5,657 matches
-
spiritului public? Crede d. Brătianu că nu se vor găsi oameni cari să ia la serios principiile sale și să crează că atentatul e o virtute, înalta trădare un merit? Dac-o crede aceasta, deplângem numai țara care-a avut nenorocirea de-a fi guvernată de d-sa, dar nu-l putem deplânge pe d-sa pentru că teoriile ce însuși le-a semănat dau roadele așteptate. Daca, dintr-un punct de vedere curat omenesc al justiției și al umanității, vom reproba
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ciocanul, cred) a înmînat fiecărui membru al delegației dîmbovițene cîte un exemplar din ziarul de uzină Martenovka. Imaginați-vă ce emoții pe capul lor. Mai dedesubt, în subsolul aceleiași pagini, la rubrica Sfîrșit de an în țările capitaliste, sînt înșirate nenorocirile: Anglia: mari dificultăți în economie, Franța: indici tot mai pronunțați de inflație, America Latină: patru din fiecare zece oameni sînt analfabeți, R.F. Germană: dezechilibru în bugetul federal, Suedia: scăderea ritmului de producție. Te și-ntrebi cum de-au mai supraviețuit pînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au pierdut din vedere distincția dintre realitate și ficțiune". În marginea unei tragedii nu se face stil. Memento: cît de departe era drăguțul băiețică Nene pe care îl întîlneam, prin anii șaptezeci, pe Copou, schimbînd cu el vorbe oarecari de nenorocirea ce-l aștepta perfid-răbdătoare! 18 ianuarie Imnul fotbaliștilor noștri, la ultimul campionat mondial, suna: Noi sîntem români! (Să nu fi crezut ăia că sîntem zuluși.) Rică Venturiano, în moment de vîrf, zicea: Și eu sînt Român! Călin Alupi, la a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de brunul meu elf al dansului. Să mă liniștesc, să văd, să aud! Plutirea celor doi deasupra tuturor, deasupra urii ce-mpuținează nobilele tabere, protejați, atît de fragil, doar de cei dragi din preajmă, volutele lor suple și prevestitoare de nenorocire, mișcările de ansamblu ale tinerilor și frumoșilor curteni, magistrale, torțele, prestanța stăpînului și stăpînei serenisimei cetăți, spiridușii-saltimbanci, lăncierii, costumele, iar și iar torțele, candelabrele, muzica, înălțător-otrăvitoarea muzică a unui Prokofiev în oră astrală, iarăși plutirea celor doi, a unui Romeo
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru a pune într-un fals acord propaganda grosieră cu realitatea potrivnică. Întreaga presă falsifica prin silnică înfrumusețare. Urît era doar Occidentul putred, aici totul, deși mai existau și lipsuri, totul surîdea. Pudibonderia propagandei nu îngăduia ieșirea la suprafață a nenorocirilor zilei, populația învățase destul de repede că unul era calvarul ei, altul clișeul retușat ce i se punea zilnic în față. Literatura sterpului realism socialist opera în același fel. Prin mercenarii ei, școliți la Moscova sau în imundele academii autohtone ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
relaxați, șampania și pișcoturile. Ascultînd, mai alaltăieri (cu ce efort!), placa iliesciană cu diviziunea muncii, bla-bla. bla-bla, și cu alte asemenea poncife marxiste, ingurgitate nemestecat în junețea răsăriteană, constați cîtă inadecvare opacizează această minte în perspectiva iminentei "civilizații digitale". Cîtă nenorocire a adus omenirii "grija" dirijată pentru flămînzii lumii! Ce eșec sîngeros a însemnat grijuliul comunism, agonizînd acum în formulele... social-democrației (de la care se revendică azi, fariseic, foștii propagandiști p.c.r.)! Ce criză de identitate traversează, în momentul de față
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vecini ostili. De aici, din această atitudine, cel mai adesea conjuncturală, ne-am și procopsit de altfel cu specificități nu întotdeauna lăudabile. Una din ele determinînd memoria noastră scurtă, neputința de a nu repeta erorile, de a nu uita ce nenorociri ne-au năpăstuit. Numai și pentru faptul că, fiind conștienți de iminența pericolului, nu am încercat cît de cît a-l preveni. Atît cît ne-ar fi stat în putere. Istoria noastră e saturată de astfel de momente ratate prin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ani zi de zi pentru alegeri. Au spurcat (Convenția și Președinția) și au cîștigat. Vorba aia: spurci și cîștigi! gata. Au dispărut. Credeam că pentru totdeauna. Da' de unde! Cînd partidu' a lansat campania cu seceta, cu rezervoarele goale de apă (nenorocire! oameni buni, o să murim de sete, o să murim de secetă), agitatorii au înțesat iar tarabele. Să tot stai cuminte, să-i asculți. Dacă nu, îi încurci nițel. Zice gură-bogată: Nenorocire! o să murim de foame, uite ce ne-au lăsat moștenire
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a lansat campania cu seceta, cu rezervoarele goale de apă (nenorocire! oameni buni, o să murim de sete, o să murim de secetă), agitatorii au înțesat iar tarabele. Să tot stai cuminte, să-i asculți. Dacă nu, îi încurci nițel. Zice gură-bogată: Nenorocire! o să murim de foame, uite ce ne-au lăsat moștenire țărăniștii (vrea să te facă să crezi că țărăniștii au avut fir direct cu Cel de Sus, sau măcar cu Sînt Ilie). Nenorocire! cîrîie gură-spartă. Îl întrerup: De ce, dom' le
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dacă nu, îi încurci nițel. Zice gură-bogată: Nenorocire! o să murim de foame, uite ce ne-au lăsat moștenire țărăniștii (vrea să te facă să crezi că țărăniștii au avut fir direct cu Cel de Sus, sau măcar cu Sînt Ilie). Nenorocire! cîrîie gură-spartă. Îl întrerup: De ce, dom' le? Rămîne-ncurcat: Cum de ce? nu vezi? nu-i apă. Zic: Ei și? Zice: Cum ei și? de unde să luăm apă? Zic: Ce-i aici, dom'le, e Africa? e Europa! n-avem noi apă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
complex, cel al imposturii intelectuale, în cazul, printre atîtea altele, al unui Gherman, ar avea doar efecte bufone, de nu l-am asocia, osmotic, primului. Dar cum să n-o facem cînd, de fapt, amîndouă se condiționează reciproc, urmare a nenorocirii survenite în urma invaziei rusești și a denaturării fibrei profunde a nației. L-am ascultat pe bradilalicul, ăăă, Gherman încercînd să contracareze, ăăă, insinuarea reporterului BBC că, iată observa acesta personalități de marcă ale diplomației noastre de după 1996, Mihai Zamfir (Lisabona
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
monstru e și acum, mai ales acum, uitat aici, blestem industrial orașului-lumină. Rod întîrziat al dezordinii ce afectase, ab ovo, mintea clasicului bărbos, criminal-falimentară în utopia ei destinată fericirii generale. Și însușită, nemestecat, de clasicii descendenți, groparii Rusiei imperiale. Spre nenorocirea unei mari părți a omenirii. Unde ne-am aflat și noi, teritoriu tragic predestinat. În care rudimentarii Dej și Ceaușescu au fost executorii testamentari ai jalnicei utopii. (Apropo: referințele ultimilor ani au în vedere doar sinistrul interstițiu al pantofarului, fiind
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
așteaptă totuși (po)mană grasă). Dedesubt, în afundurile masei votante, discursul îmbracă altă haină. Haina subversivă a bunicilor kominterniști, aprigi dușmani ai yankeilor. Bine le-a făcut! Bine le-a făcut! continuă să sune răspicat constatarea satisfăcută a agitatorilor în fața nenorocirii americane. Indicațiile de partid fiind unice, și discursul agitatorilor e unic. În date minime. Numai bine de memorat de prostimea-gură-cască. Satisfacția în fața nenorocirii de peste ocean conține, în sîmburele ei, pe lîngă resentimentul tradițional bolșevic față de americani, și compătimirea pravoslavnică a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Bine le-a făcut! Bine le-a făcut! continuă să sune răspicat constatarea satisfăcută a agitatorilor în fața nenorocirii americane. Indicațiile de partid fiind unice, și discursul agitatorilor e unic. În date minime. Numai bine de memorat de prostimea-gură-cască. Satisfacția în fața nenorocirii de peste ocean conține, în sîmburele ei, pe lîngă resentimentul tradițional bolșevic față de americani, și compătimirea pravoslavnică a rrromânului pentru fratele lui belgrădean, atît de lovit acum cîțiva ani de aceiași americani. Încît, analizînd politologic mentalul acesta atipic, îți dai seama
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zbenguita copilărie. Nici o mirare: fosta "Carmen Sylva" se cheamă acum, se putea!, "Republicii". Iar elegantul liceu de fete "Regina Maria" e fabrică de neglijeuri. Oscar Wilde: "... două țări despărțite de o limbă comună". De urmărit, în momentul ăsta incendiat de nenorocirea americană, trișeria dizgrațios-interesată a administrației criptocomuniste. Divulgînd strategia pasului mărunt și vătuit al pifanului cu petliță roșie (DEX: petliță, s.f., din rus.). Dacă vrei să-i afli tîlcul duplicitar, închide televizorul și ieși în Hală: vei descoperi acolo cum se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mie!, cam cu vreo 40 de ani în urmă compoziția (studențească) lucrată la una din ferestrele de la mansarda bătrînului hotel Traian. De unde să fi bănuit, atunci, că, dată jos de pe... cupolă (și ștearsă furios de pe varianta pictată anul trecut), steaua nenorocirilor noastre semicentenare avea să-și prelungească morbul în trena lăsată local de oacheșul activist (ilegitim cotrocenizat), care mai întreține încă în acest mare oraș damful nostalgiei comuniste! Din fericire, contracarat, iată, fericit compensatoriu -, de tonul reconfortant modern al galeriei de sub
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aibă păreri despre ei că pot face orice fără să fie pedepsiți. Ei trebuie să fie iubiți de popor. Sunt semne îmbucurătoare în această privință. Noi am apreciat lucrul acesta, dar nu se poate spune că este de ajuns. Multe nenorociri se pot întâmpla. Și numai din cauza aceasta s-a întâmplat și cu Teohari Georgescu și alții ca dânsul, au izolat M.A.I. de partid, partidul n-a putut să controleze. Tov. Bodnăraș: Tov. Drăghici uită ce greutăți a avut când
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și PERSONAJ. acțiune [action]. 1. O serie de evenimente conexe, posedînd unitate și semnificație și deplasîndu-se printr-un ÎNCEPUT, MIJLOC și SFÎRȘIT; o organizare sintagmatică de ACTE. În termeni aristotelici, o acțiune este o schimbare de situații care duce de la nenorocire la fericire, sau invers. Firește, două acțiuni pot constitui o acțiune mai mare. 2. În terminologia lui Barthes, un grup de FUNCȚII subsumate aceluiași/acelorași ACTANT/ACTANȚI: de exemplu, funcțiile care angajează SUBIECTUL în deplasarea sa spre OBIECT ar constitui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
din cele șapte ROLURI fundamentale pe care și le poate asuma un personaj (într-un basm), după Propp. Donatorul, analog cu ADJUVANTUL lui Greimas și LUNA lui Souriau) înzestrează eroul cu o unealtă (îndeobște magică) ce înlesnește înlăturarea eventuală a nenorocirii. ¶Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT, ANTIDONATOR, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. dramatis persona [dramatis persona]. În terminologia lui Propp, un ROL fundamental (într-un basm) repartizat unui personaj. Propp a izolat șapte asemenea roluri, fiecare din ele corespunzînd unei
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Unul din cele șapte ROLURI fundamentale pe care un personaj și le poate asuma (într-un basm), după Propp. Eroul (analog cu SUBIECTUL lui Greimas și LEUL lui Souriau) suferă din pricina acțiunii RĂUFĂCĂTORULUI, ori din pricina vreunei lipse, și/sau lichidează nenorocirea ori lipsa care ține de el, sau de un alt personaj. ¶Hamon 1972, 1983; Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT, ANTIEROU, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. ethos [ethos]. Vezi PERSONAJ. ¶Aristotle 1968 [1965]. eul-actor [erlebendes Ich]. "Eul" trăitor în NARAȚIUNEA
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lasă înșelată ajutîndu-și astfel fără să vrea dușmanul (complicitatea). VIII) Răufăcătorul face un rău sau aduce o pagubă unuia din membrii familiei (prejudicierea). VIII.a) Unuia din membrii familiei îi lipsește ceva, dorește să aibă un lucru oarecare (lipsa). IX) Nenorocirea sau lipsa sînt comunicate eroului; i se adresează o rugăminte sau o poruncă, el fiind trimis undeva, sau lăsat să plece (mijlocirea, momentul de legătură). X) Căutătorul acceptă sau se hotărăște să întreprindă contraacțiunea (contraacțiunea incipientă). XI) Eroul pleacă de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în zbor, călare, pe jos la locul unde se află obiectul căutării lui (deplasarea spațială între două împărății, călăuzirea). XVI) Eroul și răufăcătorul intră în luptă directă (lupta). XVII) Eroul este însemnat (marcarea, însemnarea). XVIII) Răufăcătorul este învins (victoria). XIX) Nenorocirea sau lipsa inițială este remediată (remedierea). XX) Eroul se întoarce (întoarcerea). XXI) Eroul este urmărit (urmărirea, goana). XXII) Eroul scapă de urmărire (salvarea). XXIII) Eroul sosește acasă sau într-altă țară, fără să fie recunoscut (sosirea incognito). XXIV) Falsul erou
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Propp). Se pot delimita șapte sfere de acțiuni: (1) sfera acțiunilor RĂUFĂCĂTORULUI: prejudicierea, lupta, urmărirea; (2) sfera acțiunilor donatorului: prima funcție a DONATORULUI (transmiterea uneltei năzdrăvane), înzestrarea eroului cu unealta năzdrăvană; (3) sfera acțiunilor AJUTORULUI: deplasarea spațială a eroului, lichidarea nenorocirii sau lipsei, salvarea eroului urmărit, soluționarea încercărilor, transfigurarea eroului; (4) sfera acțiunilor fetei de împărat (PERSONAJUL CĂUTAT) și ale tatălui ei: impunerea încercărilor grele, însemnarea, demascarea, recunoașterea, pedepsirea celui de-al doilea răufăcător, căsătoria (fata de împărat și tatăl ei
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
apropiat gândirea unor oameni de stat de curentele înnoitoare și au dat un nou impuls luptei pentru emancipare. Dimitrie Cantemir invoca deja „rațiunea de stat” ca principiu de conducere politică. În memoriul intitulat Mijloace pentru ajutorarea poporului nostru ajuns în nenorocire, trimis de Dimitrie Cantemir țarului Petru I, în anul 1718, fostul domnitor afirma: „în chestiuni care privesc statul și Majestatea sunt trei principii care se pot discuta: statornicia cuvântului dat, onoarea Majestății și interesul de stat” (subl. ns.- L. B.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prepară distrugerea Imperiului mai bine decât a putut-o face armatele Rusiei; din nefericire, evenimentele care se petrec în acest moment în Imperiul Otoman vor exercita în viitor cea mai mare influență asupra politicii tuturor celorlalte state și vor naște nenorociri și tulburări fără sfârșit. Desigur, slăbiciunile Imperiului Otoman nu pot fi ignorate, dar ele n-au devenit mai puțin pronunțate după 1774 și, totuși, Imperiul nu s-a dezagregat și nici Principatele n-au împărtășit soarta Poloniei. Explicația completă a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]