4,086 matches
-
vinul ce aștepta în ulciorul de pe colțul mesei. Zăbovit-am apoi vreme îndelungată cu privirea pe deschizătura ușii dinspre chiler, cu gând ascuns că voi reuși să ațâț nerăbdarea ființei din umbră și voi vedea vreo mișcare. Nici un bâzâit de muscă, însă, nu a tulburat firea. Îmi țiuiau urechile de atâta liniște... În cele din urmă, m-am ridicat... mă așteptau cărțile... Citeam cu îndârjire, fiindcă altfel mă trezeam cu gândurile fugind spre chilie. Când soarele îmi făcea bezele cu ultima
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vecinilor lor. Ai dreptate, fiule. Și nu este nici pentru ultima oară. Uite cum peste același loc al lui Iane Hadâmbul, aflat acum în stăpânirea vel logofătului Ilie Catargiul, iazoviții se întind ca și cum locul i-ar atrage ca mierea pe muște. Drept urmare, la 26 octombrie 1721 (7230), Mihai Racoviță voievod judecă pricina lui Ilie Catargiul vel logofăt cu „iazovitul leșescu, pentru un loc de casă cu pivniță de piatră, care loc iaste pe Ulița Mare, lîngă Mitropolia Vechie, ce au fostu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu năpaste, care cum vine, unul după altul, să ia locul dumisale, i-am dat domnie mea și pe acesta Martin și pe alții, care ar mai veni, rămași din toată legea țărăi”. Și cum mierea atrage tot mai multe muște, tot așa și acest loc și case au atras alți doritori de avere nemuncită...Pentru aceea, Mihai Racoviță voievod ține o nouă judecată la 26 iulie 1725 (7233). De această dată, însă, s-a ivit un pretendent la care nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
au atras alți doritori de avere nemuncită...Pentru aceea, Mihai Racoviță voievod ține o nouă judecată la 26 iulie 1725 (7233). De această dată, însă, s-a ivit un pretendent la care nu te-ai fi așteptat... Care-i noua muscă atrasă de buduroi, fiule? De rândul acesta, pretendentul este Paisie egumenul mănăstirii Galata. Și spune vodă: „Io Mihai Racoviță voievod...Adecă s-au pîrît de față înaintea domniei mele...boiarul nostru cinstit și credincios dumnealui Ilie Catargiu vel logofăt cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și cu pivnițe de piiatră le-au vândut Paraschiva cu ficiorii săi lui Mihălachii Rusul blănariul. Și de la domniia mea încă dăm și întărim pe acele casă...lui Mihalachii Rusul blănariul ca să-i fie direaptă cumpărătură”. Spuneam eu că multe muște trag la miere pe această uliță. Așa s-a întâmplat și cu Gligorașco, care a spus că este rudă cu Paraschiva și i se cuvenea lui să cumpere casa. La 5 mai 1702 (7210) însă, Constantin Duca voievod, luând în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de azi. Azi vom vorbi despre criza economică și vom trece în revistă genialele metode propuse de unii români, pentru combaterea acesteia. Hei, tu roșcatul din a doua bancă, ce te fâțâi așa, iar tu Lenuțo închide gura că intră musca. Potrivit pedagogiei moderne, vom face apel la analogie, pentru ca subiectul să fie mai ușor asimilat de orice bolovan studios și de aceea vom începe cu o povestioară. Cică într-o zi cu soare și criză la buzunare, doi inși stăteau
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
jucător, de popice de exemplu, că tot l-ar mai fi luat câte cineva în seamă, dar așa, fiecare din cei la care voia să apeleze, se fereau de el dând din mâini, de parcă s-ar fi ferit de o muscă sâcâitoare, decolată direct de pe rahat. Cele două scene, de după fotografia de grup de la Lisabona, sunt absolut terifiante pentru noi ca români. Vedem cum Sarkozy îl „plantează”, cum se zice, împingându-l cu mâna ca să-l lase naibii în pace și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
în colțul cel mai întunecat de vis dulceag risipit în coșmar sleit de zvârcolire.Și ea gândea încrezătoare: „poate ne om regăsi cândva,în nopți lăptoase, mirosind a flori de tei și a viață pofticioasă, cu incisivi pregătiți, gata să muște ca dintr-un măr biblic al păcatului”. Gândurile de pe șine s-au regăsit pentru un moment și au visat un vis cutremurător...A durat douătrei secunde, cât durează visele visate de mulțimile șterse, comune...Dar era unic pentru că era visul
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
trei poloboace ar cam fi ajuns la vreo 900 ocale de vin... ceea ce ar însemna - să nu fie de deochi - că se cam bea în sfânta mănăstire fără să se scoată măcar o para chioară. Miere să fie, fiule, că muște se adună cu nemiluita! Eu zic să mergem mai departe, părinte. Uite că în inventarele întocmite de egumenul Sofronis la 1 iunie 1761 (7269) și cel făcut de epitropii mănăstirii la aceeași dată găsim un lucru cu totul deosebit. Despre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
liniștiți în clasă. Și tot de zece ani își petrecea zilele trecând dintr-o sală de clasă în alta, cărând după el două duzini de exemplare din Fii și îndrăgostiți sau din Eseurile lui Orwell, din Candide sau din împăratul muștelor, gata să stea și-n cap ca să dezvolte sensibilitatea elevilor săi de la cursurile serale și bucurându-se în mod constant de o remarcabilă lipsă de succes. Domnul Morris, șeful Catedrei de Studii Liberale, îi spunea „expunere la cultură“, dar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
orar „Anul I Carne“. Ca de obicei, elevii au întârziat și-au venit băuți. Am băut în sănătatea lui Bill, îi spuseră ei la două și zece, când se târâră înăuntru. — Chiar așa? întrebă Wilt, înmânându-le exemplarele din împăratul muștelor. Și cum se simte? — Al dracului de rău, îi răspunse un flăcău voinic, care avea pictată pe spatele jachetei sale de piele expresia „Mai scutiți-ne!“ își varsă toate mațele. E ziua lui de naștere și-a dat pe gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
bancă. Te distrezi mult mai bine cu pilula. Presupun că da, aprobă Wilt, dar, din câte-am înțeles eu, există și efecte secundare. Depinde din ce tabără judeci lucrurile, zise un flăcău cu perciuni. Wilt reveni cu greutate la împăratul muștelor. Citise deja de vreo două sute de ori bucata aia. — Așa că Piggy intră în pădure, începu el... dar se văzu întrerupt de un alt măcelar, care se vedea limpede că îi împărtășea aversiunea pentru necazurile lui Piggy. — Efectele nasoale ale pilulei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
el. Iar cincisprezece ani în închisoare ar fi aproape același lucru cu cincisprezece - ba nu, mai mult, douăzeci - de ani la Colegiul Tehnic, unde se confrunta cu golănași care-l disprețuiau și cărora le vorbea despre Piggy și despre împăratul muștelor. în plus, putea să se folosească de cartea asta la proces, pe post de circumstanță atenuantă. „Onorată instanță, onorați membri ai juriului, vă rog să vă puneți și dumneavoastră în locul acuzatului. Timp de doisprezece ani s-a confruntat cu perspectiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
unui grup de copii naufragiați și izolați pe o insulă pustie, este exact opusul romantismului și că sentimentalismul de care îl acuz și care este autentificat și de prezența clientului meu în fața acestui tribunal poate fi găsit nu în împăratul muștelor, ci într-un roman anterior, Insula de coral. Dar, onorată instanță, onorați membri ai juriului, există și ceva numit romantism răsturnat, romantism al dezamăgirii, al pesimismului și al nihilismului. Haideți să presupunem, doar pentru o secundă, că onoratul meu client
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
dădu seama de efectul extraordinar pe care îl avuseseră asupra lui cei zece ani de Studii Liberale. Timp de zece ani nesfârșiți, anul II Tencuitori și anul I Carne fuseseră expuși la cultură sub forma lui Wilt și a împăratului muștelor și, tot de atâția ani, Wilt însuși fusese expus la barbaria și disponibilitatea nereținută de a comite violențe a celor din anul II Tencuitori și anul I Carne. Astfel se născuseră toate. Astfel și prin irealitatea literaturii pe care fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
lui Wilt de a preda an de an la cele mai îngrozitoare clase de seraliști fără să se plângă, nu îi trecu prin cap nimic neobișnuit legat de el. — Presupun că aș putea numi oarecum neobișnuită reacția sa la împăratul muștelor, care ajunge până la accese de fobie, dar, la urma urmei, mie nu mi-a păsat niciodată prea tare de... — Dacă nu vă supărați, domnule, v-aș ruga să vă opriți un moment, zise sergentul, notând grăbit într-un carnețel. Ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
prea tare de... — Dacă nu vă supărați, domnule, v-aș ruga să vă opriți un moment, zise sergentul, notând grăbit într-un carnețel. Ați spus „accese de fobie”, nu-i așa? — Păi, de fapt, am vrut să spun că... — La muște, domnule? — La împăratul muștelor. E o carte, zise domnul Morris. Acum profesorul Morris nu mai era deloc sigur că făcuse bine menționând acest fapt. Polițiștii nu erau extraordinar de sensibili la acele distincții subtile ale gustului literar care constituiau definiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
nu vă supărați, domnule, v-aș ruga să vă opriți un moment, zise sergentul, notând grăbit într-un carnețel. Ați spus „accese de fobie”, nu-i așa? — Păi, de fapt, am vrut să spun că... — La muște, domnule? — La împăratul muștelor. E o carte, zise domnul Morris. Acum profesorul Morris nu mai era deloc sigur că făcuse bine menționând acest fapt. Polițiștii nu erau extraordinar de sensibili la acele distincții subtile ale gustului literar care constituiau definiția pe care o dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
aceeași linie argumentativă, Eva a rămas așa cum era, neschimbată, în ciuda gândurilor și meditațiilor ei frumoase. Etericul îi rămâne străin. Nirvana scapă înțelegerii ei. Frumusețea și adevărul i se strecoară printre degete. Ea umblă în căutarea adevărului cu un plici de muște și toarnă dezinfectant Harpic peste canalele de scurgere ale iadului... — Asta-i a zecea oară când menționezi acel Harpic, observă inspectorul, în mintea căruia răsări brusc o nouă posibilitate îngrozitoare. Doar n-ai... Wilt clătină din cap: — Uite c-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
telefon. Seriozitatea amenințărilor lui Wilt nu lăsa loc la îndoieli. Wilt o porni agale pe coridor și intră la Catedra de Studii Liberale. Acolo se opri și se uită la cărțile de pe rafturi. Se gândea să facă unele schimbări. împăratul muștelor avea să dispară și, odată cu el, or să-și ia zborul și Shane, Femei îndrăgostite, Eseurile lui Orwell și De veghe în lanul de secară, adică toate simptomele condescendenței intelectuale, toți acei viermi încovrigați ai sensibilității. Pe viitor anul I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
clinchetul lamei căzând pe oglindă. Ceea ce nu însemna că nu era și consoarta alături sau fusese sau avea să fie. Doamna își comunica existența în mod cu totul neconvențional. Dominic o intercepta în fâșâitul lung al perdelelor, în bâzâitul unei muște trezite, în fiorul brizei bruște, toate păreau demascări flagrante ale respirației ei estompate, disipată prin toate colțurile, din care parvenea, ciclic, câte un stimul, un subterfugiu-avertisment, ca o grea clipire de gene a neantului... Poate, într-adevăr, în dimineața însorită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
-o. Cehoslovaciei i s-au cerut Sudeții, apoi s-a luat apărarea slovacilor, cică asupriți de cehi. La sfârșit: ultimatum. Asta însemna după Führer tehnica gradației.“ Degeaba încerca ascultătorul să ramina absent, să nu audă nimic, se prăbușea, ca o muscă, drept în fața transatlanticului, care nu era altceva decât impunătoarea labă 46 a pantofului Gafton. „Să repetăm, deci, profesore, încă o dată. Sir Neville Henderson, ambasadorul englez. Convocat de caporalul bufon, în seara de 29 august. Nemții cer Danzigul, dar și Coridorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
își făcea nevoia mică și urgentă. „Doctori, auzi, să mă dau pe mâna cretinilor! Le bagi o sută de lei în gură și un cartuș de Kent între sâni și îi rogi să-ți facă analize vaxalize. Toți bișnițari, marțafoi, muște. Am un prieten doctor. Face pe prostul, pe sfântul. Comerț cu vorbe bune, ergoterapie, nu știu cum se cheamă scamatoria lui. Nu ia bani, nici cadouri, dar Jeni bleguța spală și gătește, iar Basilică Sifilică, copilul moșneag cu inima de aur, face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
se coboară la Alimentara, apoi la dreapta, până la școala omului nou, apoi... aiurea, derutarea următorilor. Stă dom’ Dominic în stația de la Rond și așteaptă tramvaiul. Tramvaiul nu vine, călătorul așteaptă, așteaptă. Tramvaiul vine: încărcat, nu e loc nici pentru o muscă. Așteptăm altul, așteptăm, până ni se albesc ochii în cap. Tramvaiul vine, călătorul izbutește să se agațe de scara lunecoasă. La prima stație avansează o treaptă, viitorul e aproape, o treaptă, încă o treaptă, iată paradisul, te afli deja în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cu Groucho, Harpo, Chico, Zeppo și Margaret Dumont. Primul contact cu împrejurimile. Imediat ce despachetăm, ieșim să vizităm celebra peluză a lui Stanley. Timp de câteva minute, cad pradă unei avalanșe de senzații schimbătoare. Iarba moale, îngrijită, sub picior. Bâzâitul unei muște verzi pe la ureche. Mirosul de iarbă. Mirosul tufelor de caprifoi și liliac. Lalelele de un roșu aprins, plantate de jur-împrejurul casei. Aerul începe să vibreze și, o clipă mai târziu, peste chip îmi trece un vânticel ușor. Înaintez alene împreună cu cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]