2,101 matches
-
opt, te prezinți la postul de miliție! Și ne duceam de dimineață și veneau 2-3 ofițeri de ăștia. Întreba că ce mai este, ce se mai face, cu cine mai vorbiți, ce ai făcut... Că mai erau și dintre noi nenorociți care dacă mă contraziceam oleacă cu el, scria: Uite, Burlui a spus cutare, ăla a spus cutare. De aia... Știați cine era turnătorul? Îi știam, sigur, că aflam pe urmă... Și ultima dată când m-a’ chemat aicea, ne-a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
putea să biruie jalea ce-l cuprinsese chiar de la plecare, dar nu izbutea.” (D. Zamfirescu) În mod obișnuit, prezența mai mult ca perfectului este strâns legată (condiționată chiar) de prezența unui alt timp trecut: • imperfectul: „El lua interogatoriul la trei nenorociți, care trecuseră prin mâinile subcomisarului și acum gemeau rezemați de ziduri”. (D.Zamfirescu) • perfectul compus: „M-am mai întors eu, dar închiseseră ferestrele și lăsaseră perdelele.” (I.L. Caragiale) • perfectul simplu: „Grecu istorisi că Micu venise de dimineață la cârciumă văitându
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în comunicarea orală, marca distinctivă a enunțului asertiv o constituie intonația, care este în esența ei descendentă. Caracterul descendent al intonației asertive se accentuează în enunțurile exclamative, în care energia de articulare și pronunțare se concentrează în partea lor inițială: „Nenorocitul de Anghelache!” (I.L. Caragiale) În afara acestei deosebiri, enunțurile asertive exclamative se caracterizează în mod frecvent și prin prezența unor mărci distinctive specifice: • elemente exclamative: pronumele (adjectivul) ce (eventual urmat de adverbul mai, prepoziția de sau de amândouă), adjectivul pronominal cât
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu trec prin lume fără să nu fi priceput nimic. Cei fericiți însă mi se par intolerabili.” Mărturisirile personajului sunt cât se poate de evidente în a arăta dorința acestuia de a suferi: „poate că eu nu pot rămâne decât nenorocit, și imediat ce sunt mulțumit, mă cuprinde dor de ducă și gustul de noi dezastre....” Eroul din „fragmente” are „instinctul bolnav de a fugi de fericire, (...) spaima de a nu o destrăma (...)” și viciul de a-și prelungi chinurile. Într- o
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Călinescu observă “snobismul suferinței”. “Mai ales prozele scurte - veritabile marginalii ale romanelor - abundă în sentințe psihologice menite a explica “fluctuația și recursul mazochist: <<firea mea nu poate admite concluziile definitive, când se interesează de ceva>>; <<eu nu pot rămâne decât nenorocit, și imediat ce sunt mulțumit mă cuprinde dor de ducă și de gustul de noi dezastre.>> (Preludiu sentimental)”<footnote Alexandru Protopopescu, Romanul psihologic românesc, Teză de doctorat, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1976, p. 102 footnote> Orice încercare de a aproxima
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
nu ne-am rugat: nu neapărat ne rugăm să vă păzească El de cel Rău - ci ne rugăm pentru voi, cei vreo sută (că mai mulți nu sunteți), să aveți putere și curaj ca să-i apărați de cel Rău pe nenorociții care n-au știut ce-au făcut când au făcut (ei, n-au știut, vitele încălțate, au știut, dă-i în mă-sa de lichele!). Și asta. Ce mai faceți voi, pe-acolo, pe la Viața Românească, în afară de faptul că irosiți
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
1944 au fost antrenate În cea mai perfidă cacealma. Într-adevăr istorică! O parte dintre intelectuali, În special studenții, au fost atrași În partide prooccidentale, iar occidentul dădea cu mâneci largi Comisiei aliate de control (sovieticeă ca și pe toți nenorociții care au emigrat din Rusia, pe prizonierii și luptătorii din armata lui Vlasov, ori formațiunile paramilitare ucrainiene ale lui Bandera. Ei, săracii, cădeau În genunchi, implorau să nu fie extrădați, și până la urmă au pierit În lagărele sovietice de exterminare
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
-te! Îl luăm noi, gata, ziceau ei. L-au luat și au plecat. Totul a fost fulgerător: Virgil neștiind de ce sunt în stare. El credea că dacă sunt mic, slab, se poate pune cu mine. I-am mai zis: bă, nenorocitule, eu am bătut la viața mea hoți de cai, darmite pe tine! După aia, n-a mai fost cale de întors. Ne-am îndepărtat, ne-am răcit. Mai schimbam, noi câte-o vorbă, atunci când ne întâlneam, dar cu gura altuia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
destul de complicată și pare incredibilă, dar este și foarte adevărată. Eu am trecut prin necazuri mari și de aceea povestesc sincer viața mea. Provocarea cea mai mare a fost tot un moment neprielnic. Am avut de-a face cu un nenorocit ordinar, un escroc. El m-a determinat să aleg: ori cel mai rău lucru, ori cel mai bun. Mi-a venit o rază de înțelepciune de la Dumnezeu: nu trebuia să fac nenorocirea, să mă duc la suferință și să sufere
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
uita. Eram leșinat de foame. Domnu, nu mă mai legați cu lanțurile că mă dor picioarele, uite cum țâșnește sângele, am coptură! Până la urmă tot m-a legat. Își făcea datoria și el. Eram considerat trădător de țară. Era un nenorocit de securist civil, Marian Muntenau, la miliție și mă tot întreba. Mă făceam că nu înțeleg. Până la urmă, mi-au dat drumul să mă judece în libertate. Începuseră nenorocirile de la Timișoara." "Eu am fost autorul revoluției" Pentru cine nu crede
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
considerare următoarea întrebuințare: (Nana, după ce a rupt relația cu protectorul bogat, contele Muffat, cere vești despre el de la fostul ei frizer, Francis:) A, e cu Rose acum, spuse ea. Ei bine, să știi Francis că puțin îmi pasă!... Să vezi, nenorocitul! Îți deprinde obiceuri, nu așa, nu poate să țină post doar opt zile64. Pronumele îți pe care l-am evidențiat aici are în cazul de față un statut remarcabil. Poziția și morfologia sa sunt cele ale unui complement în dativ
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
stradă", ceea ce-l determină să ia metroul pentru Montparnasse". Ajuns însă la destinație, tânărul zărește "la capătul unui gang gol, un cerșetor firav, care părea pictat cu cărbune pe peretele de ceramică albă" și, bulversat de "cruzimea contrastului între acest nenorocit" și "petrecărețul conspirativ, roșu la față", lasă bancnotele pe care le strângea în pumn în "pălăria săracului". Iată și o altă față a "copilului Internaționalei", una dintre puținele care ar fi putut lăsa să se intuiască o metamorfoză atât de
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
avea în ultimii ani o problemă cu banii. A cunoscut câteva persoane de la care a învățat că banii înseamnă viața, și ca atare s-a schimbat foarte mult. Mi se părea ceva necurat la mijloc, să reacționeze așa din cauza unor nenorociți de bani. Am aprins tămâie și am stropit cu agheasmă, dar tot nu se liniștea. A ieșit pe balcon și am țipat la ea, că se întindea în afara balconului. Apoi a ieșit pe scări și iar am țipat când mi-
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
El ședea la noi și, afară de mine, avea și alți elevi externi, dintre care și pe M. Kogălniceanu. Acesta venea în toate zilele, îmbrăcat în antereu de cutnie și purtând un ișlic rotund de pele de miel sură... Vai de nenorocitul ișlic! El devenise o minge în mânile noastre și ne atrăgea ocări aspre din partea părintelui Gherman, ba uneori chiar și palme.“ Uzura morală a vechiului port răspundea, cum se vede, până și în jocurile copiilor. În aceeași vreme, gazetele vesteau
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fost alimentată de așteptările sale profesionale, după cum se poate observa într-un comentariu adresat unuia dintre reporterii lui, care fusese bătut și alungat în timpul unui interviu. Din redacția de știri, i-a spus reporterului: "Întoarce-te și spune-i acelui nenorocit că nu mă intimidează el pe mine" (citat în Tebbel 324). Chapin e proiecția grotescă din realitate a personajului Hurstwood, iar povestea lui este varianta americană, transpusă în realitate, a romanului Crimă și pedeapsă. Dintr-o perspectivă savantă, poate că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fără teama ca atunci când va deschide gura pentru a răspunde, va otrăvi aerul cu răsuflarea sa molipsitoare și mă va infecta cu aceeași boală care i-a adus trupul într-o asemenea stare. Dar, plin de milă față de un asemenea nenorocit, am început să-l întreb ce l-a adus în starea aceasta. Aruncându-mi o privire plină de pocăință care cerșea milă și compasiune, și-a ridicat cu multă greutate vocea deasupra unei șoapte și mi-a spus că fusese
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Island, și că nu se va mai întoarce acolo nici pentru cel mai bun pahar cu punch din lume. Când a ieșit ultima dată din închisoare, aceasta a fost dusă de soțul ei la un internat pe strada Essex, însă nenorocitul s-a supărat pe ea, a tras-o de păr, a ciupit-o de mână, și a dat-o jos din pat. S-a hotărât să nu mai suporte un astfel de comportament, s-a îmbătat și a furat tunica
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de Aur, care se alintau cu cocarde vișinii de solidarizare cu victimele cutremurului din Haiti, așa, pentru presă, dar care nu s-ar fi despărțit de 0,01% la sută din averile lor fabuloase pentru a trimite bani de hrană nenorociților de acolo, care sunt în acest moment aproape de haos generalizat și canibalism. Pentru că a urla din rărunchi că arta trebuie să vizeze o țintă socială și că statul are obligația de a întreține, din bani publici, tot felul de ciudați
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
adresată mamei: „Tu nu te speria numai din atâta si naște-mă mereu”, deoarece „ne scapă mereu ceva În viață”, totdeauna esențialul. Replicile se succed cu vioiciune, cu tonuri grave sau ironice. Primind multe scrisori, Iona remarcă faptul că „scriu nenorociții, scriu”, cu speranța deșartă a naufragiatului, nădăjduind că va fi salvat de cineva: „Cât e pământul de mare, să treacă scrisoarea din mână În mână, toți or sa-ți dea dreptate, dar să intre În mare după tine - nici unul”. Finalul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nuntă de țigani... Da, nu știu ce dracu’... Hă, hă... Da, e marți. Păi, ce vrei, fac nunțile marți, că-n weekend n-au timp, sunt ocupați să fure, c-atunci suntem noi plecați de-acasă. ’Tu-le muma-n cur de nenorociți!“. Apoi mi-a făcut cu ochiul, complice. Cobor și eu, ceva mai încolo. Coloana de romi care-și sărbătoresc ziua internațională se apropie. O doamnă vorbește lângă mine. Cu o prietenă, probabil. Oricum, cu o altă doamnă. „Uite-i, tu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
Acum un ceas, au venit din nou la poartă. Beți tun, cu mitraliera la umăr. Catinca a fugit în grădină. Cred că s-a ascuns în fân. Eu m-am urcat aici în pod, ascuns după o coșarcă de lână. Nenorociții de ruși au cotrobăit prin casă. Au tras focuri de mitralieră în tavan. Cât pe ce să mă ciuruie. Au vrut să se urce și în pod, dar am avut noroc. N-au găsit scara. Atât doar că au aruncat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
zi, a văzut crescând sub ochii lui trei generații de saintgermainezi, a fost măturător, asistent de lumini pentru spectacolele lui Léo Ferré și, brusc, s-a hotărât să candideze la primăria celui de-al șaselea arondisment. Asociația Salauds de pauvres (Nenorociții de săraci), care reușise deja să obțină pentru 600 de SDF (numele politic corect pe care francezii li-l dau vagabonzilor) dreptul la vot, a alcătuit în februarie 2008 o listă proprie de candidați pentru municipale, cu Jean-Marc Restoux în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
nu au și televizoarele personalitate! Gold Star-ul meu este, astăzi, istorie. În locul său a apărut moștenitorul său dolofan, cu trăsături mai rigide și privire mai plată. (În cartea tehnică scrie „slim“, dar eu cred că ăsta e doar un nenorocit de eufemism!Ă Sunt convins, din start, că acest Ghiță Mureșan electronic, nou-venit în locul său, nu va ține atât de mult. Asta poate și din cauza vremurilor „glossy“ pe care le trăim. Mi-a dat, de altfel, și primul semn: marți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
lui Ledoulx către Champagny, din 1810, mai găsim următoarele: „...Țara Românească este în starea cea mai deplorabilă, dările ce Divanul este silit să le perceapă pentru trebuințele armatei sunt de patru ori mai mari de ceea ce erau sub domni. Un nenorocit de țăran care drept toată avere posedă o pereche de boi și un car, plătește niște biruri ridicându-se până la 40 lei pe lună. Totalul general, stabilit la sfârșitul anului 1809, reprezintă o sumă de 30 milioane pe care Țara
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
în drum până și boii, și că țăranii, pe care sorții nu i-a desemnat spre acest sfârșit, n-au nutreț pentru ai lor, căci nici n-au avut vreme ca să cosească puțina iarbă ce o au. De aceea, acești nenorociți se văd cerșind pe drumuri, iar alții părăsindu-și colibele pentru a fugi în munți... Mai mulți boieri au venit să mă roage să intervin pe lângă autoritățile rusești, spre a obține pentru ei oarecare alinare și a găsi un leac
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]