KorAP: Find »[drukola/base=neglijare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...74 75 76 ...86 >

2,132 matches

Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479

distructivă, deoarece poate duce chiar la moarte, răniri grave și probleme pe termen lung. Există situații de neglijare de o gravitate extremă, cum ar fi închiderea copiilor în încăperi, fără hrană, fără apă sau lăsați să degere. Alte situații de neglijare trec mai puțin observate, respectiv copiii care nu sunt hrăniți cum trebuie sau cu care părinții nu interacționează, nu se joacă și nu vorbesc. Multe accidente petrecute în copilărie au ca punct de pornire neglijarea copilului și lipsa de supraveghere

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
să degere. Alte situații de neglijare trec mai puțin observate, respectiv copiii care nu sunt hrăniți cum trebuie sau cu care părinții nu interacționează, nu se joacă și nu vorbesc. Multe accidente petrecute în copilărie au ca punct de pornire neglijarea copilului și lipsa de supraveghere, chiar dacă nu sunt raportate ca atare. Tradițional, se consideră că abuzul asupra copilului este consecința unei tulburări psihice a adultului abuzator. Părinții erau, uneori, pedepsiți și copilul era dus într-un centru de ocrotire a

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
inegalității educaționale și de formare profesională între diferite categorii de familii și copiii acestora; marginalizarea unor familii și împingerea lor spre o zonă de risc din ce în ce mai mare; gradul crescut de violență din societate ce favorizează apariția climatului de abuz și neglijare asupra copiilor; legislație săracă în privința protecției copilului sau neaplicarea adecvată a legilor. Abuzul instituțional se referă la abuzul fizic, emoțional și psihologic exercitat în instituțiile de protecție socială. Pe lângă responsabilitatea comiterii abuzului fizic, emoțional și psihologic, instituției îi revine și

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
socioeconomică (veniturile ca indicator monetar) a familiilor poate fi un indicator al situației de risc a copiilor, întrucât aceștia depind de veniturile și deciziile părinților. Majoritatea copiilor ce provin din familii ce se confruntă cu deprivările multiple sunt expuși la neglijare și abuz, la rele tratamente și exploatare prin muncă, abandon școlar și excludere socială. În regiune a crescut numărul familiilor aflate în șomaj, al familiilor monoparentale, precum și al gospodăriilor rurale fără venituri financiare. Șomajul reprezintă o experiență psihologică tulburătoare și

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
la izolarea forțată a copilului, neacordarea sprijinului emoțional, terorizarea, refuzul de a ajuta copilul la solicitarea acestuia, jignirea, ridiculizarea repetată, devalorizarea, denigrarea, înfricoșarea, ignorarea sentimentelor sale, umilirea sau exploatarea morală, coruperea prin învățarea sau recompensarea comportamentelor rasiste, imorale sau criminale. ● Neglijarea presupune deprivarea minorului de cele necesare nevoilor sale biologice, emoționale și de dezvoltare psihică. ● Neglijare fizică: se referă la refuzul îngrijirii sub aspectul sănătății, la alimentația necorespunzătoare, întârzierea în solicitările de acordare a îngrijirilor medicale în caz de îmbolnăvire, supraveghere

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
solicitarea acestuia, jignirea, ridiculizarea repetată, devalorizarea, denigrarea, înfricoșarea, ignorarea sentimentelor sale, umilirea sau exploatarea morală, coruperea prin învățarea sau recompensarea comportamentelor rasiste, imorale sau criminale. ● Neglijarea presupune deprivarea minorului de cele necesare nevoilor sale biologice, emoționale și de dezvoltare psihică. ● Neglijare fizică: se referă la refuzul îngrijirii sub aspectul sănătății, la alimentația necorespunzătoare, întârzierea în solicitările de acordare a îngrijirilor medicale în caz de îmbolnăvire, supraveghere neadecvată, alungarea de acasă, abandonarea copilului. ● Neglijare emoțională: presupune modalități inadecvate de comunicare cu minorul

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
nevoilor sale biologice, emoționale și de dezvoltare psihică. ● Neglijare fizică: se referă la refuzul îngrijirii sub aspectul sănătății, la alimentația necorespunzătoare, întârzierea în solicitările de acordare a îngrijirilor medicale în caz de îmbolnăvire, supraveghere neadecvată, alungarea de acasă, abandonarea copilului. ● Neglijare emoțională: presupune modalități inadecvate de comunicare cu minorul, neocrotirea față de influențele negative, oferirea de obiecte care nu sunt de primă necesitate, orientarea spre alte activități în detrimentul celor școlare (îngrijirea fraților mai mici, munci gospodărești). ● Neglijare educațională: neâncadrarea copilului într-o

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
alungarea de acasă, abandonarea copilului. ● Neglijare emoțională: presupune modalități inadecvate de comunicare cu minorul, neocrotirea față de influențele negative, oferirea de obiecte care nu sunt de primă necesitate, orientarea spre alte activități în detrimentul celor școlare (îngrijirea fraților mai mici, munci gospodărești). ● Neglijare educațională: neâncadrarea copilului într-o formă adecvată de învățământ, neglijarea nevoilor speciale de educație, lipsă de preocupare în ceea ce privește asigurarea celor necesare pentru frecventarea școlii, permiterea vagabondajului. Indicatorii fizici ai abuzului asupra copilului: vânătăi, arsuri sau fracturi repetate și inexplicabile; vânătăi

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
de comunicare cu minorul, neocrotirea față de influențele negative, oferirea de obiecte care nu sunt de primă necesitate, orientarea spre alte activități în detrimentul celor școlare (îngrijirea fraților mai mici, munci gospodărești). ● Neglijare educațională: neâncadrarea copilului într-o formă adecvată de învățământ, neglijarea nevoilor speciale de educație, lipsă de preocupare în ceea ce privește asigurarea celor necesare pentru frecventarea școlii, permiterea vagabondajului. Indicatorii fizici ai abuzului asupra copilului: vânătăi, arsuri sau fracturi repetate și inexplicabile; vânătăi și urme de lovituri pe față, buze, gură, trunchi, spate

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
apatie, neintegrare socială și compensare prin violență, delincvență și relaționare facilă cu persoane dubioase, abandon școlar și chiar părăsirea domiciliului, neintegrare socială și profesională. Atât în spațiul european, cât și la nivel internațional, statisticile referitoare la situațiile de abuz și neglijare a copilului sunt controversate. Procesul sistematizării și monitorizării datelor statistice referitoare la incidența și prevalența cazurilor de abuz și neglijare a copilului este extrem de dificil, întrucât legislația referitoare la aceste situații diferă de la un stat la altul, de la o cultură

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
neintegrare socială și profesională. Atât în spațiul european, cât și la nivel internațional, statisticile referitoare la situațiile de abuz și neglijare a copilului sunt controversate. Procesul sistematizării și monitorizării datelor statistice referitoare la incidența și prevalența cazurilor de abuz și neglijare a copilului este extrem de dificil, întrucât legislația referitoare la aceste situații diferă de la un stat la altul, de la o cultură la alta și chiar de la un grup de specialiști la altul. Există încă controverse legate de definirea conceptelor, în special

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
aflați în situație de risc de a fi abuzați. Conform acestei legislații, victima abuzului este considerată o persoană sub 18 ani, care a suferit una sau mai multe dintre următoarele șase categorii de abuz: abuz fizic, vătămare mentală, abuz sexual, neglijare și nerecunoașterea îngrijirii necorespunzătoare, prostituție, prezența drogurilor. Abuzatorii provin din toate categoriile sociale, indiferent de rasă, religie sau naționalitate, din toate profesiile și reprezintă toate mediile culturale și toate standardele de viață. Unii abuzatori au probleme sociale sau psihologice, ca

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
copilului de a funcționa între limitele normale de performanță și comportament, ca rezultat al unor acte sau omisiuni ale persoanei responsabile pentru îngrijirea sa); - abuz sexual (orice ofensă sexuală ca rezultat al acțiunilor sau omisiei persoanei responsabile de îngrijirea copilului); - neglijare și nerecunoașterea îngrijirii neadecvate (absența responsabilității din partea persoanelor care au în grijă copilul, ceea ce se manifestă prin hrana inadecvată, lipsa adăpostului, îmbrăcămintei și a altor lucruri necesare sănătății copilului și bunăstării acestuia, atunci când, din punct de vedere financiar, sunt capabili

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
atare, este nevoie de o dezvoltare a politicilor de incluziune socială a familiei din care face parte acesta. Copilul reprezintă realizarea cea mai de preț a oricărei familii, fiind în același timp ființa cea mai expusă la situațiile de risc: neglijare, izolare, imposibilitatea asigurării condițiilor optime de dezvoltare, dezvoltare unilaterală a personalității, abandon și alte asemenea riscuri uriașe. Potrivit ultimului recensământ (2002), în România trăiesc aproximativ 5.000.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani, dintre care aproximativ 2

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
pe această temă și cu dezvoltarea serviciilor de asistență socială la nivel local se așteaptă o creștere a numărului cazurilor înregistrate. În prezent, la nivelul serviciilor publice din 12 județe funcționează peste 20 de servicii destinate protecției copilului împotriva abuzului, neglijării și exploatării, iar în aproximativ 30 de județe au fost înființate linii telefonice de urgență. De asemenea, prin HG nr. 726/2004 a fost aprobat planul de acțiuni prioritare în domeniul protecției copilului împotriva abuzului, neglijării și exploatării pe perioada

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
protecției copilului împotriva abuzului, neglijării și exploatării, iar în aproximativ 30 de județe au fost înființate linii telefonice de urgență. De asemenea, prin HG nr. 726/2004 a fost aprobat planul de acțiuni prioritare în domeniul protecției copilului împotriva abuzului, neglijării și exploatării pe perioada 2004-2005, iar legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului conține referiri la protecția copilului împotriva exploatării (inclusiv cea economică), a consumului de droguri, abuzului sau neglijenței, răpirii sau a oricăror forme de traficare, precum și împotriva altor

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
și terapia durerii, Editura SPER, București. MONEE, 2003, Project Country Analitical Reports 2003, Florența. MONEE, 2004, Project Database, WHO Mortality database, mai, Florența. Pop, L.M., (coord.), 2002, Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București. Popa, S., (coord.), 2000, Abuzul și neglijarea copilului - studii de caz, UNICEF, București. Preda, M.; Chassard, J., 2001, Politicile sociale ale Uniunii Europene, Institutul European din România, București. Romanian Harm Reduction Network, 2004, Consumatorii de droguri injectabile - perspectiva farmaciștilor, București, lucrare tipărită cu sprijinul financiar al UNICEF

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
2004, Economic Growth and Child Poverty in the CEE/CIS and the Baltic States, ABC Tipografia, Florența. UNICEF, Institutul Național de Statistică, 2001, Tendințe sociale, Extreme Group, București. Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, World Vision International, 1996, Expunerea minorilor la abuz și neglijare în județul Cluj. University of Stockholm, Department of Social Work, Swedish National Committee for UNICEF, Swedish National Committee of the International Council on Social Welfare, 2003, Children and Residential Care, Country Reports, New Strategies for a New Millennium, a doua

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie. *** Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea OG nr. 68/2003 privind serviciile sociale. *** Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Serviciile sociale de prevenire a abuzului, neglijării și exploatării din România Drd. ALINA ANGHEL Asistența socială din România a cunoscut în ultima perioadă revirimente majore în domeniul protecției copilului, concretizate în special prin elaborarea unor măsuri de acțiune și intervenție ce permit rezolvarea problemelor copiilor aflați în

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
regimul trecut (situația copiilor abandonați, instituționalizați, cu handicap, bolnavi de SIDA, delincvenți etc.), iar pe de altă parte, să construiască strategii de dezvoltare a sistemului de protecție a copilului care să corespundă altor seturi de probleme recunoscute (abuz asupra copilului, neglijare, exploatare, trafic de copii, prostituție infantilă, abandon școlar, morbiditatea infantilă etc.). Amplificând un trend inițiat încă de la începutul anilor ’80, serviciile sociale oferite copiilor în perioada tranziției, a căror finalitate era să le asigure tuturor oportunități egale, s-a restrâns

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
protecției copilului; - susținerea și încurajarea societății civile la dezvoltarea sistemului național de protecție a drepturilor copilului. Potrivit Planului Național Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, în domeniul protecției copilului, direcțiile strategice prioritare pe termen lung (2002-2012) prevăd eradicarea abuzului, a neglijării și exploatării copilului. Aceasta deoarece abuzul asupra copilului este înregistrat în România ca o problemă socială. În această situație, politicile sociale din domeniul protecției copilului trebuie să intervină susținut și coerent pentru a putea vorbi, din punct de vedere practic

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
prevenție sunt destul de reduse, iar efortul colectiv de implicare a societății civile în procesele de diminuare a situațiilor de risc este mult prea scăzut. Tipologia abuzului atrage după sine inserarea unei etiologii specifice. În cadrul justificării anumitor cauze generatoare de abuz/neglijare/exploatare se pot contura drept surse ale potențării abuzului, neglijării și exploatării copiilor următoarele aspecte: - sărăcia instalează inegalități sociale și generează sentimente de frustrare la nivelul personalității individului, cu consecințe în planul comportamental al acestuia; - pregnanța anumitor modele tradiționale de

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
societății civile în procesele de diminuare a situațiilor de risc este mult prea scăzut. Tipologia abuzului atrage după sine inserarea unei etiologii specifice. În cadrul justificării anumitor cauze generatoare de abuz/neglijare/exploatare se pot contura drept surse ale potențării abuzului, neglijării și exploatării copiilor următoarele aspecte: - sărăcia instalează inegalități sociale și generează sentimente de frustrare la nivelul personalității individului, cu consecințe în planul comportamental al acestuia; - pregnanța anumitor modele tradiționale de educație, bazate pe sisteme punitive, insuflă viitorului adult adoptarea de

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
concentrarea adultului către alte priorități - în afara copilului; - „intoxicarea” programelor media cu modele de comportament violent; - extinderea pieței pornografice,a prostituției infantile și exploatarea sexuală a copilului. Problematica a devenit cu atât mai acută, cu cât măsurile privind protecția față de abuzul, neglijarea și exploatarea copilului au fost incerte și deficitare. Până în 2002, în România, cadrele legislative menite să preîntâmpine sau să soluționeze situațiile de abuz asupra copilului au fost insuficient abordate de actorii politici. De fapt, ,,abuzul” nici nu era inclus în

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
actorii politici. De fapt, ,,abuzul” nici nu era inclus în legislația penală decât sub aspectul infracțiunilor de incest, viol, corupție, seducție etc. Legislația românească privind protecția copilului nu a surprins definirea în termeni concreți a conceptelor de abuz, exploatare și neglijare a copilului, așa cum sunt operaționalizați în documentele ONU și în cele ale Comunității Europene. De cele mai multe ori s-a asistat la condamnarea faptei și a persoanei implicate în abuz fără să se acționeze eficient în găsirea soluțiilor de prevenire a

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]