107,384 matches
-
p. 16): a) Regulile de poziție, creează condițiile formale pentru existența unor roluri pe care indivizii le pot asuma odată angajați în interacțiune. Aceste roluri pot fi: angajatul, angajatorul, studentul, colegul, profesorul, copilul, voluntarul etc. b) Regulile de graniță decid modalitatea de a accesa sau de a părăsi o poziție. De exemplu, faptul că indivizilor le este interzisă conducerea unei mașini fără carnet auto, precum și fără toate actele de verificare tehnică a mașinii reprezintă reguli care restricționează accesul acestora în circulație
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
schimbări privind regulile operaționale. De fiecare dată când legislația în vigoare este schimbată, decidenții apelează, așadar, la regulile de acțiune colectivă pentru a propune, a amenda și a vota noi legi. Dacă, în schimb, cea care este supusă schimbării este modalitatea însăși prin care se aleg noi reguli, trebuie să apeleze la cel de-al treilea set de reguli, respectiv cele constituționale. Regulile operaționale supuse schimbării pot fi, spre exemplu, atât regulile de circulație rutieră, cât și regulile de ordine interioară
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
ales atunci când obiectul studiat este o politică nou-introdusă, ale cărei rezultate nu sunt încă manifestate. Metoda post factum, în schimb, presupune focalizarea pe rezultatul deja existent și parcurgerea ulterioară a elementelor constitutive ale CADI. Să presupunem așadar faptul că evaluăm modalitatea în care s-au creat asociațiile cooperative producătoare de cafea în Camerun sau sistemele de irigații în Nepal. Vom studia variabilele exogene care structurează fiecare dintre arenele de acțiune și care constrâng interacțiunile ce au facilitat, în timp, aceste rezultate
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
turcilor, cu împlinirile și neîmplinirile lor. În același timp, consultând anumite materiale, am putut să-mi fac o imagine de ansamblu, asupra epocii istorice, în care au trăit și și au desfășurat activitatea acești conducători otomani. Am căutat să arăt modalitățile de pătrundere a turcilor osmanlâi în Peninsula Asia Mică, devenind o primejdie pentru Imperiul Bizantin, care reprezenta un ax important al creștinătății în sud-estul Europei. Sunt încă enigme, în legătură cu originea turcilor osmanlâi și, în special, cu locul de formare și
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
de resursă și menținerea sistemului de resurse. Pentru a limita efectele negative ale problemelor care pot conduce la compromiterea unităților de resurse aflate în proprietate comună, este nevoie de apariția unor reguli care să guverneze comportamentul individual și să stabilească modalitatea de exploatare a resurselor. Plecând de la modelul dezvoltat de către Elinor Ostrom și colaboratorii săi (CADI), în capitolul de față mă voi opri asupra sistemului de reguli dezvoltate la nivelul comunităților locale din satele devălmașe din Vrancea. În acest sens voi
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
care tinde să beneficieze de pe urma utilizării resursei fără să suporte costurile aferente (Dietz et al., 2003, p. 20). Pentru a limita efectele negative ale acestor probleme, este nevoie de apariția unor reguli care să guverneze comportamentul individual și să stabilească modalitatea de exploatare a resurselor. Aceste reguli pot fi dezvoltate la diferite niveluri. Aici mă voi opri asupra sistemului de reguli dezvoltate la nivelul comunităților locale din satele devălmașe din Vrancea și voi analiza sistemul de reguli existent, sursa regulilor (dezvoltate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
sancțiuni de către un actor extern (Ostrom, 1998, p. 13). Un aspect important de care trebuie să se țină seama atunci când discutăm problema guvernării în comun a bunurilor este cel al raportului dintre numărul de beneficiari, cantitatea de resursă disponibilă și modalitățile de exploatare deținute de participanți. În condițiile în care numărul de participanți este scăzut, interacțiunile sociale sunt ușor de controlat, iar monitorizarea și aplicarea regulilor necesită costuri scăzute. De asemenea, costurile de monitorizare depind de carateristicile resursei, de metodele de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
din organizație; • reguli de agregare - care stabilesc cum sunt evaluate diverse acțiuni și agregate în acțiunea finală; • reguli procedurale - stabilirea regulilor folosite în diferite situații decizionale; • reguli privind informațiile - stabilesc constrângerile informaționale existente; • reguli de recompensare și pedepsire, care stabilesc modalitățile de acordare a recompenselor și pedepselor (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 66 67; Ostrom, 2007b, pp. 38-39). Aceste reguli guvernează activitatea actorilor care exploatează resursele, atribuind drepturi de acces și utilizare a resurselor comune. Această tipologie poate fi identificată și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
interacțiunile care au loc permanent între participanți. Regulile operaționale diferă în funcție de sistemul în care sunt aplicate, fiind adaptabile la condițiile locale (Ostrom, 2007a, p. 104). Regulile de la nivelul alegerii colective influențează regulile de la nivel operațional prin aceea că ele sunt modalități de schimbare a regulilor operaționale și stabilesc cine și în ce condiții acționează. În sfârșit, regulile de la nivelul constituțional reprezintă reguli de guvernare a sistemului; ele stabilesc modul în care se organizează și funcționează acesta. La nivelul operațional, regulile afectează
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
operațional din simplul motiv că ele contravin regulilor pe care actorii le internalizează și după care acționează. Regulile stabilite la nivel colectiv se află și ele deseori în conflict cu cele de la nivel constituțional. Un exemplu în acest sens este modalitatea de percepere a proprietății asupra pământurilor. Obștea, organ de alegere colectivă, considera proprietatea ca fiind comună și utilizată în devălmășie, iar statul, prin Codul Civil (nivel constituțional) nu recunoștea proprietatea devălmașă , ci doar proprietatea privată. Analizele lui H.H. Stahl relevă
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
imperfecțiuni ale funcționării sistemului devălmaș. Conform opiniei lui Ostrom (1998), monitorizarea respectării regulilor este una dintre principalele caracteristici care contribuie la menținerea sistemului de resurse comune. Sancțiunile nu trebuie să fie dure, ci pot fi graduale. La nivel operațional există modalități de monitorizare și aplicare a regulilor bazate pe relația existentă între individ și comunitate. Astfel, individul nu va avea stimulente să facă ceva care să-i distrugă reputația sau să atragă asupra sa oprobriul public (Stahl, 1998, vol. II, p.
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
inegalizarea drepturilor de folosință asupra bunurilor, ceea ce a dus la apariția conflictelor între sate. Ulterior, aceste conflicte se rezolvau prin revenirea la principiul devălmășiei egalitare, care presupune accesul egal al satelor la exploatarea munților în funcție de nevoile ficăruia. Discuția referitoare la modalitățile de acoperire a cheltuielilor în regiunea Vrancea dă o imagine edificatoare asupra relației existente între regulile operaționale, cele de alegere colectivă și cele constituționale. Nivelul constituțional este reprezentat de reglementarea pe care o impune statul și care afectează modul de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
alegere colectivă și cele constituționale. Nivelul constituțional este reprezentat de reglementarea pe care o impune statul și care afectează modul de organizare a sistemului. Necesitatea de a plăti birul atrage după sine nevoia apariției unei reguli de alegere colectivă în ceea ce privește modalitatea în care fiecare sat contribuie la cheltuieli. Decizia luată la nivelul alegerii colective se repercutează asupra interacțiunilor ce au loc la nivelul operațional. Satele își puteau inegaliza drepturile de folosință asupra bunurilor producând dezechilibre în funcționarea sistemului devălmășiei absolute și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în funcție de apartenența la comunitate și la spița de neam, și reguli cvasijuridice, în funcție de contribuția financiară la bir și alte cheltuieli ale comunității . Regulile cvasijuridice nu sunt menționate clar în documente, ci reprezintă mai degrabă reguli stabilite prin hotărârea obștii. Pe lângă modalitățile prezentate mai există regula de acces prin înzestrare. Înzestrarea copiilor era făcută de către părinți și consta în împărțirea averii familiale în timpul vieții părinților, fiind o obligație a acestora impusă de conștiință și de presiunea opiniei publice a satului (Costa-Foru și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
secetă această interdicție era ridicată. Regula care consfințea ridicarea interdicției de păscut pe timp de secetă este una dintre puținele reguli constituționale existente în ceea ce privește pădurea. În pădurile aflate în exploatare privată pe care țăranii le foloseau pe timp de secetă modalitățile de exploatare erau reglementate. În acțiunea de exploatare, sătenii „nu au voie să facă stricăciuni copacilor cu pricină la hrana vitelor, ei sunt obligați să taie mlădiță și nu crengi sau copacul din rădăcină” (Stahl, 1998, vol. I, p. 241
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ierbii necesare hrănirii animalelor. De aici decurge caracterul pastoral al acestui tip de exploatare (Stahl, 1998, vol. I, p. 271). Moina sălbatică silvo-pastorală poate fi interpretată ca o regulă de cuprindere stabilită la nivelul operațional. Având în vedere faptul că modalitatea de alternare a culturilor nu era clar stabilită, această tehnică poate fi văzută și ca o simplă modalitate de rezolvare a problemei legate de incapacitatea de exploatare pe termen lung a unui teren. Dubletul tehnic al moinei și desțelenirii permanente
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
p. 271). Moina sălbatică silvo-pastorală poate fi interpretată ca o regulă de cuprindere stabilită la nivelul operațional. Având în vedere faptul că modalitatea de alternare a culturilor nu era clar stabilită, această tehnică poate fi văzută și ca o simplă modalitate de rezolvare a problemei legate de incapacitatea de exploatare pe termen lung a unui teren. Dubletul tehnic al moinei și desțelenirii permanente consta în faptul că alternarea ierbii pentru păscut cu cultivarea cerealelor nu avea un ritm precis, ci se
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
tarlale și se practica o agricultură bienală de primăvară și de toamnă (Stahl, 1998, vol. I, pp. 282-284). Regulile și tehnicile de exploatare enunțate nu au influențat decisiv prezervarea și utilizarea rațională a resurselor, ci au reprezentat mai degrabă o modalitate de exploatare a resurselor ce caracterizează modul de producție specific regimului devălmășiei absolute. Organizarea socială a devălmășiei absolute presupune existența unei proprietăți colective, a obștii, asupra terenurilor pe care le distribuie egalitar celor îndreptățiți. Ca și în celelalte cazuri, principala
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în care voturile erau inegale, odată ce diferențierea averilor și împărțirea drepturilor deveneau posibile prin intermediul Codului silvic și al celui civil (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Astfel, cei care dețineau mai multe drepturi aveau mai multe voturi, proporțional cu averea. Modalitățile de decizie în cadrul obștii au o importanță extrem de mare, deoarece obștea avea drept de control permanent asupra acțiunilor de la nivelul operațional. În momentul în care acaparatorii locali pot influența decisiv deciziile adunărilor obștești, apar premisele destrămării regimului devălmășiei absolute. Adunarea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
se va ajunge în final la tragedia acestora. În fața amenințării venite din partea acaparatorilor, obștenii au căutat metode de salvare a regimului devălmășiei absolute: au recurs la desființarea devălmașiei sătești și au trecut la devălmășia pe cete. Devălmășia pe cete reprezintă modalitatea de ieșire din devălmășia sătească a unei familii, în așa fel încât aceasta să poată să acționeze independent de ceilalți (Stahl, 1998, vol. II, p. 240). Trecerea la devălmășia pe cete a dus la apariția altor probleme referitoare la supraexploatarea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Prețul determinabil se poate referi și la un anumit preŃ, la o anumită dată la o anumită referinŃă. Dacă avem o referire la adevăratul preŃ sau la preŃul curent conform art 61 Cod Comercial, contractul este perfect valabil. Prin această modalitate de referire la preŃ însemna că el se va stabili potrivit art 40 Cod Comercial „prin adevăratul preŃ al productelor și mărfurilor se înŃelege preŃul stabilit prin listele bursei sau mercurialele locului unde contractul a fost încheiat, sau în lipsă
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
a face cu o marfă aflată la un transportator predarea se face prin prin remiterea conosamentului. Indiferent de modul de predare vânzătorul va preda cumpărătorului bunurile însoŃite de factură unde vor fi precizate denumirea mărfii, cantitatea, preŃul, garanŃi și chiar modalitatea de plată etc. Conform prevederilor din articolul 46 al Codului Comercial factura constituie mijloc de probă în caz de litigiu. Deasemenea ea poate Ńine loc și de contract. Termenul la care se face predarea mărfii este cel convenit între părŃile
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
etc. Cheltuielile legate de ridicarea lucrului sunt suportate de beneficiar. Cumpărătorului îi revin astfel cheltuielile legate de încărcare, descărcare, transport etc. PărŃile pot conveni împărŃirea acestor cheltuieli sau chiar că ele în totalitate să revină uneia dintre ele. Indiferent de modalitatea de împărŃire a lor acea modalitate va trebui prevăzută exact în contractul de vânzare — cumpărare comercială. Dacă avem de-a face cu operaŃiuni de import export cheltuielile sunt descrise exact în cadrul regulilor de comerŃ internaŃional stabilite de camera de ComerŃ
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
sunt suportate de beneficiar. Cumpărătorului îi revin astfel cheltuielile legate de încărcare, descărcare, transport etc. PărŃile pot conveni împărŃirea acestor cheltuieli sau chiar că ele în totalitate să revină uneia dintre ele. Indiferent de modalitatea de împărŃire a lor acea modalitate va trebui prevăzută exact în contractul de vânzare — cumpărare comercială. Dacă avem de-a face cu operaŃiuni de import export cheltuielile sunt descrise exact în cadrul regulilor de comerŃ internaŃional stabilite de camera de ComerŃ din Paris — INCOTERMS 2000. PărŃile în
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
plăŃii. Cu toate acestea preŃul rămâne fix în monedă stabilă aleasă. Putem spune că acesta este o metodă legală, agreată de natură a înlătura orice dubii cu privire la preŃul datorat resprectiv de plătit. Mai mult de cat atât preŃul convenit și modalitatea lui de calcul, respectiv cursul valutar, sunt acceptate de ambele părŃi. Dată plăŃii preŃului este convenită de către părŃi în contractul de vânzare — cumpărare. Această dată în lipsă stipularii ei exprese se înŃelege a fi dată predării lucrului de către vânzător. Articolul
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]