62,624 matches
-
și la serioase probleme de coerență și originalitate. * În concluzie, dacă descriem opera ca teatru liric, observăm următoarele caracteristici. Mai întâi, opera este o formă artistică deschisă, aproape universală, ce invită la empatie, identificare, mai ales datorită forței cu care muzica emoționează și modului non-rațional prin care aceasta transmite mesajele. Apoi, toate elementele de limbaj teatral sunt dilatate. Timpul este mult mai lung decât cel eficient necesar, stările sufletești prin care trec personajele sunt hiperbolizate, acțiunea este una alegorică, esențializată, iar
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
footnote>. Astăzi sunt aproximativ 100 de maici în 50 de clădiri. În anul 1864 a luat ființă în mănăstire o școală primară pentru copiii din sat. A existat și o școală monahală, în care surorile învățau mai ales tipicul și muzica bisericească și chiar limbi străine. Școala monahală era o cerință pentru admiterea la Seminarul de la Hurezi, însă ambele și-au încetat activitatea în 1959, odată cu decretul 410, care a desființat peste 90 de mănăstiri și a scos din monahism aproximativ
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX Luminița Virginia Burcă Privită în ansamblul culturii muzicale românești, muzica de cameră ocupă un loc însemnat. Literatura existentă, variată din punct de vedere al problematicii
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX Luminița Virginia Burcă Privită în ansamblul culturii muzicale românești, muzica de cameră ocupă un loc însemnat. Literatura existentă, variată din punct de vedere al problematicii și al modalităților specifice de expresie, include lucrări de certă valoare, înzestrate cu o remarcabilă forță emoțională. Acum se înregistrează pulsul unor ani în care
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
de modernitate ce caracterizează o creație, dinamică prin varietatea temelor propuse și a mijloacelor sale de expresie, conduce la apariția unui proces de configurare a unei școli distincte, care să consolideze, să accentueze constantele și variabilele unei deveniri ascendente în muzica cvartetului românesc. Momentul, stadiul temporal la care ne referim a fost stimulat și impulsionat de aportul unor muzicieni, exponenți de seamă ai culturii muzicale și culturii românești. O mentalitate de neconfundat stă la baza cercetărilor referitoare la ansamblul cvartetelor românești
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
și impulsionat de aportul unor muzicieni, exponenți de seamă ai culturii muzicale și culturii românești. O mentalitate de neconfundat stă la baza cercetărilor referitoare la ansamblul cvartetelor românești din prima jumătate a sec. al XX-lea, și anume: aceea că muzica țărănească autentică a sugerat și sugerează unor compozitori temperamental diferiți sentimentul unor calități nonromantice. Formulele tipice caracteristice zonelor, genurilor și speciilor folclorice influențează forța de creație a compozitorilor, exercitând asupra lor o atracție originară. Aceste formule conștientizate intră în actul
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
temperamental diferiți sentimentul unor calități nonromantice. Formulele tipice caracteristice zonelor, genurilor și speciilor folclorice influențează forța de creație a compozitorilor, exercitând asupra lor o atracție originară. Aceste formule conștientizate intră în actul creației compoziționale, solicitând și condiționând valorificări multiforme. Vibrația muzicii în „ton popular” este ceea ce s-a căutat în epocă, fapt care a viețuit ca un dat fundamental, care uneori necesită estompări vremelnice. Împletirea unor trăsături neoclasice și neoromantice se cere văzută în acest context. De aici derivă o îngemănare
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
aparțin în exclusivitate tipologiei lirice și concertante, referirile la tipologia dramatică lipsind cu desăvârșire. Din coordonatele emoționale ale cvartetului românesc lipsesc gestul tragic și conflictul dintre entitățile contrare, tendința către prezentarea unor înfruntări existențialiste etc. Reținem limitarea voită a spectaculozității muzicii și rămânerea în cadrul liricului calm și a unei seninătăți care cunoaște, deopotrivă, chemările dorului, inteligenței sau accentele umorului de aleasă finețe. Reductibilitatea înfățișărilor la termene de bază, aflate în genuri și specii folclorice, este din ce în ce mai evidentă. În consecință, înțelegerea particuralităților
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
de stil. Sunt concludente, în acest sens, încercările lui Georege Enescu (1881-1955) vizând întemeierea unui concept autohton de cvartet de coarde. Se poate avansa idea că principala dificultate în realizarea unui nou tip de cvartet de coarde consta în rezumarea muzicii la patru voci, cunoscând natura violonisticii enesciene, care este de virtuozitate prin excelență. Această latură a concepției compoziționale o găsim în Sonata a doua pentru pian și vioară în fa minor, op.6 (1889). Enescu asigură instrumentelor soliste o sferă
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
Atingerea acestui scop final a presupus eliminarea treptată a influențelor pe plan estetic și pe acela al mijloacelor specifice. A presupus, de asemenea, și originalitatea faptică a produsului artistic închegat drept un tot unitar. Contribuția lui George Enescu la dezvoltarea muzicii românești de cameră poate fi rezumată la două fapte de maximă importanță: a) Compozitorul a descoperit, a cunoscut și însumat fenomenele prezente din sec. al XX-lea, obținând astfel sinteza organică a întregii experiențe majore dobândite de muzica apuseană în
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
la dezvoltarea muzicii românești de cameră poate fi rezumată la două fapte de maximă importanță: a) Compozitorul a descoperit, a cunoscut și însumat fenomenele prezente din sec. al XX-lea, obținând astfel sinteza organică a întregii experiențe majore dobândite de muzica apuseană în domeniul stilului de cameră. Și-a definit prin această viziune clară un concept propriu și original, care îl situează ca pe unul dintre cei mai de seamă exponenți ai stilului de cameră. Ponderea violonisticii enesciene care l-a
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
frazarea enesciană are urmări asupra constituirii formei compoziționale, asupra procesului de creație. Inflexiunile cromatice, luxurianța broderiilor concură și ele la dimensionarea unui limbaj complex. b) În sprijinul ideii afirmate mai sus, și anume aceea a contribuției lui Enescu la dezvoltarea muzicii de cameră moderne românești (cvartetele), afirmăm că „Orfeul moldav” a realizat acea exemplară simbioză dintre substanța și simțirea specifică românească expusă în forme particulare și originale. Cele afirmate până aici sunt îndreptățite să acrediteze universalizarea muzicii românești, participarea ei la
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
lui Enescu la dezvoltarea muzicii de cameră moderne românești (cvartetele), afirmăm că „Orfeul moldav” a realizat acea exemplară simbioză dintre substanța și simțirea specifică românească expusă în forme particulare și originale. Cele afirmate până aici sunt îndreptățite să acrediteze universalizarea muzicii românești, participarea ei la marele progres făcut de gândirea muzicală modernă. În continuare, într-o formă succintă, dar esențializată, îi vom aminti pe cei mai reprezentativi compozitori, creatori ai unor cvartete de cameră românești de factură timpuriu-modernă. Cvartetul de coarde
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
componente ale lucrării, Preludiu, Coral și variațiuni; Fugă, Scherzo și Final, alcătuiesc un ansamblu cu importante aspecte inedite. În 1921, Alfred Alexandrescu (1893- 1959) compune un Allegro pentru Cvartet de coarde sub formă de sonată, în care ne întâmpină o muzică generoasă în fraze melodice și pătrunse în tonuri în genul impresionismului de ipostază clasicistă. Sub influența muzicii franceze (Debussy, Fauré, Ravel), Theodor Rogalski (1905-1954) și George Enacovici (1891- 1965) compun în 1925 lucrări de gen: Cvartetul de coarde în fa
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
inedite. În 1921, Alfred Alexandrescu (1893- 1959) compune un Allegro pentru Cvartet de coarde sub formă de sonată, în care ne întâmpină o muzică generoasă în fraze melodice și pătrunse în tonuri în genul impresionismului de ipostază clasicistă. Sub influența muzicii franceze (Debussy, Fauré, Ravel), Theodor Rogalski (1905-1954) și George Enacovici (1891- 1965) compun în 1925 lucrări de gen: Cvartetul de coarde în fa major, respectiv Cvartetul de coarde în do major, op 13. În 1923, Constantin Dimitrescu termină ultima lucrare
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
marcate. Cei care cântă cvartetul o fac cu plăcere, iar amintirea interpretului poartă mereu un prinos de recunoștință muzicianului Jora. Sintetizând însușirile înnoitoare proprii Cvartetului op.9, se poate considera că această creație a făcut la rândul ei școală în muzica românească. În anul 1931 se anunță un Cvartet bizantin al compozitorului Zeno Vancea. Se remarcă cu prisosință siguranța tratării melodicii bizantine, înțelegerea unor trăsături specifice legate de modalismul bizantin. Din păcate, pentru Cvartetul bizantin, cât și Cvartetul de coarde nr.
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
evoce o atemporalitate romantică. Fiecare sunet din cvartet pretindea să fie numai emoție, emoție iradiantă. Accentuând structura monotematică a ciclului de mișcări, insistând asupra sincronizării planurilor contrapunctice, Silvestri asigura fiecărei părți specificitatea ei. Lucrarea marchează un moment semnificativ în evoluția muzicii românești de acest gen. Paul Constantinescu (1909-1963) întruchipează tipologia folclorică a genului. Această lucrare și-a câștigat perenitatea și actualitatea grație dinamicii și virtuozității unei muzici exemplare. Autorul supune folclorul unor analize sistematice, coordonând în consecință structura tematică a părților
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
contrapunctice, Silvestri asigura fiecărei părți specificitatea ei. Lucrarea marchează un moment semnificativ în evoluția muzicii românești de acest gen. Paul Constantinescu (1909-1963) întruchipează tipologia folclorică a genului. Această lucrare și-a câștigat perenitatea și actualitatea grație dinamicii și virtuozității unei muzici exemplare. Autorul supune folclorul unor analize sistematice, coordonând în consecință structura tematică a părților distincte. Părțile extreme acordă atenție procedeelor dezvoltătoare: elementul rapsodic apare în partea lentă, în tonul epic, care invocă lumea baladei populare. Ion Dumitrescu alătură acestei creații
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
Cvartetul de coarde în mi bemol major op.17 (1949), ilustrează tipologia neoromantică de contingență folclorică. Amprenta subiectivului asupra formei muzicale tradiționale este determinată aici de motivarea romantică a mesajului artistic și de cromatica limbajului armonic. Fără nici o intenție abstractizantă, muzica cvartetului comunică simplu, direct și armonios esențe pure, românești, în starea lor intimă.
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
care și l-a confecționat la Văratic În vara lui 1889 din poeziile ei și ale lui Eminescu, Veronica Micle preia acest sonet și-l adnotează astfel: „M-ai rugat să-ți cânt din Schumann. Cât de mult Îți place muzica. Este o noapte de mai din acelea ce nu se pot uita... Tu priveai În grădină, iar eu, la razele lunii, descifram bucățile triste cerute de tine”. Care să fie casa cu cerdac și grădină din acest sonet? Cea din
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
ea și analizând întreg corpusul de creații destinate saxofonului, am putut constata atașamentul lui Ștefan Ștefan Niculescu față de o linie melodică monteverdiană și includerea ei în toate opusurile sale pentru saxofon. Deși nu este un lucru total inedit în istoria muzicii (dar posibil să fie în cea a muzicii românești), acest procedeu al utilizării unui citat unic într-o serie mai amplă de lucrări merită a fi semnalat datorită importanței acordate și a semnificațiilor ce rezultă de aici. Din nefericire, ele
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
saxofonului, am putut constata atașamentul lui Ștefan Ștefan Niculescu față de o linie melodică monteverdiană și includerea ei în toate opusurile sale pentru saxofon. Deși nu este un lucru total inedit în istoria muzicii (dar posibil să fie în cea a muzicii românești), acest procedeu al utilizării unui citat unic într-o serie mai amplă de lucrări merită a fi semnalat datorită importanței acordate și a semnificațiilor ce rezultă de aici. Din nefericire, ele nu mai pot fi validate de către compozitor, dar
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
preocupările creatoare ale compozitorului. Din nou, aportul lui Daniel Kientzy a fost semnificativ în realizarea acesteia, lui datorându-i-se prima audiție. În tradiția ortodoxă, axion este un cântec dedicat Fecioarei Maria. Pentru a-i conferi un reper din istoria muzicii, Ștefan Niculescu inserează un citat, o melodie medievală în cadrul piesei. Compozitorul îmi confirma caracterul evocator al piesei astfel: „Cum nu am text acolo, [caracterul ei] e sugerat. Cum e sugerat? Prin faptul că am un citat în această piesă care
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
timbrurile saxofonului tenor, alto și sopranino într-o înșiruire de secțiuni în care valențele expresive ale instrumentelor sunt subordonate unei palete timbrale complexe. Sacrul este o componentă intrinsecă a majorității lucrărilor lui Ștefan Niculescu, dar se manifestă diferit în cadrul fiecăreia. Muzica Axion-ului prezintă un limbaj disonant, rezultat din suprapunerea unui număr variabil de voci. Sopranele și altistele sunt divizate pe traseul compoziției, existând situații în care sunt cântate până la zece linii melodice concomitent. Eclectismul piesei este conferit de fonemele ce
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
un limbaj disonant, rezultat din suprapunerea unui număr variabil de voci. Sopranele și altistele sunt divizate pe traseul compoziției, existând situații în care sunt cântate până la zece linii melodice concomitent. Eclectismul piesei este conferit de fonemele ce înlocuiesc textul specific muzicii vocale, în general. În această compoziție vocile sunt tratate uneori în manieră instrumentală, de unde rezultă și dificultatea interpretării ei. Lipsa unui text inteligibil, excluderea semanticii mesajului literar este suplinită prin muzicalitatea desprinsă din partitură, puternic exprimată prin ceilalți parametri ai
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]