3,345 matches
-
p(r)intre Rădiul mai la vale, s-au aflat iar hotar vec(h)i și tot În dreptu la vale piste o râpă cu izvor În mal, iarăș(i) hotar vec(h)iu, și tot În drept este o movilă ș(i)-am găsit hotarul scos și l-am pus la locul lui, și de acolo la vale și piste drum asupra șesului mergi pără În Stavnicul cel vec(h)iu, și acole am pus 3 pietri c(h)iotoare
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
acest preot, mare meșter, Îi fierbe și Îi amestecă cu miere, numai el știe cum, ca să Întărească pieptul bolnavului, să nu tușească și să i se deschidă rana din nou. Cotiră spre dreapta. Foarte curând, În fața lor se Înălță o movilă uriașă, pietroasă, un stouff cum spu neau localnicii, de pe care o cetățuie neagră și amenințătoare privea cu semeție către vale. Călugărul apucă pe drumeagul Îngust care ducea Într-acolo. — Unde mergi, frate Gregor? Întrebă Adelheid. Parcă era vorba de un
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
oprea la fiecare răscruce de drumuri pentru a li se cânta "Doamne miluiește". Aceste 12 întreruperi simbolizau cele douăsprezece opriri pe care le-a făcut Iisus Hristos până la muntele Golgota, așa după cum spune Sfânta Scriptură. Am ajuns la cimitir. Două movile mari de pământ, de lut galben, îți atrăgeau atenția ca un magnet. Preotul și dascălul își făceau din nou datoria. Odată cu "Dumnezeu să le ierte", au început să sune înfundat lopețile de pământ pe sicriele celor care au fost bapțea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la 100 metri. Renumitul „Bătrânul Credincios” (Old Faithful) azvârle apa cu regularitate cronometrică, la fiecare 66 de minute. Alt geiser renumit e cel al safirelor, care azvârle apă multicoloră. Așa numitul geiserul grotei azvârle o lavă care se depune În movile asemănătoare zăpezii, iar Dragonul scoate zgomote intermitente urmate de țâșnituri fierbinți. Înaintând pe șosea dăm peste doi urși, de vârstă mijlocie care barează drumul, dormind pe șosea. Ținem un mic consiliu de familie, cum să procedăm. Ne ajunge din urmă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
câte le cunosc și despre care știu că au fost publicate înainte de război: ...” Din Regatul Carmen Sylva, o serie de tradițiuni și legende poporale conține: Fiica lui Decebal, Insula Șerpilor, Dragomirna, Legenda lui Bucur, Mama lui Ștefan 52 cel Mare, Movila lui Burcel, În Vrancea, Meșterul Manole, Miorița, Șalga, Doncilă, Oprișan, Pietrele doamnei, Petru Cercel, Mihu Copilu, Călugărița, Moșul și Baba, Dragoste de țigan, Neaga, Căderea Vidinului, Cum a aflat Alecsandri baladele sale; această carte a fost dedicată poetului Vasile Alecsandri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1504), zidirea capitalei Viena (1505), introducerea tutunului în Europa (1560), mutarea reședinței domnești de la Suceava la Iași de către Alexandru Vodă Lăpușneanu (1564), aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou din Suceava la Iași (1564), zidirea Mănăstirii Sucevița prin Mitropolitul Moldovei George Movilă cu fratele său Iremia (1578), introducerea calendarului grigorian (nou latin) prin papa Grigoriu XIII (1582), aducerea barabulelor la Europa prin Franz Drake (1585), zidirea mănăstirii Dragomirna prin mitropolitul Moldav Anastasiu Crimca (1602), desrobirea limbei române de cea rusească în biserică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dl. Vl.P. a descoperit un exemplar în Biblioteca Universității din Cernăuți. În sfârșit mai trebuie semnalate documentele publicate de dnii C. Zoppa și L. Morariu: unul slavon și două românești privitoare la judecăți de moșie din 1608 de la Constantin Movilă și din vremea lui și o carte de judecată dela Toader Kallimaki din 1759. Dl. C. Gheorghian semnalează Documente Tăutulești, aflătoare în tabula Tribunalului din Cernăuți”. (Din Codrul Cosminului - Buletinul „Institutului de istorie și limbă” - Universitatea din Cernăuți, Anul I
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vreodată la un act atît de intim. Doar în pușcărie lucrul acesta înceta să mai fie un mister; se desfășura sub ochii tuturor, sub privirea complice a zeci de bărbați. Robert Cahuleanu își punea pătura în cap, se băga sub movila de paturi, se ghemuia pe cimentul celulei ca fătul în pîntecele mamei, rămînea nemișcat acolo ceasuri întregi. Cînd ieșea de la șerpărie așa se numea locul de sub pat -, poemul era gata. Îl recita prietenilor, aceștia îl memorau, ca în scurtă vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
merge de-a lungul fundațiilor Kotelului, există acolo un canal din epoca romană prin care se aduce apă din Siloe, se mai vorbește și de "trecerea secretă" a lui David. "Războiul fundațiilor" continuă încă multă vreme. A face din această movilă un fel de șvaițer pentru a provoca prăbușirea sanctuarelor islamice, a recuceri prin subterane o suveranitate pierdută la suprafață constituie un proces de intenții care apasă asupra Israelului. "Nici teroristul Khaled Mechaal și nici arabii n-au a ne spune
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și toți au răsuflat. Tu, cumetre, om de 103 chilograme, alungat la deal și alungat la vale, nu știu cum s-a făcut că ai început a te înnăbuși și ți-a venit rău. Tu, ofițer de rezervă, erai să mori lângă movila Onești, în pustietățile Șipotelor, în loc să aștepți vremea când țara va avea nevoe de tine. Și acuma, după ce ți-ai îndeplinit menirea ca orice militar, adică după ce n-ai făcut nimica, acuma șezi în cortul tău, în căldura apăsătoare a verii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
E departe? Da mai avem mult până la M-rea Neamțului? Nu-i aici? De-abia am plecat. Aici e o căsuță. Așa? Uite, tată, ce fântână frumoasă! Uite, tată, uite. [ITINERAR DOBROGEAN] Din urmă: un cerșetor bătrân, așezat pe o movilă de prund, cu crucea și cutia lui de tablă, e bucuros de ziua lui de azi. Ține de mână pe un bătrân care l-a miluit și-i spune zâmbind "cum a fost și el odată în viața lui", și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
măgăriță care fată un epure! Magari din când în când, cuminți. Stă cu fața încolo și întoarce capul privindu-ne cum venim cu viteză. Spârcoci! Grauri și prigorii. Ciocârlii. Trecem prin Șablo, Mangalia, la Constanța. Colbul dela Tekir-Ghiol văleu! Otelurile Movilă cu dosul și closetele la mare și la lac! Marea la Constanța. Bat valuri, și vin din larg cu horbotă albă de ghiare mărunte. Brătescu Voinești. Comunicare 1 Iunie. Nicolae Pescaru din Znagov Dobroșești. Știe acest farmec dela un moș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
până la 7005. Poate moare la Cozmin. Nume de sate: Lăslăvani Mohorăști Drăgoești Petrești Plăcinteni Oprișești Cârna Răchitiș Giumătățeni pe Jijia în Dorohoi Nedeiani Hranești Băloșești Sirăuți Drăncălăești Prisacă Vrabia Mare Bălzina Cornu Bontești Drăghișani Almoș Șerbanești (de azi Dorohoi) Berești Movila lui Ionașcu Petrilești pe Pârăul Alb Miculeni Piticeni Căușani Chiuleni Hai frați, hai frați, la năvală dați, La năvală dați, țara v-apărați, Hai ............................................. La năvală dați, Crucea v-apărați. Hai .............................................. La năvală dați, steagul v-apărați Mănăstiri: Putna 6974-6978
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
enumera numele. Noi l-am rănit chiar pe rege cu trei răni mortale, și el nu va putea supraviețui. Și altă armată a căzut sub sabia noastră, și le-am poruncit alor noștri să adune corpurile (celor uciși) într-o movilă, în număr de șapte mii, și sunt încă mulți ale căror oseminte n-au putut fi aduse. Ei l-au pus pe rege pe o targă și pe alți principi de asemenea și au fugit cu ei dincolo de munți”. Din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
n-au încăput în mâinile vrăjmașului său”. Ion Neculce, în O seamă de cuvinte, a reprodus povestea cu aprodul Purice. În momentul în care domnul a căzut de pe cal, Purice i-a dat calul său domnului și s-a făcut movilă ca Ștefan să poată încăleca. Acesta a fost momentul în care a început legenda familiei Movilă, doi dintre membrii acesteia ajungând domni în Moldova și în Țara Românească. Istoricii noștri, care au cunoscut conținutul Cronicii moldo-germane în traducerea lui C.
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
povestea cu aprodul Purice. În momentul în care domnul a căzut de pe cal, Purice i-a dat calul său domnului și s-a făcut movilă ca Ștefan să poată încăleca. Acesta a fost momentul în care a început legenda familiei Movilă, doi dintre membrii acesteia ajungând domni în Moldova și în Țara Românească. Istoricii noștri, care au cunoscut conținutul Cronicii moldo-germane în traducerea lui C. Chițimia, nu au acordat nici o importanță amănuntelor pe care le cuprinde aceasta în legătură cu lupta de la Baia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
plan, în 1497, cancelarul Jan Zamoyski va încerca să-l realizeze, la sfârșitul secolului al XVI-lea, prin înscăunarea Movileștilor în Moldova și în Țara Românească. Polonia nu a avut resursele militare pentru apărarea celor doi domni, Ieremia și Simion Movilă, iar campania lui Ion Sobieski în Moldova poate fi considerată un reflex târziu al acestui plan, la sfârșitul secolului al XVII-lea, eșuată și ea. Regele Ioan Albert a fost sfătuit să încerce să recucerească Chilia și Cetatea Albă, să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-au întors în patrie, câștigând ca răsplată a expediției, doar rușine și aceasta încă cu mari pierderi”. Maciej Strykowski, mergând în solie la Constantinopol, scria: „Și astăzi, în anul 1574, am văzut însumi în acel loc [Codrii Cosminului] o movilă foarte mare de oase răspândite...” O impresie profundă a făcut asupra contemporanilor modul în care Ștefan s-a comportat cu prizonierii. „Cu o cruzime de tiran s-a purtat Ștefan cu cei prinși, scria Wapowski. Pe cei mai mulți i-a ucis
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Iuga voievod (după 2 iulie 1398, înainte de 28 noiembrie 1399), prin care se dăruia lui Braia un loc pe Strahotin. La 12 mai 1425, Alexandru cel Bun dăruia lui Stroici “două pustii: una Drenăuți și (alta), pe Roșul, în dreptul movilei celei mari”. La 22 mai 1426, domnul dăruia două sate și pustia Pojorita. La 2 aprilie 1428, i se dăruia lui Dragomir două sate pe Cracău și “un loc de pustie” în același hotar. La 8 aprilie 1428, i se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și un loc în pustie. Lui pan Stroe i se dăruia la 20 iunie 1438, “o pustie la Holmul Negru, anume Hluboca”. Lui Mihail Oțăl, pisarul domnesc, i se dau la 6 iulie 1438 mai multe sate, seliști și “de la Movila cea Mare până la gura Corozăului, pe amândouă părțile, încât ar pute să își așeze sate cu cotunurile lor și să aibă fânațe”. La 18 august 1438, domnul dă Pobratei o pustie “lângă pricuturile de la Hârlău ca să își întemeieze sat”. Un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca sol la marele duce al Lituaniei. Ion Frunteș, stolnic, dregător în Sfatul Domnesc, cumpără în 1488 satul Cioreștii de la “credinciosul nostru pan Neag pârcălab” și de la fiica sa, Marenca. În același an, Petru Frunteș cumpără de la niște boieri satul Movila, în gura Horăeții. Satul este împărțit apoi în patru părți: o parte o ia Petru Frunteș, a doua Ion Frunteș, a treia Bilava și a patra Sima și fratele său Negrilă. Ștefan cel Mare face în această perioadă două danii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tinerii husari viteji s-au prăpădit atunci”. C. C. Giurescu consideră că hânsarii formau o „categorie de ostași moldoveni”, pornind de la faptul că în secolul al XVI-lea în fruntea lor se aflau vătafi și căpitani de hânsari. Înaintea lui Eremia Movilă veneau, în 8 mai 1598 „Costin Murguleț din Frasini și cu Colton din Hnilodvoe și cu Grigore din Cobolta și cu Pavăl din Dumbrăveni și cu Simeon din Loze și 10 hânsari din Măgura și cu Hânsar din ținutul Sorocăi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
informatoare prețioasă din Izvoare, Soroca, spune un basm în care pisica plătește cu viața ajutorul dat: „Da’ pisica-i spuni lu Costăchel: - Costăchel, tu sî nu iei mânzi deaceie mari și frumoș’. Sî-l iei pe-acel mai mic di pi movila ceia di bălegar, cî acela ari trei inimi. Baba tocmai atunci intra ș-o auzit ceva cî pisica vorbe”206. Ca animal al microcosmosului domestic, pisica are acces la tainele păzite cu strășnicie de ipostaza monstruoasă. Martorul tăcut al activității
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rituală, imposibil de explicat cu mijloace raționale: „Atâta se săturase,/ Încât era să se lase,/ Să nu mai gonească vântul/ Și să spulbere pământul./ Dar parcă-l chema-o nălucă,/ Încă tot să se mai ducă./ Și așa peste o movilă,/ Mai mergând loc ca o chilă,/ Cu arc și săgeata-n mână,/ Ajunge la o fântână,/ Unde zări urmă de fiară” (Mușetești - Argeș). Căutările feciorului angrenează elementele primordiale, puse în mișcare de energiile lui întemeietoare. Descoperirea maritală este făcută în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dovedit a fi, pentru începătorul (noul venit) care eram, mirifică. Chiar dacă nu va fi fost așa, înainte-mi se desfășura feeria unui basm. Într-o cameră mare, pe un covor gros de lână, pe jos, copiii aveau acces la o movilă de jucării, cam desperecheate, căței și ursuleți de pluș, cuburi, tot felul de păpuși, unele stricate de prea multă folosință; de-a lungul pereților se eșalonau dulapuri cu ușile de sticlă îndărătul cărora vedeam, vrăjiți, alte jucării, mai frumoase, păpuși
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]