3,927 matches
-
că sunt grec. De fapt sunt român, cineva G. Călinescu probabil a fost grec de origine în familia mea. De aceea se luptă în mine două porniri contrare: una de a construi fără nici o preocupare de utilitate, alta de neîncredere în viitor. Toată lumea asta suferă de o panică latentă, se teme de actele curajoase, ca și când ar aștepta un cutremur care să dărâme totul. Biserica e așa de mică, încît o poți duce în căruță. Civilizația noastră e făcută pentru a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu multă experiență sau încă necontaminat de răutățile vieții, un om prezenta garanții de a fi un suflet delicat și deschis. Se temea de persoane ca Ioanide, sigure de sine, zdrobindu-l parcă prin sentimentul superiorității. Tinerii au încă o neîncredere în ei înșiși, care-i face respectuoși. Un fenomen foarte dureros pentru Pomponescu era acela de a nu fi invitat la rîndu-i de alții. Saferian își făcea o datorie, înainte, să amintească în modul cel mai îndatoritor că este ziua
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pumn în plex: "Arta demodată a lui Olivier Bertin..." Fusese totdeauna sensibil la critică și la elogii, dar în adâncul conștiinței sale, în ciuda vanității sale firești, suferea mai mult când era contestat decât se bucura de laudă, ca urmare a neîncrederii în sine însuși, pe care șovăielile sale o alimentaseră totdeauna (fr.). altă parte de un automobil relativ mai modest, și scoțând afară câteva obiecte războinice - săcălușe, archebuze, halebarde . - își constituise un apartament la Casa de Artă. Toate hotărârile se luau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Marcel - este el oare? Autorul Jurnalului metafizic nu este de acord cu filosofiile raționaliste de factură idealistă sau pozitivistă, care consideră că este posibilă cunoașterea întregii realități și a omului însuși prin concepte și definiții logice. Marcel are o extremă neîncredere în privința tehnicii și a științei, el le reproșează că dezumanizează omul desacralizănd lumea. Filosoful francez va refuza, în numele experienței subiective, „să considere relația imanență - transcendență ca expresie a unei veritabile antinomii”. Absolutul nu va mai fi căutat, ca în teologia
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
mișcarea firească, interioara a sufletului, însa nu exprimă niciodată altceva decăt determinarea culturală, adică exterioară a acesteia. Aventura silențioasă a sufletului este o trăire care nu are o măsură comună cu limba; mai exact , care are loc împotriva ei. Aceasta neîncredere în limbaj este evidentă mai ales la Nietzsche. Limba este un cod, spune el, care nu a fost niciodată pus în discuție, ci are la bază credința în adevărul conceptelor pe care le vehiculează. Pe această bază se construiește filosofia
Limbajul ca închisoare. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Bianca Iuţuc () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2301]
-
ONG-uri dovedesc mai multă credibilitate și se bucură de mai multă încredere decât guvernele, altele, însă, nu. Un sondaj efectuat de curând în Europa arăta că 42% dintre europeni au încredere în ONG-uri, pe când 36% și-au exprimat neîncrederea în astfel de organizații. Cu toate acestea, în Marea Britanie și Germania, numărul celor care nu aveau încredere în ONG-uri depășea numărul celor care acordau încredere acestor organizații.134 De aceea, numirea de către activiști a acestor organizații drept "cealaltă superputere
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
a ne ajuta. Turcia, Mexic și Chile au fost din acest punct de vedere cele mai semnificative exemple în pregătirile pentru războiul din Irak în anul 2003. Dacă politica americană își pierde legitimitatea și credibilitatea în ochii celorlalți, atitudinea de neîncredere tinde să macine și să reducă puterea noastră de influență. De pildă, după evenimentele de pe 11 septembrie s-a înregistrat o revărsare a simpatiei germanilor față de Statele Unite, iar Germania s-a și alăturat campaniei militare împotriva rețelei Al Qaeda. Dar
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
de pe 11 septembrie s-a înregistrat o revărsare a simpatiei germanilor față de Statele Unite, iar Germania s-a și alăturat campaniei militare împotriva rețelei Al Qaeda. Dar când Statele Unite s-au angajat în războiul nepopular împotriva Irakului, germanii și-au exprimat neîncrederea față de motivele avansate de către S.U.A. printre care presupusa legătură dintre Irak și atacul terorist de pe 11 septembrie, sau iminenta amenințare a armamentului de distrugere în masă. Suspiciunile le-au fost întărite de atitudinea considerată ca fiind părtinitoare a presei americane
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
arbitrarului de natura umana Principiile tradiționale ale organizării birocratice au fost concepute pentru a elimina arbitrarul uman. Lucrările lui Weber valorizează puterea "rațional-legală" a ierarhiilor pentru a evita situațiile de leadership informal și carismatic. Aceste concepții se bazează pe o neîncredere implicită în ceea ce privește subiectivismul și luarea în considerare a dimensiunilor umane, percepute ca fiind neraționale în raport cu sistemul "cartezian" de valori ce domină în tehnocrația tradițională. Această tendință a condus la apariția riscului de a respinge orice idee nouă care ar integra
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
sătenii neexprimându-se decât în limba lor tribală (există în jur de cincisprezece astfel de limbi în nordul statului Congo). Pe de altă parte, atitudinea însăși a subiecților față de "chestionar" era cel puțin îngrijorătoare. Chiar dacă am presupune că dispăruse orice neîncredere față de un european care pune întrebări, înarmat cu o foaie de hârtie și cu un creion (spectacol neobișnuit la o adică într-un sat), forma chestionarului părea inadecvată. Exprimarea "opiniei" personale înseamnă înainte de toate stabilirea unei dualități între trecut și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
explorator Climatul autocratic explorator se caracterizează prin faptul că managerii nu au încredere în subordonați și apelează la amenințări și pedepse pentru a pune lucrurile în mișcare. Deciziile se iau la nivel superior, fără implicarea subordonaților. Este un climat de neîncredere, de depreciere, de impunere. Climatul autocratic binevoitor Climatul autocratic binevoitor se caracterizează prin faptul că managerii îi implică pe subordonați în anumite condiții și în anumite situații în luarea deciziilor. Față de primul tip, este un climat mai relaxat, mai sigur
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
din "nevoia noastră puternică de a menține raporturile de forță în avantajul nostru, făcând apel la culpabilizarea, la devalorizarea sau descalificarea punctului de vedere al celuilalt" (ibidem). Totodată, acest tip de terorism este alimentat și susținut de "îndoiala și de neîncrederea care se declanșează în noi în momentul în care el este folosit împotriva noastră sau în direcția noastră. Ne determină să ezităm în privința valorilor, certitudinilor și chiar a convingerilor noastre, sau pur și simplu să punem sub semnul îndoielii termenii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ireconciliabil față de ceilalți participanți la conflict. Persoanele care îl adoptă sunt devotate propriei lor poziții, perspective. Le este frică să nu piardă controlul și se focalizează asupra a ceea ce vor/ce-și doresc ele. Participanții sunt prinși în jocul puterii. Neîncrederea este reciprocă. Acest stil poate fi folosit atunci când: • receptăm situația ca extrem de importantă pentru noi; • există un caz urgent și cere un răspuns rapid și decisiv; • trebuie adoptată o decizie mai puțin populară; • este necesar să ne protejăm împotriva celor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de închidere, de dispreț, de respingere, de suspiciune, de bănuială, de circumspecție; • are ca punct de pornire tendința participantului de a-i exploata și de a-i manipula pe ceilalți în vederea realizării propriului său scop/obiectiv/interes; • stimulează și întreține neîncrederea și suspiciunea reciproce în procesul interacțiunii; • diminuează dorința de a răspunde pozitiv la solicitările altora, indiferent de costurile implicate (Milcu, 2005, p. 67). În planul percepției sociale reciproce, procesul competitiv/concurențial are următoarele caracteristici/efecte: • sensibilitatea participanților în perceperea similarităților
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dar esențială) puternică să ducă la o încredere reciprocă solidă. După cum, se poate întâmpla ca multe experiențe (pozitive), oricât de multe, să nu ducă (niciodată) la încredere reciprocă (pentru că unul dintre participanți are o filosofie a suspiciunii). Dimpotrivă, în general, neîncrederea se dezvoltă mai ușor (sau mult mai ușor) decât încrederea. Adesea, nu este nevoie "decât de un singur act de trădare pentru ca neîncrederea să-și facă simțite efectele. Iar odată instalată, neîncrederea dispare (dacă mai dispare n.n. G.A.) extrem de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ducă (niciodată) la încredere reciprocă (pentru că unul dintre participanți are o filosofie a suspiciunii). Dimpotrivă, în general, neîncrederea se dezvoltă mai ușor (sau mult mai ușor) decât încrederea. Adesea, nu este nevoie "decât de un singur act de trădare pentru ca neîncrederea să-și facă simțite efectele. Iar odată instalată, neîncrederea dispare (dacă mai dispare n.n. G.A.) extrem de lent", notează Șt. Boncu (2006, p. 96), plecând de la cercetările efectuate de William Webb și Philip Worchel. Studiile de psihologie socială au arătat
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
are o filosofie a suspiciunii). Dimpotrivă, în general, neîncrederea se dezvoltă mai ușor (sau mult mai ușor) decât încrederea. Adesea, nu este nevoie "decât de un singur act de trădare pentru ca neîncrederea să-și facă simțite efectele. Iar odată instalată, neîncrederea dispare (dacă mai dispare n.n. G.A.) extrem de lent", notează Șt. Boncu (2006, p. 96), plecând de la cercetările efectuate de William Webb și Philip Worchel. Studiile de psihologie socială au arătat că, de regulă, "cu cât paguba suferită de un
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
gânduri despre ei. Din aceleași motive, au tendința să aibă relații profunde și stabile. În schimb, un copil care este agresat, umilit, neglijat, respins în primii săi ani de viață are toate șansele să dezvolte o puternică schemă de inadaptare: neîncrederea. El va avea tendința să presupună că oamenii nu sunt și nu pot fi de încredere, că nu au intenția de a-i satisface dorințele și se va grăbi să interpreteze acțiunile lor neutre sau chiar pozitive ca pe niște
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
interpreteze acțiunile lor neutre sau chiar pozitive ca pe niște amenințări sau ca pe o dovadă a faptului că presupunerea sa inițială a fost corectă. În copilărie, acest comportament ar fi reacție adecvată de autoprotejare. Însă adulții care manifestă această neîncredere generală și au tendința să abordeze oamenii cu suspiciune au dificultăți în a lega prietenii și în a menține relații apropiate (Bennett-Goleman, 2002, p. 94). Pe scurt, se formează schema neîncrederii generale, care "afectează relațiile cotidiene și îi împinge pe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
reacție adecvată de autoprotejare. Însă adulții care manifestă această neîncredere generală și au tendința să abordeze oamenii cu suspiciune au dificultăți în a lega prietenii și în a menține relații apropiate (Bennett-Goleman, 2002, p. 94). Pe scurt, se formează schema neîncrederii generale, care "afectează relațiile cotidiene și îi împinge pe oameni către un teren ostil și primejdios" (idem, p. 94). Această schemă de inadaptare se caracterizează prin suspiciune exagerată; individul dominat de un atare obicei emoțional are convingerea intimă că nu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și raporturi instituționale, ierarhice, formale, aceasta teama de pedeapsă (și corolarul ei, vânătoarea de recompense) îi mențin pe cei mai mulți dintre noi (integrați în structuri organizaționale) "în starea de dependență față de celălalt, în starea de vinovăție ucigătoare și în starea de neîncredere sistematică față de libera inițiativă, față de noutate, față de diferență și față de responsabilitate, tot atâtea situații care reactivează teama "de a nu greși", de a nu fi pedepsit sau de a nu primi recompensa care reprezintă semnul aprobării. Sistemul bazat pe pedeapsă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
el însuși, niciun loc unde să-și poată desface aripile în pace și să se avânte deasupra zbuciumului lumii. El este un suflet trist, fără speranța unui respiro și a ușurării din chin. Sufletul neiertător este sfâșiat de îndoială, de neîncredere, confuz, atât în ceea ce-l privește, cât și față de tot ce vede; el este temător și mânios, slab și fudul, se teme să meargă înainte, se teme să stea pe loc, se teme să se trezească, se teme să adoarmă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Holmes (2001, p. 123). Puse în umbră de strălucirea celuilalt, toate aspectele pozitive ale vieții și personalității noastre pălesc și devin nesemnificative. Specialiștii au constatat, de asemenea, faptul că emoția invidiei apare într-o stare de insecuritate, de nesiguranță, de neîncredere și din prea puțin rescpect de sine. Când suntem invidioși, remarcă R. Holmes și J. Holmes (2001), încetăm să mai credem în noi înșine și înzestrăm obiectul invidiei cu toate atributele ideale pe care am vrea să le posedăm noi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a fi fost manevrat; • tristețe: atingerea adusă stimei de sine; sentimentul de a fi abandonat; • și, uneori, rușine: rușinea de a fi gelos, rușinea de a pierde (Lelord, André, 2003), de a fi înșelat. Prin urmare, gelozia se manifestă prin neîncredere, respingere, ostilitate, furie urmate de frica de a pierde obiectul și de rana narcisică (Cosnier, 2002). Această stare sufletească gelozia este strâns legată cu sentimentul prețuirii de sine, pe de o parte, și cu prețuirea persoanelor iubite, pe de altă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se oferi neapărat mijloacele necesare pentru a le obține. În această incomodă situație, evaluările periodice și amenințările cu retrogradarea atunci când nu e vorba chiar de concediere, îi împing pe indivizi să concureze unii cu alții. Se instalează un climat de neîncredere și de teamă, care ia locul unei colaborări sănătoase, în cadrul căreia ei ar putea să găsească în mod constant confortul și plăcerea muncii în echipă. De altfel, pentru Ch. André (2009), concurența, competiția au întotdeauna un aspect violent și dezumanizant
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]