2,065 matches
-
ideal" (ibidem, p. 88). 29 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 14. 30 Aici, "pretinsul Grund este Abgrund. Dar abisul pe care îl descoperim astfel nu e ca atare lipsă de fond, el e tâșnire a unei Hoheit", avânt nemărginit, apariție a unei înălțimi care susține totul (cf. Maurice Merleau-Ponty, Le Visible et l'Invisible, Gallimard, Paris, 1964, p. 303). 31 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 16. 32 Ibidem, p. 18. 33 Ibidem, p. 19. În acest sens
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ca niciodată, etc. Fluxul mării se face astfel, soarele pare să meargă astfel" (ibidem, vol. II, fr. 646, p. 157). 99 "Nu-s decât creștere, nu pot decât/ Să tind, nădăjdui. Mysterium tremendum" (Întoarcerea poetului, p. 116). Iar ceea ce crește nemărginit, închegând teocentric, este - într-o formulare cvasi-pascaliană - "cel ce rămâne și cel ce nu va fi/ Când răsturnată roata lumii eu voi fi/ Centrul osiei și tu, pe margini, centrul/ Fără margini" (Întoarcerea poetului, p. 115). 100 "Vedere interioară, vedenie
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
încoace. Regatul ungar ajunsese în culmea expansiunii sale. Stăpânea vechiul regat al lui Burebista, care cuprinsese Panonia toată și vechea Dacie până spre Nipru. În acest apogeu, pe care regatul ungar nu avea să-l mai atingă niciodată în istorie, nemărginita glorie a lui Bela al IV-lea avea să fie mărită în octombrie-noiembrie 1238, și de închinarea marelui han cuman Kuthen, stăpânul Imperiului Stepelor, care, după intrarea sa în Moldova, a cerut azil în Ungaria, pentru el și pentru cele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ultimele mărturisiri ale acestora. După cum notează istoricul Léon Abensour, grație lor soldații se bucură din nou de prezența feminină, de "iluzia familiei" regăsite. Își văd, "ca pe o reflexie, cel puțin, mamele, surorile, logodnicele"73. Deoarece fac dovada unui devotament nemărginit, ele întruchipează prin excelență figura Mamei, a Mariei, a Madonei. De altminteri, nu erau ele supranumite "dalbii îngeri", "măicuțele patriei"? Cu toate acestea, relațiile pe care le întrețineau cu răniții nu erau întotdeauna lipsite de ambiguitate. Infirmierele rămân fiicele Evei
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu întârzie să-și dea în vileag adevăratele intenții. Într-o zi, o invită pe fată la cafeneaua Voltaire, un loc unde se reunea elita editorilor francezi, cu pereții lambrisați și canapele îmbrăcate în catifea. Dezamăgirea lui Dominique a fost nemărginită: în loc să o invite în sala mare, criticul rezervase un separeu, unde, după ce o face un timp pe pedantul, încearcă nici mai mult, nici mai puțin s-o violeze. În timpul mesei, își amintește Dominique Desanti, "mâna grăsunului care gâfâia flutura perfid
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu participarea populației din localitate, la care nu lipseam nici noi, copiii. Era și scrânciob, mare distracție și bucurie pentru noi... Firește, lipsea parcul de distracție pentru copii și discoteca, pentru că... era atunci. Când totul er a minunat, o veselie nemărginită, că erau mama și tata, cu no i. Pomenirea morților După o săptămână, înscris cu litere roșii în ca lendar, era și este Paștele Blajinilor, sărbătoare mare , de cinstire și pomenire a celor morți. După slujba în biserică, toată lumea ieșeam
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
păsările cerului, scăldatul la iaz cu puținii copii rătăciți pe acolo, cu vitele și peste toate, imensa fantezie a copilăriei. Din singurătățile acelea, a pădurilor, a iazurilor, a lanurilor și poveștilor, copilăria mea a tras sevă și a căpătat o nemărginită dragoste pentru natură care îmi ține loc de mângâiere în ceasurile grele. Răscoala din 1907. Venisem din nou în oraș, la Huși, părăsisem pustietățile, eram în clasa întâi la școala primară. Locuiam în mahalaua bulgărească, pe șoseaua ce ducea afară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
în centrul orașului, având astfel un vad comercial foarte bun; ceangăii (în NVĂ și bulgarii (în SEĂ. Studiul său reprezintă astăzi un document istoric de mare preț având în vedere că mozaicul etnic prezent altădată s-a efilat printre clipele nemărginite ale istoriei. Preocupările geografului umanist Ion Gugiuman se extind și pe un domeniu extrem de dificil și în ziua de astăzi: cel al zonelor de influență (orașul Huși servind ca poligon de lucru) în perioada interbelică (1943), achitându-se cu mare
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sufletească, proiectare de viață. Cum o veți putea înțelege, dacă veți fi străin de ce sunt elementele ei fundamentale, dacă nu veți aduce însușiri din care să se vadă că cunoașteți bine tainele sufletești, mișcările adânci și mărețe ale vieții în nemărginitul înfățișărilor ei?... Cultura, cărțile nu sunt de ajuns ca să dezvolți aceste însușiri. Observarea stăruitoare a realității, pătrunderea în gândurile, în sentimentele celor printre care vă găsiți, participarea largă la viață, îmbogățirea de fiecare zi a impresiilor și confruntarea, analiza lor
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Nilul degrabă și negăsind nici o barcă prin apropiere, s-a suit în spinarea unui crocodil, căruia i-a poruncit să-l treacă Nilul fără de nici o tulburare. Iar fiara, cu nume de spaimă pentru tot neamul omenesc, aflată în puterea credinței nemărginite a Sfântului Antonie, s-a îmblânzit pe dată și purtându-l în spinare ca o barcă întărită și neprimejdioasă, l-a dus cu bine până pe malul celălalt. Păstrând în suflet această imagine, privim în urmă la traversarea începută de noi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
se așezară, unii în trăsura mea, alții călări, și-mi făcură curtenia de a mă însoți astfel până la Cotroceni. Era de crezut că, cu cât eram mai aspru cu partidul lor, cu atât afectau mai multă deferență pentru mine. Acea nemărginită câmpie oferea o frumoasă priveliște, acoperită cum era de valurile agitate ale unei populațiuni în așteptarea destinului ei, și îngrădită la orizont de un brâu de trupe otomane în acea atitudine impasibilă pe care Orientul pare că o imprimă oamenilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nenumărate ori ați fost îndemnați și chiar forțați a face aceasta. Salutare dar pământului sfânt al României, să fie binecuvântat! România a fost a doua patrie pentru mii de martiri ai noștri. După liberarea Bulgariei, simpatia poporului român a rămas nemărginită pentru noi. La 1885, când dușmanii năvăliră sub zidurile Slivniței și ale Vidinului, când am fost părăsiți de Europa întreagă, atunci numai în pieptul român s-a găsit o inimă plină de compătimire pentru noi, numai în parlamentul român s-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
viciile istorice ori recent adoptate. O viață invadată de cai-verzi-pe pereți ce-ți tropăie obsesiv prin urechi și te lovesc cu copitele direct în lumina ochilor. Bucuria e a paraziților și e infinită. Catastrofa e a luptătorilor și e la fel de nemărginită. Totul e dus de râpă. Abisul abisurilor! Vera își vede de treburile ei, mai tot timpul e ocupată, nici nu cred că m-a văzut. * * * Simt cum moartea mă urmărește... Pașii ei se aud... scârțâind în urma mea precum dinții câinilor
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Un zâmbet îi lumina mereu fața și ochii blânzi de culoarea castanelor coapte. Cuvintele calde, blânde ale învățătoarei noastre ne au povățuit printre altele, să fim buni colegi, prieteni. M-a ferit de orice rău, binecuvântându-mă cu dragostea ei nemărginită. Nu sunt cuvinte pe care să le adun și prin care să-mi exprim recunoștința pentru cea care m-a făcut să înteleg jocul adunării repetate, tabla înmulțirii și călătoria în lumea minunată a basmelor. Pasiunea și priceperea acestui dascăl
Un chip blând – doamna învăţătoare Viorica Dăscălescu. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Cantemir Cristian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1856]
-
mai bun în noi, era generos, era corect... O știm prea bine, că lui îi datorăm mare parte din reușitele noastre. Elevii lui sunt răspândiți în lumea întreagă și nu cred că este unul care să nu-i datoreze un nemărginit respect. Rămas bun, Dom’ Profesor, am fost extrem de norocoși să te avem dascăl. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace ! Într-adevăr, așa cum au spus și alții, în celelalte comentarii, a fost un om deosebit. L-am
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
sau altul se dogmatizează; un semn cere recunoaștere și deferență în orice condiții. Radu (Florescu n. red.) a fost două zile pe acasă și apariția lui e întotdeauna ca un balsam! Semn că mă simt tare rău în solitudinea aceasta nemărginită de prieteni. Ducerea mea la P. Neamț m-ar mulțumi acum peste măsură! Astă-noapte am visat că am fost arestat! Era interesant! Am scris multe scrisori în ultimele două luni, ar primesc foarte puține! Ce-o fi în neregulă?! Învinuiesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
era copila, Își dădu seama că fru mosul tânăr era tulburat. În ochii lui se putea citi o admirație fără margini, ceea ce o făcu pe Adelheid să-și uite stân jeneala. Așa că răspunse cu grație: — Duce, bunăvoința Înălțimii Voastre e nemărginită. Noi toți cei de la Appenweier suntem supușii voștri devotați și poruncile voastre și ale ducelui Bertold ne sunt sfinte. Sunteți prea bun și nu merit atâta atenție. Nu pot decât să-mi exprim recunoștința pentru bunătatea Înălțimilor Voastre și să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a civilizațiilor postindustriale, însușirea formelor panligvistice și transliterare ale neoavangardismului Europei anilor '60-'70, luciditatea elaborării textuale, enciclopedismul, eclesionismul, conștiința critică, antimimesisul, democratizarea discursului, ludicul, textul (cu toate derivațiile posibile, de la "pretext", "context", "intertextualism", la "text în text"), la "antropocentrismul nemărginit", retorica beat, psihismul etc." Rămâne de văzut ce va deveni, în materie de creativitate, globalizarea... Sigur e însă că personalitățile puternice nu se afiliază curentelor, ci le domină. Altfel spus, individualitățile accentuate nu vor să știe nici de plutoane, nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Îndoite, devine majestos, puternic și năvalnic. Cu furia lui oamenii au avut și au de furcă. Valea lui e una din cele mai fertile pentru cultura bumbacului. De la Sioux City, prin localitatea Sioux Falls suntem În plină Dakotă. O câmpie nemărginită, rece, ne Înconjoară. La data de 1 mai s-a terminat semănatul grâului de primăvară, care acum Începe să răsară. A Început semănatul ovăzului. În măsura În care Înaintăm Întâlnim suprafețe tot mai mari rezervate pășunatului. După amiază dăm de o șosea neasfaltată
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
le stimeze - fără a disprețui pe cele străine, căci ca să nu dispărem în valurile popoarelor ce ne înconjoară, trebuie să avem o cultură a noastră proprie, care să fie produsul firesc al nostru, trebuie să fim însuflețiți de o dragoste nemărginită pentru tot ce e al nostru, care dragoste să ne servească drept zid de apărare contra mulțimii de influențe străine.”(...) „Ca direcție literară credem a fi ținuți să urmăm pe aceea care e unica posibilă după cele schițate mai sus
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să ne subordoneze toate gîndurile, să ne altereze întreaga viziune a vieții". Tristețea și uimirea pamfletarului de la "Hiena" față de marele poet Tudor Arghezi, cel pe care l-a cunoscut și admirat pentru poezia lui, înainte de a-l cunoaște personal, sînt nemărginite. Citind 1907, este nevoit să constate că a fost scrisă "în cea mai ortodoxă linie a "realismului socialist", neavînd o poezie, o strofă, un vers care să fie suspectat de deviaționism în sensul esteticii burgheze, adică a ceea ce noi, neintegrați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lume și viață. Gheorghiu-Dej și Ceaușescu "au fost ambii partizanii unei formule politice autoritare, întemeiată pe monolitism ideologic, intoleranță fanatică în raport cu orice adversar, terorism polițienesc și un cult aberant al economiei planificate. Moștenirea RPR-RSR, augmentată pînă la proporții de un nemărginit irațional în ultimii ani ai lui Ceaușescu, a fost, așadar, una a despotismului, a distrugerii și marginalizării valorilor veritabile (xenofobie), a eliminării elitelor politice, culturale și religioase și a izolării țării în raport cu direcțiile novatoare din lumea ideilor și din tehnologie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
se aibă ca niște adevărați frați. Lunile întregi de repetiții, unde s-au descoperit, succesul apoi, pe care l-au gustat împreună, i-au făcut să-și afle pofta nebună de viață pe care o aveau în comun, dragostea lor nemărginită pentru artă și nebunia de a crea și a interpreta o muzică nouă. Se înțelegeau și se completau perfect, nu existau jumătăți de măsură pentru ei, totul era dus la extrem și trăit cu o intensitate maximă. Fiecare vers, fiecare
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fără grijă, nu îți mai irosi timpul cu atâtea probleme. Și pleca apoi nervos în camera sa de la etaj să repete. Deschidea fereastra și, peste noaptea întunecată care acope- rea Sinaia, vocea lui caldă începea să vrăjească cerul și pădurea nemărginită. Virginia crăpa și ea geamul de la parter și îl asculta, simțind cum i se sfâșie inima atunci când îl auzea înecându-se, răgușind sau brusc începând să tușească. Pe obraz îi curgeau șiroaie de lacrimi, pe care Cristi nu le-a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mea; era mai mult o plimbare În trecut decât o vizită. Bătrânul Își pierduse vederea și venise Întovărășit și călăuzit de fiica sa. Am văzut intrând pe poartă pe bătrânul Oedip sprijinit, ocrotit de o Antigonă, cu o pietate filială nemărginită. Cum cred mai mult În semne decât În fapte, această erupere a mitului În viața de toate zilele m-a impresionat prin elocvența ei mută mărită prin faptul că nu o cunoscusem pe Lucreția Andriu nici o dată, nici măcar din vedere
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]