1,935 matches
-
-m-or pune/ Zână la fântână,/ Călători să vină,/ Jos să hodinească,/ Să se răcorească/ Și să-mi mulțumească./ Și pă min-m-or pus/ La mijloc de câmp/ La cap de voini,/ Ploile m-or ploaie,/ Cetina să-mi moaie,/ Vântu’ să mă bată,/ Cetina să-mi cadă./ Și eu mi-auzeam/ Cocoșii cântând/ Preotu’ cetind./ Și mie mi-a pus/ Numa dinți de flori/ Și de busuioc/ Să le fiu cu foc/ Și de budilene/ Să le fiu de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Cișmigiu". Din această poziție, care i-a facilitat întâlnirea crucială cu Ismail, Turnavitu ajunge asistentul personal al binefăcătorului său, îndeplinind sarcini derizorii precum aservirea cultului personal al superiorului, prin ritualul care consta în măgulirea zilnică "pe rochie cu un pămătuf muiat în ulei de rapiță, urându-i prosperitate și fericire"63 sau îndeplinirea unor funcții echivalabile cu cele de ambasador sau de ministru care se joacă de-a politica externă, ca și omologii lui din realitate, despre ale căror misiuni, de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
foarte repede, cam cu cinci metri pe an; se cunosc exemplare care depășesc 160 m, ceea ce face ca el să fie cel mai Înalt copac din lume”332. Când focul cuprinde un eucalipt, vârful se aprinde brusc, ca o cârpă muiată În benzină și chiar pe timp liniștit focul se Întinde cu repeziciune de la un copac la altul, apoi coboară și cuprinde vegetația de pe pământ. Florile de waratah roșii, În ciorchine au devenit emblema statului New South Wales. Roua cerului crește
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
termeni buni? N-ai observat nici o nemulțumire la el, în vorbe sau în privire? EDGAR: Nu, deloc. EDMUND: Gîndește-te bine cu ce-ai putut să-l jignești; și te implor, evită-i prezenta un timp, pînă cînd i se mai moaie mînia nemulțumirii, care-n clipă asta e-așa de aprinsă, că nici măcar cu vătămarea persoanei tale nu s-ar potoli. EDGAR: Vreun mișel m-o fi ponegrit. EDMUND: De-asta mă tem și eu. Te rog, ține-te răbdător deoparte
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
spațiile./ Strânge apoi cutele înfățișării sale/ și retrăgându-se în el/ năvălesc alții șchiopătând,/ ținând în cumpănire suliți/ scurt ucigându-se/ ori prefăcându-se în scârnă./ O ceață aromitoare/ afumă căpățâna lor/ și nici un sunet auzindu-se/ nervii felin se moaie/ ca de muzici.” După Utopia ninsorii (1975), incluzând „«descântece» despre singurătatea trupului și a sufletului în marele univers”, „«mituri» personale, discrete” (Petru Poantă), Spiritul însetat de real acutizează orientarea poetului (semnalizată în câteva rânduri anterior) către poemul cu înscenare similară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
Totuși, în Kenya, în ciuda prevederii ca "pentru a fi ales președinte, un candidat trebuia să întrunească cel puțin 25% din voturi în cel puțin 5 din cele 8 provincii ..., în 1992, o opoziție divizată i-a permis lui Daniel Arap Moi să devină președinte cu doar 35% din voturi" [The International IDEA Handbook of Electoral System Design, editată de Andrew Reynolds și Ben Reilly (Stockholm: International Institute for Democracy and Electoral Assistance, 1997), 1090]). Sau cele mai importante funcții ar putea
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
când lectorul acceptă să împărtășească dezagreabilul perceput de poet. Pentru Fleur Adcock acest sentiment e însoțit și de dezrădăcinare. Poeta nu e nicăieri acasă. În casa iubitului e nemulțumită. Pe plajă, lângă el, visează că se prăbușește și se trezește muiată în marea ce urcă, la fel ca atunci când, în versurile lui Eliot, "voci omenești ne trezesc și ne înnecăm" (The Love Song of J. Alfred Prufrock Cântecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock). Chiar copiii poetei se îndreaptă spre
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
miraculos și de necrezut. " Acesta va fi și cel al lui Boileau din 1674 în a sa Artă poetică: " Jamais au spectateur n'offrez rien d'incroyable Le vrai peut quelquefois n'être pas vraisemblable. Une merveille absurde est pour moi sans appâts: L'esprit n'est point ému de ce qu'il ne croit pas. "20 Numai verosimilul obișnuit, oricât de fals ar putea fi, este credibil pentru teoreticienii clasicismului, contrar a ceea ce este adevărat și posibil, afirmă d'Aubignac, în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
se miră că Sabina nu știe încă nimic. "Julie Quoi? Ce qui s'est passé, vous l'ignorez encore? Sabine Vous faut-il étonner de ce que je l'ignore Et ne savez-vous point que de cette maison Pour Camille et pour moi l'on fait une prison ?" (III, 2, v.771-774)40 În felul acesta Corneille își justifică povestirea în acest loc precis. Corneille insistă asupra faptului că pe parcursul "Narațiunilor", autorul dramatic nu trebuie niciodată să piardă din vedere starea sufletească a
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
apărea un inel galben(așa zisul galben de crom),iar în a treia se va produce hidrogencu „incandescență),va fi experiența cea mai frumoasă. 4.CERNEALĂ INCOLORĂ Pe o foaie de hărtie albă,scrieți un text cu o peniță nouă,muiată într-o soluție de clorură de cobalt. Când se va usca, textul va deveni invizibil. Va apare acest text colorat în albastru atunci când hârtiaeste încălzită.Pentru a-l face să disparădin nou,este suficient să suflați de câteva ori de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
au alăturat Rezistenței franceze, unde au luptat alături de comuniști din Germania și din alte părți care se refugiaseră În Franța. Erau suficient de mulți pentru ca Partidul Comunist Francez să-i organizeze Într-o subsecție de ilegaliști: Main d’Œuvre Immigré (MOI). Cei care au devenit după război comuniști de vază, ca Artur London (altă victimă a procesului Slánský), stabiliseră numeroase contacte cu Vestul pe vremea când activau În MOI, ceea ce a trezit bănuielile lui Stalin și li s-a imputat ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cette langue que le poème a pouvoir de concentrer et de révéler en son entier, nous ressentons, peut-être pour la première fois et non sans quelque angoisse, combien relatifs et par conséquent incertains șont notre saisie du réel et le moi qui le saisit. "529 Comme elle valorise au plus haut degré leș ressources de la langue, l'œuvre poétique ne peut être perçue et approfondie qu'en tenant compte de șa singularité.530 Loin d'être une opération purement linguistique 531
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga est, sans doute, le poète le plus métaphysique, son lyrisme étant doublé par un système philosophique cohérent. Dans să création, la quête identitaire acquiert des dimensions cosmiques, d'où l'universalité de son lyrisme : " Pour Blaga, cette perte de moi est un phénomène constant, qui revêt mille formes, suscite mille retours sur soi-même, crée une infinité de perspectives cosmiques et engage l'être universel ; le tout, non sans résistance, ni sans sursauts. "769 La poésie roumaine a évolué, au fil
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le résultat d'une crise d'identité, la quête perpétuelle de ce que je sens être plus que je ne suiș, moi, la quête de celui que je suiș dans mon appartenance et dans l'appartenance du monde, mon être à moi dans son essence transcendante.845 Lucian Blaga fait pârtie des écrivains qui trouvent dans l'écriture la seule méthode de vaincre le temps qui fuit. Îl a mis au centre de son œuvre la réflexion sur le langage, sur leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
est aussi le plus traduit. La note de tristesse, présente déjà dans le recueil antérieur, s'accentue, pour prendre la forme d'un sentiment métaphysique. Leș lecteurs peuvent identifier dans leș poèmes " un état de crise, la rupture entre le moi et l'univers ", " une perte de l'innocence, où l'intensité du vécu diminue pour faire place à de troublantes questions ".908 Le leitmotiv du volume est l'éphémère de l'existence, " le grand passage ", qui n'est pas un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la première fois l'idée d'une biographie mythologique du moi, qui tente de sonder șes propres origines " : dans le poème Biografie (Biographie), " Blaga donne [...] au mythe de șa naissance le statut d'un événement aux proportions cosmiques, car le moi est une des monades, un des centres de l'univers. "913 3. 3. 5. La cumpăna apelor/Au partage des eaux (1933) Le titre du recueil fait référence à " une nouvelle hypostase du moi lyrique blagien, arrivé à mi-chemin de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
une question rhétorique : " Ai-je réussi à rendre, au moins en pârtie, le charme des poèmes de Blaga, qui ouvrent de și larges perspectives intellectuelles ? À faire percevoir tous leș murmures du silence d'un grand poète roumain ? Ce serait pour moi une récompense inespérée. "1096 Nous essayons de répondre à cette question dans leș Chapitres V et VI. 3. 2. Huit poèmes de Blaga traduits par Virgil Ierunca La personnalité de Virgil Ierunca (1920-2006) est connue en Roumanie et en France
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
était pourtant pas mă motivation. Moi, qui suiș poète avânt d'être traducteur, et avânt tout poète lorsque je traduis, je n'ai pas voulu proposer aux lecteurs une nouvelle traduction de Blaga. À vrai dire, c'est essentiellement pour moi que je me suiș lancé dans ce travail. Parce que je sentais qu'une connaissance plus intime de ce poète, de l'intérieur même de son œuvre, enrichirait mă propre poésie et, en même temps, qu'elle nourrirait mon âme, comme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de vieață ? Cine știe ? Cine știe ? (Blaga, 2010 : 28) Silence Profond, si profond le silence alentour qu'il me semble entendre la lune aux vitres briser șes rayons. En mon tréfonds s'est éveillée une voix étrangère et chante en moi une nostalgie qui n'est point mienne. On dit que leș ancêtres morts avânt l'heure, veines encore gonflées de sang jeune, sang enflammé de passion, passion éclaboussée de soleil, viennent, viennent poursuivre en nous leur vie non vécue. Profond
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
avânt de préciser le lieu où marche le prophète (dans le désert), ce qui contribue à une meilleure régie du texte poétique et à mettre en évidence, on dirait en imitant le style de Blaga, l'idée de la solitude du moi lyrique. Le découpage appliqué aux vers intervient aussi lorsque le traducteur tombe sur des figures difficilement transposables, qu'il sent le besoin d'expliciter ou d'interpréter : Cu genele ghicesc poetca sărutărilor de ieri. (Tămâie și fulgi) (Blaga, 2010 : 80
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
interprétation de la traductrice ; ce vers anticipe, en quelque sorte, la décision de " faucher l'herbe ". En plus, la présence inédite de l'adverbe " oui ", marque de l'oralité, est censée mettre en évidence la voix du texte, le monologue du moi lyrique. Une autre possible căușe de la multiplication des vers en traduction est le fait que la traductrice choisit de rendre le même contenu sémique en employant plus de graphèmes qu'en langue source. Par exemple, à la différence de Paul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et " près " dans deux vers distincts nous semble une solution inédite : en effet, le traducteur surtraduit 1377, car îl dépasse le sémantisme du texte source et, en employant le modalisateur " trop ", îl met l'accent sur la distance entre le moi lyrique et Dieu (l'adverbe " aproape " signifie en français " près " ou " proche "). De l'autre côté, le traducteur préfère créer un enjambement inédit, voire choquant, dans son texte-traduction. Par contre, îl conserve le choix de Blaga au niveau du microcontexte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
învinge timpul pus vai, ca un scut de aur între noi tu răsărit și eu apus? (În jocul vârstelor) (Blaga, 2010 : 361) [...] comment saurais-je vaincre le temps posé hélas, comme un bouclier d'or entre nous țoi le levant et moi le ponant ? (Dans le jeu des âges) (Miclău, 1978 : 493) Că lacrimi mugurii l-au poditit. Soare, soare, de ce l-ai trezit? (Trezire) (Blaga, 2010 : 201) Comme des larmes leș bourgeons l'ont inondé. Pourquoi, ô soleil, l'as-tu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
aspect duratif du verbe, aspect qui peut contribuer à accroître l'ineffable poétique. Épithète Să nu se simtă Dumnezeu în mine un rob în temnița încătușat. (Vreau să joc !) (Blaga, 2010 : 21) Pour que Die ne se sente plus en moi une esclave dans une prison enchaîné. (Je veux danser !) (Miclău, 1978 : 131) L'épithète de Blaga est, pour la plupart des fois, une " épithète révélatrice ", tout comme șes métaphores. Par son sémantisme inédit, îl contribue à créer ou à accroître
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
conjonction " car " pourrait être remplacée par la conjonction de coordination " et ", ou par toute autre conjonction). La fonction du tiret, dans le poème de départ, est purement ornementale ; par contre, Sanda Stolojan donne à ce graphème une valeur explicative : le moi lyrique justifie son acte de chanter. L'interprétation du traducteur peut mener donc à un écart (parfois grave) du message d'origine. La traductrice prend des décisions intéressantes lorsqu'il s'agit de contextes qu'elle interprète comme directement liées
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]