1,950 matches
-
folosit pentru igiena mâinilor │ S (E) - Obținerea participării active la nivel individual și instituțional│ E, M, S - Îmbunătățirea climatului de siguranță │ S (M) - Combinarea mai multor strategii de mai sus │ E, M, S Tabel 2. Elemente de programe educaționale și motivaționale la personalul medical [15,19,146] *Font 9* Indicații pentru igiena mâinilor: │ │- contact cu pacient cu piele intactă (evaluarea pulsului, măsurarea tensiunii arteriale)│ │- contact cu suprafețele de mediu din imediata vecinătate a pacientului │ │- după scoaterea mănușilor - săpunurile antiseptice sunt mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235893_a_237222]
-
pentru personalul didactic și didactic auxiliar, în baza cărora se stabilește calificativul anual. Articolul 3 Metodologia are ca finalitate: a) asigurarea cadrului necesar pentru o evaluare unitară, obiectivă și transparentă a personalului didactic și didactic auxiliar; ... b) asigurarea unui sistem motivațional care să determine creșterea performanțelor profesionale individuale. ... Articolul 4 (1) Evaluarea anuală a activității personalului didactic și didactic auxiliar este realizată la nivelul fiecărei unități și instituții de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică. ... (2) Activitatea de evaluare vizează personalul didactic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237485_a_238814]
-
a) corelarea obiectivă dintre activitatea funcționarului public și cerințele funcției publice; ... b) aprecierea obiectivă a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite cu rezultatele obținute în mod efectiv; ... c) asigurarea unui sistem motivațional, prin recompensarea funcționarilor publici care au obținut rezultate deosebite, astfel încât să fie determinată creșterea performanțelor profesionale individuale; ... d) identificarea necesităților de instruire a funcționarilor publici, pentru îmbunătățirea rezultatelor activității desfășurate în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite. Articolul 107 (1) Evaluarea performanțelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228968_a_230297]
-
centri nervoși ce controlează manifestarea comportamentului agresiv. Totuși dezvoltarea neuronală a omului îi permite acestuia să controleze procesele fundamentale ale acestor centri. În opinia lui Panksepp (2000), procesele și relațiile dintre diferiții centri nervoși implicați în gestionarea stărilor emoționale și motivaționale ale oamenilor se pot modifica în funcție de experiențele individuale ale fiecăruia. Furia ca emoție negativă și agresivitatea ca un comportament de aversiune se pot adapta, modificându-și valoarea inițială și căpătând conotații pozitive. Așadar, explicarea comportamentului agresiv uman prin analogie cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
precum activitățile sportive intense a permis verificarea efectului de transfer al activării asupra comportamentului agresiv al subiecților (Zillmann, Johnson și Day, 1974 citat de Tedeschi et al., 1994). Una dintre interpretările creșterii agresivității prin activare fiziologică se bazează pe natura motivațională a efectului: activarea difuză dinamizează comportamentul în derulare, intensificând astfel toate activitățile individului. S-a demonstrat, de exemplu, că înlocuirea ofensei cu politețea și a reacțiilor negative ale subiecților cu unele pozitive (recompensarea complicelui "politicos"), după ce acestora li s-a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentale pro-sociale care să le permită satisfacerea propriilor nevoi. Neștiind cum să participe la activități importante din punct de vedere social, ei ratează toate ocaziile de dezvoltare a competențelor sociale și școlare. În consecință, nu vor dispune de capacitățile cognitive, motivaționale sau de autoreglare, atât de indispensabile unei școlarizări satisfăcătoare. Permisivitatea poate fi considerată drept o formă de neglijență dacă este asociată cu absența dragostei sau cu dezinteresul față de copil. Permisivitatea poate avea și alte origini ca, de exemplu, dorința de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sunt responsabile de acest lucru: cortexul cerebral și sistemul limbic. Cortexul cerebral este implicat în funcționarea proceselor cognitive complexe necesare învățării, emiterii de judecăți și luării deciziilor. Sistemul limbic înserează un ansamblu de structuri nervoase care controlează emoțiile și nevoile (motivaționale) fundamentale. * Cortexul cerebral Zonele corticale ale creierului sunt implicate în învățarea socială, anticiparea evenimentelor și selectarea răspunsurilor (Weiger și Bear, 1988). Neocortexul frontal este partea creierului direct responsabilă de receptarea și interpretarea informațiilor senzoriale externe. Conectat cu sistemul limbic, cortexul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Factorii cognitiv-afectivi ai comportamentului agresiv Studiile efectuate începând cu anii 1960 au arătat că există o diversitate de factori ce influențează agresivitatea. Această diversitate cauzală ridică problema existenței unor puncte comune tuturor factorilor. În timp ce unii cercetători consideră mai importanți factorii motivaționali, alții încearcă să stabilească o legătură între aceștia și factorii emoționali. Conceptualizarea dihotomică a manifestărilor agresive ilustrează foarte bine aceste tentative. Corelația dintre comportamentele agresive și stările afective negative Dacă numitorul comun al tuturor condițiilor agresivității ar fi starea afectivă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dihotomică a manifestărilor agresive ilustrează foarte bine aceste tentative. Corelația dintre comportamentele agresive și stările afective negative Dacă numitorul comun al tuturor condițiilor agresivității ar fi starea afectivă negativă rezultantă din ele, ar fi posibilă reconcilierea factorilor emoționali cu cei motivaționali. Starea afectivă negativă indusă prin expunerea la aceste condiții creează o tendință unică: încetarea răutății. Alegerea strategică a individului depinde de constrângerile sociale și personale. Un individ afectat de o anumită deficiență în prelucrarea informațiilor (fizică sau socială) poate cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
referă la comportamente ce implică consecințe pentru celălalt, evaluate și apreciate ca fiind în conformitate cu normele la care observatorul a ales să se raporteze, putând fi explicate și altfel decât în funcție de stările psihologice sau neurofiziologice ale individului. Teoriile socio-cognitive Carențele modelelor motivaționale și asociaționiste în explicarea rezultatelor studiilor empirice, dar și progresul în înțelegerea proceselor afective și cognitive i-au condus pe teoreticieni la ideea de a explica comportamentul agresiv prin intervenția și interacțiunea proceselor afective și cognitive. Din punct de vedere
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
totalitate insensibili față de suferința victimei în descrierea violului, evocă cel mai adesea starea lor de activare sexuală și mai puțin normele morale împotriva acestor acte (Rice, Chaplin, Harris și Coutts, 1994 citat de Malamuth, 1998). Unii autori insistă asupra factorilor motivaționali implicați în agresivitatea sexuală. Preferința pentru un anumit tip de sexualitate a fost avansată pentru a explica comportamentul violatorilor. Alți cercetători sugerează că procesele cognitive indirecte cauzează acest gen de agresiuni. Diferența dintre violatori și ceilalți agresori constă, prin urmare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
emoție negativă 12-13, 34, 140, 231 specifică 20 Empatie 72, 74, 100, 116, 231 Empiric 18, 59, 71, 193 Ereditate 101 Erotic 65, 200 Erotism 66 Eșec 31-31, 118 personal 115 Experiență contextuală 127 emoțională 11, 70, 117 indirectă 127 motivațională 11 subiectivă 117 F Factor de aglomerație 38 de anxietate 38 de mediu 37 de proximitate 204, 205 de personalitate 28-34 de sex 20-28 de temperatură 38, 175 de zgomot 38, 43, 161, 177-178 fiziologic 21, 99-106 genetic 20, 21
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a- și face prieteni, a face parte dintr-un grup; - sursa unui scop de viață- un mod de a da un scop și un Înțeles vieții prin servicii făcute altora, acte de creație, exprimarea eu-lui, experimentarea unor noi lucruri. Teoriile motivaționale gravitează În jurul noțiunii de nevoi, pentru că nevoile nesatisfăcute sunt energizantele comportamentului uman. Teoria ierarhiilor nevoilor propusă de Maslow ne amintește cum arată piramida trebuințelor și care este semnificația fiecăreia. Fiecarea categorie desemnează cerințele unui individ care își Îndreaptă cerințele spre
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
greu În domeniile În care sunt buni. Cele trei categorii principale de necesități - nevoile de bază, statutul social și ambițiile personale - pot acționa simultan, dar influența lor este diferită: deși ambițiile personale (situate la nivelul cel mai Înalt) sunt factori motivaționali foarte puternici, ele devin lipsite de orice importanță dacă necesităile de pe nivelele inferioare nu sunt satisfăcute. Pe de altă parte, dacă de exemplu, nevoia de realizare a unei ambiții personale nu este satisfăcută, vor crește pretențiile referitoare la necesitățile de pe
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
din care fac parte, parteneri În realizarea problemelor muncii și eventuali potențatori spre succes. Ignorarea motivației implică o reducere a performanței. Există trei elemente care au focalizat atenția teoreticienilor, În motivația managerială: - feed-back-ul performanței; - obiectivele performanței; - conceptul de echitate. Proprietățile motivaționale ale feed-back-ului sunt aplicate cu succes În organizații. Dificultatea obiectivelor poate duce la diferențieri În cadrul grupului; sunt indivizi motivați prin obiective ușor de atins și indivizi motivați prin obiective ambițioase, greu realizabile. Motivare și performanță Pentru că nu Întotdeauna cei motivați
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
pot diminua performanța chiar și a celor mai motivate persoane). Este de asemenea posibil să obțină performanță chiar dacă nivelul motivației nu este prea ridicat (de exemplu, individul a Înțeles foarte bine sarcina și Își direcționează foarte bine efortul). Teoria motivațională are În vedere nevoile și scopurile individului din punct de vedere cognitiv. Adaptarea vocațională este expresie a procesului de motivare și adaptare a persoanei care caută roluri să fie compatibile cu ele și să se reorienteze după unele schimbări sau
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
a artei în ansamblu, la manifestările limbajului (stilurile funcționale ale limbii), depășind nivelul verbal, atunci când vizează un dat cultural, de exemplu, proiecte de statui.142 Apetența pentru parodie, comună atât lui Caragiale cât și lui Urmuz, germinează însă din fonduri motivaționale similare doar până la un punct și conferă instrumentarului parodic funcționalități diferite. În acest sens, așa cum notam în capitolul corespunzător, motivația actului parodic rezidă la Caragiale în instinctul ludic, asociat demersului critic și corector, de reconsiderare și reierarhizare a valorilor. Satiricul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
timp, fără a afecta calitatea învățării asigurarea unei desăvârșite echități, toți elevii fiind verificați din același conținut al învățării și cu aceleași instrumente de măsurare mare putere de cuprindere, toți elevii fiind verificați din întregul conținut al învățării sporirea aportului motivațional prin cunoașterea și înțelegerea de către fiecare elev a faptului că orice secvență didactică se încheie în mod logic și necesar cu o verificare și că el poate fi propriul său examinator angajare afectivă mai puternică și mai corect orientată, elevul
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
în primul rând constituția somatică, tipul de sistem nervos, predispozițiile native care stau la baza aptitudinilor și a altor însusiri). Condițiile interne de natură biologică definesc individul. b. Psihologică (se referă la formațiunile psihice structurate în procesul dezvoltării - cognitive, afective, motivaționale, energizoare, aptitudinale și atitudinale -, ce s-au constituit datorită interacțiunii dintre factorii interni și condițiile externe, prin interiorizarea unor date externe). Condițiile interne de natură psihologică - însușirile psihice - sunt formațiuni sintetice rezultând din condensarea diverselor funcții și procese psihice. Ele
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cercuri de cercetare. Creativitatea artistică Principalele caracteristici ale creativității artistice sunt următoarele: - utilizarea mai multor tipuri de informații; - implicarea unui ansamblu de aptitudini și atitudini; - deși există necesitatea unui nivel minim de inteligență (95100 QI), esențiale sunt aptitudinile speciale; - factorii motivaționali, caracteriali sunt cei care susțin activitatea creatoare. În artă și literatură se consideră că sunt manevrate toate cele patru tipuri de informații stocate și care pot fi reactualizate prin intermediul unor noi conexiuni: 1. informații figurale sau senzorial-perceptive care includ informațiile
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
literare; 3. informațiile simbolice, implicate în pictură și sculptură, mai ales în arta modernă; 4. informațiile comportamentale, utile pentru actorie, beletristică, sculptură, pictură,. Aptitudinile specifice au un rol esențial în structurarea creativității artistice, venind în completarea celor generale (intelectuale, atitudinale, motivaționale), printre acestea amintim câteva mai importante: capacitatea de discriminare a aspectelor spațiale și a sunetelor; simțul proporțiilor; bogată imaginație; empatia; memoria tonală. Chiar talentul este descris ca o expresie a unor aptitudini speciale, manifestate și dezvoltate în cadrul diverselor domenii, în
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
discriminare a înălțimilor, auzul absolut, simțul ritmului, memoria tonală) și cele motrice (în special pentru dirijori și instrumentiști) sunt extrem de importante; - abilitățile intelectuale importante sunt: inteligența, imaginația, memoria auditivă); - aspecte afective implicate în muzică: sensibilitate și profunzime în trăiri; - trăsături motivaționale: perseverență, dăruire. 3. Creativitatea din artele plastice (grafică, pictură, sculptură) Prin artele plastice se încearcă o reconstruire a realității prin intermediul personalității creatorului, evocarea se realizează direct, nemijlocit. Indicatorii precocității în pictură pot fi stabiliți chiar de la vârsta preșcolarității: viteză în
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
luminii și al culorii, simțul proporției, al ritmului, al formei și volumului; - abilitățile motrice: dexteritatea manuală, bună coordonare a văzului și auzului, precizie și rapiditate în mișcările mâinii; - abilitățile intelectuale: coeficientul de inteligență cel puțin mediu, imaginație bogată; - însușiri afective, motivaționale și caracteriale: pasiune față de artă, sensibilitate, perseverență și putere de muncă. 4. Creativitatea scenică sau actoricească implică o armonie, o îmbinare între arta cuvântului și pantomimă, așa cum spunea Caragiale despre actor că este instrument, dar și instrumentist în arta teatrală
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
scăzut. Progresul poate fi obținut prin existența unor factori de mediu, culturali favorabili, iar capacitățile sunt condiționate și de activitate. 2. Tipul volitiv dispune de un fond energetic ridicat, dar energia este cheltuită în mod neproductiv, întrucât este dezvoltată latura motivațional afectivă în detrimentul celei asociativ combinatorii; aceste persoane lucrează bine după indicațiile date de cineva, fiind potrivite pentru activități de execuție. 3. Tipul cumulativ este persoana ce dispune de variate cunoștințe din multe domenii ale cunoașterii, dar nu are capacitatea de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
studii care contestă, de exemplu, validitatea sa. Datele longitudinale sprijină ideea stabilității pe termen lung a performanțelor de gândire divergentă în copilăria mijlocie și de-a lungul adolescenței. Alte studii subliniază, însă, influența contextului condițiilor de testare și a factorilor motivaționali asupra performanțelor. Obiectivul testului este evaluarea procesului creativității prin care devenim sensibili la probleme, la ceea ce lipsește, la lacunele în cunoaștere, la absența unor elemente, la disarmonii; prin care identificăm dificultatea, căutăm soluția sau formulăm ipoteze legate de deficite, prin
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]