Acestea mobilizează resursele fiecăruia și construiesc un dig capabil să reducă pagubele aproape la zero. Nici o casă nu este afectată de inundații. În cea de-a doua
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a proteja gospodăriile din cele două comunități. primăria lansează apelul la mobilizarea cetățenilor pentru a limita pagubele. Prima comunitate, cea bogată în capital relațional, se mobilizează imediat. Indivizii, în baza încrederii construite prin relațiile anterioare, alcătuiesc comitete de inițiativă. Acestea mobilizează resursele fiecăruia și construiesc un dig capabil să reducă pagubele aproape la zero. Nici o casă nu este afectată de inundații. În cea de-a doua comunitate, primarul inițiază astfel de comitete. Apar discuții despre cine trebuie să ia deciziile, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nici un fel de servicii de asistență socială. Inițiativă locală, spirit comunitar și întrajutorare Activismul local ca măsură a implicării populației se „mișcă” undeva pe o axă imaginară între: a. eforturile minime ale administrației de a atrage fonduri și de a mobiliza resursele autohtone, b. încercările localnicilor, puține la număr, de a prospera realizând pe lângă activitățile tradiționale micro-proiecte economice profitabile și c. inerția care îl împiedică pe țăranul rămas tributar vremurilor „colectivului” să se asocieze și să își construiască motivația pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
astfel de sat. Dacă ne referim la performanța instituțională, constatăm că, pe de o parte, autoritățile locale se confruntă cu dificultăți de finanțare a programelor de dezvoltare, cu absența specialiștilor, iar, pe de altă parte, cu lipsa inițiativei de a mobiliza comunitatea și de a găsi resurse alternative. Din alt punct de vedere, liderii locali nu beneficiază de încredere generalizată, ceea ce creează o stare de suspiciune și, în plus, lasă populația fără modele exemplare. Elita locală nu poate mobiliza resurse importante
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de a mobiliza comunitatea și de a găsi resurse alternative. Din alt punct de vedere, liderii locali nu beneficiază de încredere generalizată, ceea ce creează o stare de suspiciune și, în plus, lasă populația fără modele exemplare. Elita locală nu poate mobiliza resurse importante ale comunității tocmai pentru că nu reușește să depășescă afilierile și simpatiile politice pentru a iniția proiecte ce vizează întreaga comunitate. Principala problemă a comunității pare a fi absența unui mediu social dinamic. Nivelul contactelor sociale este extrem de redus
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și sunt încântați, dar nu cred; atunci când văd sau vor vedea...” (cadru didactic). Potrivit declarațiilor sătenilor intervievați, oamenii se arată disponibili să muncească în folosul comunității. Autoritățile spun însă că este nevoie de multă putere de convingere pentru a-i mobiliza pe oameni să facă ceva pentru sat, iar din observațiile noastre directe din teren am constat că pentru diverse activități în interesul satului (șanțuri pentru scurgerea apei, paza și îngrijirea primăriei) sunt folosiți beneficiarii de VMG. În general, oamenii se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din România. Destinatarii au fost primarii, secretarii de primărie, directorii de școală și preoții. În total, peste 16.000 de adrese. Aceștia erau solicitați să intre în parteneriat cu noi, să transmită mai departe informația cu privire la concurs și să-i mobilizeze pe cei care ar fi fost îndreptățiți să se înscrie. Detaliile de participare au fost expuse în publicație, dar obiectivul major al acesteia a fost să plaseze în dezbaterea din mediul rural subiecte precum dezvoltarea comunitară, păstrarea culturii și a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
aceștia afirmând că oamenii politici au profitat de acest prilej pentru a-și face campanie electorală. Caseta 5. Implicarea primarului și a persoanelor cu inițiativă „Consilierii locali, primarul erau implicați... Se poate face în orice localitate, însă cineva trebuie să mobilizeze oamenii” (bărbat, Trifești). „Era o femeie, îmi amintesc. A muncit atât de mult pentru sat, însă a făcut ceea ce și-a propus să facă! A muncit mult cu oamenii, a adunat semnături și a făcut!” (femeie, Trifești). „Primarul a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Printre rezultatele muncii în comun au fost menționate construirea sistemului local de canalizare, reabilitarea parcurilor și a drumurilor sau înființarea unor locuri de joacă pentru copii. Oamenii au fost impresionați de ceea ce pot să facă alții ca ei, atunci când se mobilizează. În general, cei intervievați se raportează la propria comunitate și consideră că ar putea face lucruri similare dacă ar reuși să depășească pasivismul celor din sat. Caseta 6. Despre rezultatele proiectelor „Parcurile, locurile de joacă pentru copii, grădinița...” (bărbat, Hănești
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și insigna de rigoare au pregătit vizita la Doftana, taberele de îndoctrinare cu pateticele lor jurăminte „la careu”, memorarea poeziilor patriotice, lecturile din Scânteia și noile aspirații uteciste... Pentru legendarul popor, singura „supapă” era fotbalul - sportul care în anii ’80 mobiliza pasiuni colective lipsite de termen de comparație. Succesele clubului Steaua și ale echipei naționale nu-i potoleau însă ura nedisimulată față de Ceaușescu („Râdeam de el, îl imitam maimuțărindu-l, înjuram. L-aș fi ucis” - p. 95)1. Escapadele boeme sau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
van, să-l fundamenteze științific - ori la tradiția inițiată în Marea Britanie de comunitatea metodiștilor sau de figuri impozante precum William Morris (1834-1896) sau John Ruskin (1819-1900)1. În Germania, curentul luteran condus de Adolf Stöker consona cu pledoaria grupării americane mobilizate de Henry James sr. (tatăl celebrului romancier) - ambele mișcări fiind critice la adresa abuzurilor manifestate de practica economică din perioada revoluției industriale. Desigur, o critică bazată pe impresii nuvelistice nu poate răsturna datele statistice care vorbesc despre extraordinara prosperitate declanșată de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sensul acreditării agnosticismului 2, subliniind natura iconică a limbajului doxologic 3, caracterul non-aristotelic (sau anti-metafizic) al cauzalității divine 4 și ireductibilitatea apofatismului la stadiul simplei predicații negative 5. Caracterul relațional al persoanei salvează apofatismul iconologic al Părinților de riscul agnosticismului. Mobilizată de iubire și purificată prin asceză, cunoașterea comportă acum un profund sens existențial. Cunoașterea singurului Dumnezeu în Iisus Hristos, prin Duhul Sfânt, implică medierea eclezială și experiența catolicității. Participarea sau comuniunea eclezială este probabil cheia teologiei lui Yannaras, Marion și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cărți care treceau o primă barieră culturală prin traducere, având - cel puțin în opinia mea - nevoie și de o traducere culturală. În mod ideal, intervențiile mele liminare trebuie citite împreună cu operele care leau prilejuit, precum și cu acelea pe care le mobilizează. Toate, dacă mi se permite o pedanterie naratologică, formează un vast metatext interactiv, indispensabil înțelegerii unor problematici atât de complexe și dificile ca acelea dezbătute de mine. Pentru a nu adăuga o coerență post festum volumului, textele au fost revăzute
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și, oricum, insesizabile. Jurnalismul românesc postcomunist, născut la „locul de muncă” - Casa Presei Libere, fostă Casă a Scânteii, este locul simbolic al acestei generații spontanee - și rezistent vreme de cel puțin un lustru la profesionalizarea precedată de formare riguroasă, a mobilizat mii și mii de „știriști” improvizați, consacrând „baroni de presă” cu trecut tulbure și pamfletari de o virulență suburbană, „deontologi” de ocazie și editorialiști egolatri, „analiști” semidocți și „comentatori” agramați. Din acest grup agitat, pestriț și ars de febra rostirii
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
tradițiile educației liberale, începând cu Socrate. Ca să fim cu adevărat în stare de a ne corecta, avem urgentă nevoie de o „relectură” a tradiției, pentru a despărți binele de rău. Este exact ceea ce propune Bloom în continuare, până la sfârșitul cărții, mobilizându-și tot bagajul academic și existențial, refăcând traseul învățământului superior de la Nietzsche și Heidegger la contemporanii săi. Așa cum am văzut mai înainte, anii ’60 sunt, în opinia autorului, cei care au adus „dezastrul absolut” în universități, tocmai când, grație revirimentului
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
doi: substantivul și la urmă verbele. Acestea sunt În vizibilă inferioritate; Într-o parte: a demasca, a urî, a lupta, a Înfiera, a stârpi, a combate; În cealaltă parte: a urma, a cultiva, a preamări, a construi, a cimenta, a mobiliza, etc. Dintre substantivele vremii menționăm câteva: bandiții, sabotorii, chiaburii, dușman (de clasa), defetism, deviere, cosmopolitism, uneltire, reacționar, imperialism (anglo-american), manevre, vigilență (de clasă, de partid, proletară), muncitori (de la orașe și sate), canal, plan (economic), descătușare (a inițiativei), ajutor (frățesc), puterea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de muzică, curs care trebuie să creeze artiștii de care massele muncitoare au Într-adevăr nevoie. (Ă). Socotesc că astfel voi participa la planul general economic prin aceea că voi contribui la formarea viitorilor compozitori care, la rândul lor, vor mobiliza muncitorimea În opera ei constructivă și o vor ajuta să beneficieze de bunuri culturale și artistice câștigate”. CezarDRĂGOI: „ (Ă). Va trebui În primul rând să revăd și să adun Într-un volum poemele scrise În anul 1948. În fruntea acestui
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ă) Nu e ușor să faci poezia să sune ca o goarnă; Întinderea versului este limitată, sunetul său mai mult puternic decât muzical. Goarnele inimii ale lui Dan Deșliu Își Îndeplinesc Însă din plin menirea: ele deșteaptă, cheamă la luptă, mobilizează (Ă). Nicolae Tăutu cultivă imaginea grațioasă, poanta lirică (Ă) de cele mai multe ori În efecte ieftine. Și aceasta pentru ca să-și acordeze focurile imagistice la elementele realității. În debutul poemului sugerează obscuritatea satului Prisaca (Ă): «Satul meu n-are monografie; au Încercat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]