2,533 matches
-
era soția lui "István Rácz", căpitanul garnizoanei de Ciuc. Și-a început studiile la iezuiții din Cluj, continuându-le la franciscanii din Șumuleu Ciuc. Va fi adus la mănăstirea de aici de mătușa sa. În anul a 1647 depus jurământul monahal. Pentru a-și continua studiile, Căianu pleacă la Tărnavia sau Sămbăta Mare, Slovacia, unde se axează pe științe muzicale. În 1655 a fost sfințit preot. A locuit la Michaza (azi în județul Mureș) și Lăzarea (azi în județul Harghita). Ioan
Ioan Căianu () [Corola-website/Science/301019_a_302348]
-
de arhitectură. Tot lângă satul Haleș, pe dealul Ciolanu, se află mănăstirea Ciolanu, datând din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea, cuprinzând biserica veche „Sfântul Gheorghe” (secolul al XVI-lea), biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (1828) și locuințele monahale din secolul al XIX-lea. Tot la Haleș, pe „Muchia Cetățuia”, este biserica „Schimbarea la Față”, datând din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea. Pe listă mai sunt incluse biserica „Sfântul Nicolae” (secolul al XVI-lea) din satul Izvoranu, ruinele unei
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
în picioare, și Biserica mănăstirii cu gospodăriile aferente acesteia. Biserica Tăriceni este ridicată din cărămida nuruită cu nuiele și pământ, o caracteristică pentru toate bisericile din Bărăgan, unde lipsește piatra de râu.Materialul și tehnica de construcție arată că așezământul monahal a fost ridicat dintr-o necesitate spirituală a localnicilor și nu avea un rol de apărare. Ea a fost permanent loc de odihnă, de popas și de purificare a sufletului pentru cei din partea locului, dar și pentru drumeții care călătoreau
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
părăsită de treizeci de ani, pe care a transformat-o în Schit de călugari, cu viețuire de obște, încredințându-l spre organizare și conducere tânărului ieromonah Zosima Alecu. Astfel, a început procesul de reparație și construcție a bisericii și incintei monahale. Începutul lunii decembrie 2007 a fost cernit pentru rugătorii Schitului Tăriceni, întrucât luni, 3 decembrie 2007, s-a mutat la Domnul părintele Zosima Alecu, starețul acestul schit. Ulterior, în 2008, Schitul Tăriceni a fost transformat în mânăstire de maici, stareță
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
sistate lucrările fără a se mai reface turla, pridvorul și curtea, astfel încât biserica Zamfirei și Smarandei devine, ceea ce este și astăzi, un paraclis al noii ctitorii. Cutremurele din 1940 și mai ales cel din 1977 aduc mari stricăciuni clădirilor așezământului monahal impunând o amplă campanie de refacere ce se întinde pe perioada 1977-1982 prin grija preafericitului patriarh Iustin Moisescu.
Mănăstirea Zamfira () [Corola-website/Science/301204_a_302533]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. Întâia atestare documentară a Dridului datează din 28 octombrie 1464, când voievodul Radu cel Frumos dăruia mănăstirii Snagovului patru mori la Dridih, făcute mai devreme de Vlad Dracul, părintele lui Vlad Țepeș. Sub influența comunității monahale de la Snagov și apoi și a celor de la Dealu și Sărindar, avea să se desfășoare trecutul însemnatei așezări de la Dridu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Dridu-Sărindarele", făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și
Comuna Dridu, Ialomița () [Corola-website/Science/301239_a_302568]
-
element dominant în instituțiile de învățământ religios și în universitățile Europei, avea ca scop principal alcătuirea unui sistem logic, în care să se reunească filosofia greacă și romană cu învățătura creștină. La început erau denumiți "scolastici" toți învățații din școlile monahale medievale, dar mai târziu termenul s-a limitat la profesorii de filosofie și teologie din universitățile epocii respective. Interesul principal al scolasticilor nu consta în descoperirea și cercetarea unor fenomene noi, ci doar să explice cunoștințele deja dobândite în antichitate
Scolastică () [Corola-website/Science/301333_a_302662]
-
unor maiștri, de excepție dat fiind ucenicii cu care lucrau, aceștia au realizat mobile din lemn masiv sculptat, lucrari care au luat calea exportului. Însă în anul 1984, prin străduința Preasfințitului Gherasim, episcopul Episcopiei Vâlcii, Argeșului și Oltului, pentru viața monahală a acestui așezământ s-au ivit noi orizonturi, acesta reușind să reînoade vechiul fir, reînființând mănăstirea. A refăcut clădirile și sub pretextul inființării unui muzeu al tipografiei, încet, încet așezământul a fost repopulat. După anul 1989, viața monahală a căpătat
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
pentru viața monahală a acestui așezământ s-au ivit noi orizonturi, acesta reușind să reînoade vechiul fir, reînființând mănăstirea. A refăcut clădirile și sub pretextul inființării unui muzeu al tipografiei, încet, încet așezământul a fost repopulat. După anul 1989, viața monahală a căpătat noi valențe. Din anul 1999, stăreția mănăstirii a luat sub conducerea ei și Mănăstirea Arnota, prin transformarea acesteia din mănăstire de călugări în mănăstire de maici. Mănăstirea Bistrița este inclusă în "Lista monumentelor istorice din România", având codul
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
și era lui Mihai „avunculus, vel matris frater, graecus”. Așadar, în jurul lui Mihai se admitea că mama lui, Tudora, era sora grecului Iane, fost ban al Craiovei. După moartea năpraznică a lui Mihai (1601), Teodora s-a călugărit, luând numele monahal "Theofana" și a murit în anul 1605 (sau 1606), fiind înmormântată la Mănăstirea Cozia.
Teodora Cantacuzino () [Corola-website/Science/300056_a_301385]
-
a primit o educație de prim rang și vorbea fluent în latină, franceză și spaniolă. Pentru că era de așteptat ca tronul să fie moștenit de fratele mai mare al lui Henric, Prințul Arthur, Henric a fost pregătit pentru o viață monahală. În 1502, după moartea fratelui său Arthur la vârsta de 15 ani, Henric devine Prinț de Wales și moștenitor al tronului. Deoarece moartea prematură a Prințului Arthur a rupt alianța maritală dintre Anglia și Spania . Consiliul, care dorea s-o
Henric al VIII-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300136_a_301465]
-
-lea-al VII-lea și una din secolul al X-lea. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură. Unul este mănăstirea Pasărea, datând din 1813, cuprinzând biserica „Sfânta Treime” (1813, refăcută în 1846-1847), biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1834-1838), casele monahale (începutul secolului al XX-lea), fosta trapeză și clopotnița (ambele din 1846). Ea este de fapt accesibilă dinspre comuna Brănești doar pe un pod pietonal, accesul rutier făcându-se dinspre satul Cozieni, comuna Găneasa. Celălalt este biserica „Sfântul Ilie” din
Comuna Brănești, Ilfov () [Corola-website/Science/300210_a_301539]
-
a trecut la comuna Tupilați. În comuna Războieni se află mănăstirea Războieni, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XV-lea. Ansamblul cuprinde biserica „Sfinții Voievozi” (1496), turnul-clopotniță (1862), stăreția (secolul al XX-lea) și casele monahale (secolele al XIX-lea-al XX-lea).
Comuna Războieni, Neamț () [Corola-website/Science/301667_a_302996]
-
pâlc de stejari seculari și brazi, al doilea lăcaș de cult, înscris cu aceeași slovă afumată de vremuri. Hramul “înălțarea Domnului” l-a moștenit și l-a purtat apoi peste ani, de la schitul marelui spătar Drăghici Cantacuzino, cea dintâi zidire monahală pe acest loc. Pisania de la intrarea în actualul lăcaș de cult, reconstruit în anul 1911, glăsuiește: “"în zilele prea înaltului și luminatului împărat Alexandru Pavlovici și prin zilele mitropolitului Dositeu, anul 1811, s-au zidit această sfântă și dumnezeiască biserică
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
între anii 1781-1785. În 1790, locțiitorul de mitropolit Ambrozie vede că, din cauza extinderii satului, mânăstirea Topolița era înconjurată de casele sătenilor și hotărăște mutarea obștii de maici la Mănăstirea Văratec, care era situată într-un loc retras, mai potrivit vieții monahale. După mutarea obștii de maici la Văratec (1790), Biserica Topolița este preluată de către obștea satului, fiind folosită de atunci ca biserică parohială.
Topolița, Neamț () [Corola-website/Science/301689_a_303018]
-
Maicii Domnului” (1809, transformat în 1843), paraclisul „Sfântul Pantelimon” (1820, cu refaceri în 1843), Turnul Pârgului (secolul al XV-lea, modificat în 1745), clădirile din incintă (1796), agheazmatarul (1836), biserica-bolniță „Sfântul Ioan cel Nou” (1848), casa Nicodim (1846) și casele monahale (secolele al XVIII-lea-al XX-lea). În rest, alte nouă obiective din comuna Vânători-Neamț sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice necropola tumulară de „la Braniște
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
Cinci sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (secolul al XIX-lea) din satul Mănăstirea Neamț, având biserica propriu-zisă (1834) și clopotnița (1861); (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea) din același sat, cu biserica „Intrarea în Biserică” (1849-1857) și casele monahale (secolele al XIX-lea-al XX-lea); (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea) tot din satul Mănăstirea Neamț, cu biserica de lemn „Acoperământul Maicii Domnului” (1714) și turnul-clopotniță din lemn (1714); , astăzi muzeu sătesc; și (1740) din același sat
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
în castelul său de la Vințu de Jos. Nu se cunoaște exact rolul lui Kendeffy în atentatul împotriva domnului său, dar după aceste evenimente a fugit la Timișoara. De aici, din cauza primejdiei turcești, se refugiază la Cluj, unde aderă la ordinul monahal franciscan. După câțiva ani de peregrinări se îndreaptă în Ținutul Secuiesc. Potrivit unei legende, a sosit pe aceste meleaguri dinspre Gurghiu, mai precis dinspre Vârful Crucii, coborând de-a lungul Pârâului Pietrii, care traversează așezarea și în prezent, spre râul
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
maici. Schitul Doamna este ridicat pe terenul donat de locuitorii Enăcheștilor. Acest schit a luat ființă în cursul lunii septembrie al anului 1999, cu binecuvântarea P.S. EFTIMIE LUCA al Romanului, din dorința de a împodobi meleagurile românești cu noi așezăminte monahale, adevărate oaze de formare duhovnicească și de cultivare a evlaviei și a credinței strămoșești. Schitul se află amplasat pe o culme de deal împădurită de codri seculari și pajiști însorite. Acest cadru natural pitoresc și atrăgător predispune sufletul creștinesc la
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
de monahii Visarion, Gherontie și Isaia, în prima jumătate a sec. al XIX-lea. E îndoielnic faptul că aceștia au înființat mănăstirea pe un loc pustiu; cu siguranță că aveau cunoștință de existență anterioară, pe aceste locuri a unor așezări monahale. Important e și faptul că Niculitelul s-a numit până acum cca 180 ani, Mănăstirea, iar în apropiere de dealul “Cetățuia” o depresiune poartă și astăzi numele “Valea Episcopiei”. În cadrul descoperirilor de la Niculitel un loc aparte, ca importanță istorică și
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
din anul 1666, septembrie 2, fiind copiat de către preotul Ștefan Focșa. Originalul pomelnicului a fost luat de către părintele Vasile Lascăr, care a lucrat la monografia satului și a adunat un material imens, ce ulterior a dispărut după moartea sa. Viața monahală a acestei mănăstiri a început cu mult timp înainte de anul 1666, an care rămâne ca sursă de atestare a pomelnicului amintit mai sus, în care sunt specificate numele ctitorului, fapt ce denotă o intensă trăire a vieții spirituale din acest
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
de maici. Dintre nenumăratele vitregii ce s-au abătut asupra acestui sfânt lăcaș, amintim epidemia de holeră care a secerat viețile multor maici, epidemie ce a avut loc în anul 1855. Din acest an și până în anul 1906, viața spirituală monahală a mănăstirii a continuat, însuflețind duhovnicește pe creștini. În această perioadă, viața monahală a fost întreruptă din cauza evenimentelor istorice, cele două războaie mondiale, venirea la putere a regimului ateu-comunist care a desființat în mod abuziv Episcopia Hușilor de care aparținea
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
amintim epidemia de holeră care a secerat viețile multor maici, epidemie ce a avut loc în anul 1855. Din acest an și până în anul 1906, viața spirituală monahală a mănăstirii a continuat, însuflețind duhovnicește pe creștini. În această perioadă, viața monahală a fost întreruptă din cauza evenimentelor istorice, cele două războaie mondiale, venirea la putere a regimului ateu-comunist care a desființat în mod abuziv Episcopia Hușilor de care aparținea mănăstirea. Aceasta a dus la degradarea și dispariția clădirilor existente, supraviețuind intemperiilor doar
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
putere a regimului ateu-comunist care a desființat în mod abuziv Episcopia Hușilor de care aparținea mănăstirea. Aceasta a dus la degradarea și dispariția clădirilor existente, supraviețuind intemperiilor doar biserica, care, din bunăvoința localnicilor, a fost în nenumărate rânduri reparată. Viața monahală s-a întrerupt, dar, spre cinstea localnicilor, evlavia către acest sfânt lăcaș a rămas în continuare vie, prin frumoasele tradiții de procesiuni religioase cu icoane ale preoților din împrejur, ce veneau aici împreună cu credincioșii în vreme de secetă pentru a
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
politic, Biserica Ortodoxă Română, împreună cu membrii Sfântului Sinod, aprobă cererea de reînființare a Episcopiei Hușilor, numindu-l în fruntea ei pe Prea Sfințitul Ioachim Mareș. Prin grija părintească a Prea Sfințitului Ioachim, Episcop al Hușilor, de a reînființa vechile centre monahale, de o atenție deosebită s-a bucurat și se bucură Mănăstirea Dimitrie Cantemir, care prin binecuvântarea sa, și-a început lucrările de reconstrucție. La 24 iunie 1997, Prea Sfințitul Ioachim a sfințit locul unei noi biserici cu hramul Sfântului Mare
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]