2,940 matches
-
ales în condițiile moderne ale războiului, pot fi imaginate cu ușurință situații în care o mare putere care încalcă legea ar fi capabilă să reziste presiunii unificate a unui număr mare de națiuni garante ce respectă legea. Cu toate acestea, nesiguranța în aplicarea garanției este cea care îi viciază în totalitate eficacitatea. Unul dintre manualele serioase de drept internațional a indicat în mod adecvat multiplele portițe prin care garantul este capabil să se sustragă de la aplicarea tratatului fără a-l încălca
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
securitatea colectivă. Nici un individ rațional nu se poate opune unor astfel de concepte atunci când sunt prezentate sub forma unor scopuri abstracte. Nimeni nu va predica în favoarea războiului, a cursei înarmării, a adâncirii și multiplicării tensiunilor sau a unei mai mari nesiguranțe. Însă în timp ce americanii au tendința de a ține cont în mod real de aceste abstracții, sovieticii au lansat campanii de propagandă de succes în numele lor numai pentru a le servi intereselor și obiectivelor politice concrete. Sovieticii nu au descoperit dintr-
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sporirea securității. Cursa înarmării este rezultatul anumitor factori psihologici. Atât timp cât acești factori persistă, decizia statelor de a se înarma nu va dispărea. Motivul real, invocat cel mai frecvent, al înarmărilor îl constituie frica de un atac - mai precis, sentimentul de nesiguranță. Astfel, s-a argumentat că ceea ce este necesar pentru oprirea cursei înarmării este creșterea securității națiunilor în fața atacurilor, prin introducerea unui nou instrument care să ducă la recâștigarea sentimentului de siguranță. Prin urmare, motivația și nevoia efectivă de înarmare ar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nuclear și neproliferarea armelor nucleare, protecția mediului înconjurător și bunăstarea economică obținută prin reglementarea comerțului internațional, a sistemului monetar și a corporațiilor internaționale, care pot fi satisfăcute numai pe căi supranaționale. În special conflictele de putere care separă națiunile și nesiguranța creată de ele fac din identificarea cu națiunea preocuparea principală a majorității membrilor tuturor națiunilor. Națiunea îi oferă individului protecție, satisfacerea indirectă a aspirațiilor de putere și satisfacerea imediată a nevoilor materiale. Cu câteva excepții, cum ar fi ajutorul acordat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ale agresiunii și nici un stat nu poate ști dacă altul nu este cumva motivat de una dintre ele. Mai mult, intențiile se pot schimba rapid, astfel încât un stat poate avea intenții bune într-o zi și rele în ziua următoare. Nesiguranța este de neevitat - cu alte cuvinte, statele nu pot fi sigure că alte state nu au și o capacitate militară ofensivă, și intenții agresive. A patra ipoteză afirmă că supraviețuirea este motivul de bază al comportamentului statelor. Ele vor să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
neintenționate ale Războiului Rece. În mod convențional se consideră că Statele Unite au câștigat Războiul Rece. Odată cu colapsul Uniunii Sovietice, comunismul internațional nu a mai reprezentat o amenințare și Statele Unite au devenit „singura superputere mondială”. Dar această „înțelepciune” este însoțită de nesiguranța legată de viitorul lumii și, în Statele Unite, există întrebările legate de motivele pentru care o țară atât de puternică și de „bună” întâmpină asemenea dificultăți în exercitarea influenței sale în lume. În lumina recentelor amenințări la adresa intereselor americane, nu s-
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Ele pot avea la bază incapacitatea de a judeca oamenii, supraestimarea diferențelor individuale dintre oameni, neputința de a recunoaște forțele motivaționale ale oamenilor ca factor‑cheie al productivității și al relațiilor dintre oameni (prima categorie); teama de necunoscut, sentimentul de nesiguranță, incapacitatea de a se ridica deasupra nivelului unei funcții deținute anterior (a doua categorie) etc. La aceste cauze ale slăbiciunilor enumerate de autorul citat, care sunt aproape exclusiv psihologice, am putea adăuga și condițiile social‑economice, social‑culturale ale unei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care sunt aproape exclusiv psihologice, am putea adăuga și condițiile social‑economice, social‑culturale ale unei anumite orânduiri care generează apariția lor sau care constituie factori favorizanți în apariția lor. Unele cauze, cum ar fi teama de necunoscut, sentimentul de nesiguranță, sunt constructe psihologic‑individuale în acord cu particularitățile mediului sociocultural bazat pe individualism, egoism, concurență etc. Prezența uneia sau alteia dintre slăbiciunile enumerate la un cadru de conducere îi îngreuiază simțitor acestuia activitatea. De aceea, este necesar ca ele să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
decizii luate în condiții de siguranță (când ambele variabile sunt cunoscute); decizii luate în condiții de risc (când rezultatul potențial nu este cunoscut în totalitate și trebuie luate în calcul probabilitățile de apariție a lui); decizii luate în condiții de nesiguranță (când nici rezultatele potențiale, nici probabilitățile exacte ale rezultatului nu sunt cunoscute în totalitate) (Montana, Charnow, 2000, pp. 96-99). Redăm aceste tipuri de decizii în figura 13.1. Fig. 13. SEQ Fig. 13. \* ARABIC 1 - Tipuri de decizii clasificate după
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ai fenomenului de groupthink, decât răspunsurile lor pasive și neadaptabile la condițiile antecedente stresante. O ipoteză interesantă lansează și Sofia Chirică. Ea consideră că nu numai grupurile mulțumite de ele însele dezvoltă groupthink, dar și, mai ales, grupurile care cultivă nesiguranța statutului și rolurilor membrilor săi (Chirică, 1996, p. 250). Oricum ar sta lucrurile, protejarea excesivă a grupului de disensiunile interne, ocrotirea exagerată a unanimității și unității, evitarea oricărui conflict chiar dacă facilitează o mai mare receptanță, duc, în final, la afectarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
specialitate. Aptitudinile extrafuncționale (sau psihosociale) țin de domeniul comunicării, inovării, negocierii fără de care participarea n-ar fi posibilă. Totodată, se referă și la abilitatea participanților de a se angaja în posibile acțiuni conflictuale care conduc la apariția unor situații de nesiguranță, incertitudine, disconfort psihic, cel puțin până la soluționarea lor. Dacă participanții (angajații sau conducătorii lor) n-ar dispune de capacitatea de a suporta și mai ales de a depăși asemenea situații, participarea ar putea fi compromisă. În fine, participarea este prin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
crescut și mai mult. La fel de important este și mediul exterior (social, cultural, economic) în dinamizarea procesului participațional. Dacă mediul exterior este mai alert, mai tumultuos, atunci influența lui asupra gradului de participare va fi mai mare. Cercetările au demonstrat că nesiguranța mediului are o influență favorabilă asupra participării. De pildă, Wilpert (1998) a arătat că managerii sediilor germane ale companiilor multinaționale de proveniență străină (presupunându-se că sunt supuși unui grad mare de nesiguranță) sunt mai participativi față de colegii lor din
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fi mai mare. Cercetările au demonstrat că nesiguranța mediului are o influență favorabilă asupra participării. De pildă, Wilpert (1998) a arătat că managerii sediilor germane ale companiilor multinaționale de proveniență străină (presupunându-se că sunt supuși unui grad mare de nesiguranță) sunt mai participativi față de colegii lor din companiile constituite de acționari germani și străini (care sunt supuși unei nesiguranțe medii). Managerii germani din companii exclusiv germane sunt cel mai puțin participativi, deoarece aici nesiguranța oferită de mediu este mică. Corelarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a arătat că managerii sediilor germane ale companiilor multinaționale de proveniență străină (presupunându-se că sunt supuși unui grad mare de nesiguranță) sunt mai participativi față de colegii lor din companiile constituite de acționari germani și străini (care sunt supuși unei nesiguranțe medii). Managerii germani din companii exclusiv germane sunt cel mai puțin participativi, deoarece aici nesiguranța oferită de mediu este mică. Corelarea tuturor acestor trei categorii de factori dă naștere la cadrul organizațional concret, real, dinamic care va permite sau nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt supuși unui grad mare de nesiguranță) sunt mai participativi față de colegii lor din companiile constituite de acționari germani și străini (care sunt supuși unei nesiguranțe medii). Managerii germani din companii exclusiv germane sunt cel mai puțin participativi, deoarece aici nesiguranța oferită de mediu este mică. Corelarea tuturor acestor trei categorii de factori dă naștere la cadrul organizațional concret, real, dinamic care va permite sau nu participarea angajaților la viața și la conducerea organizației. Concomitența și îmbinarea lor creează la un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
relațiile dintre conducere și subordonați sunt clar definite și delimitate, când șeful formal/oficial este cel care își asumă autoritatea. În schimb, în acele grupuri în care astfel de elemente nu sunt stabilite cu claritate, membrii grupului se simt în nesiguranță, însingurați, torturați de gândul că în orice moment structura grupului s-ar putea modifica, afectându-i. Aceste tendințe analizate - cea de grupare și de securitate -, pe care noi le vedem într-o strânsă interacțiune, sunt despărțite mai mult sau mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
propun următoarea tipologie a stresorilor organizaționali: conținutul muncii (substanțe toxice, condiții precare: zgomot, vibrații, iluminare, iradiații, temperatură; postura muncii; situații periculoase; igienă precară; lipsa mijloacelor de protecție); condiții de angajare (salariu mic, posibilități limitate de promovare, contract de muncă inflexibil; nesiguranța postului); relațiile sociale la locul de muncă (conducere proastă, neeficientă; susținere socială redusă; insuficienta participare la luarea deciziilor; discriminări). Cooper, Dewe, O’Driscoll (2001) enumeră 6 tipuri de agenți stresori: caracteristicile intrinseci ale muncii; rolurile organizaționale; relațiile de muncă (cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a gândurilor noastre este exprimată în cuvinte, exprimarea clasică a ideilor lui va fi adesea dificilă creând falsa impresie de înapoiere. De asemenea, încrederea în sine se va dezvolta încet și de aceea copilul ar putea să manifeste și o nesiguranță emoțională. Trebuie avut grijă ca nici un copil să nu se retragă din grup din cauza unor insuccese, sau a sentimentului de frustrare, sau datorită unor practici discriminatorii. Copilul va trebui să învețe să trăiască cu handicapul său în societate și, de
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
adoptarea exclusivă a alteia, mai cu seamă În situațiile de aculturație forțată”, cf. Gresle et alii, 1994, p. 380), de devalorizare (care provoacă desocializare și agresivitate), de exaltare fanatică (printr-o exagerată concentrare asupra propriei persoane și, În general, prin nesiguranță identitară), de construcție de identități de fațadă („prezentarea artificială a unor trăsături culturale care sunt așteptate de la un individ, prin reacție defensivă de evitare a riscului de evaluare peiorativă”, cf. Mucchielli, 1986, p. 82) sau negative („evitare pentru propria persoană
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a trăi Împreună, voința de a continua punerea În valoare a «moștenirii» pe care am primit-o indiviză” (Renan, 1992, p. 54). Trebuie menționat totuși că persoanele intervievate au exprimat și un sentiment care nu apare În textul lui Renan: nesiguranța În fața viitorului, legată de prezența unui număr de străini, considerat adesea prea important, precum și de construcția europeană, trăită În același timp ca o amenințare și ca un ultim bastion pentru păstrarea, totuși, a unor frontiere. Pe ansamblu, o cetățenie concretă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și-a dezvoltat chiar o strategie În acest sens În ultimele decenii, se menține ca o „societate distinctă” În cadrul Canadei majoritar anglofone. Și explică, de asemenea, deficitul identitar al comunităților francofone periferice, ca Valonia sau Elveția francofonă, marcate de o nesiguranță lingvistică evidentă față de „marele vecin” francez (Francard et alii, 1993-1994). Extrapolând concluziile cercetărilor privind adaptarea vorbirii ( În urma studiilor realizate de Giles et alii, 1973), putem estima că, pentru vorbitorii de limbi (sau de varietăți) minoritare, există două strategii posibile: fie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
observate În contextul general al dereglărilor socio-economice; ă să clarificăm nelămuririle legate de utilizarea termenului. Intuim pericolele pe care le prezintă punerea pe același plan a mai multor tipuri de violență, cu riscul de a suscita un sentiment difuz de nesiguranță și de impunitate (În caz de nesancționare), sentiment care poate deveni el Însuși, „prin reacție”, sursă de violență. Este important așadar să nu izolăm analiza „incivilităților” de a celorlalte cauze de anomie, semnalate În 1999 de către Jacques Chevallier: creșterea inegalităților
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de producție, care, Începând cu anii ’80, cunoaște o creșterea șomajului și a precarității și o schimbare a duratei carierelor profesionale, prin Întârzierea pătrunderii pe piața muncii și prin mărirea vârstei de pensionare. Producând noi tipuri de sărăcie și de nesiguranță, aceste evoluții au dus În plus la apariția unor noi excluși de pe piața muncii: șomeri de lungă durată, pensionari, lucrători fără un veritabil statut profesional, noi categorii a căror legătură cu societatea nu mai poate fi interpretată direct prin activitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
politice ori aspectul lor cognitiv și afectiv. Să amintim experimentele privind strategia handicapului intenționat, efectuate de Berglas și Jones, care presupuneau, conform predicțiilor teoriei comparației sociale a lui Leon Festinger, că oamenii cărora li s-a indus o stare de nesiguranță cu privire la capacitățile și aptitudinile lor reale Își vor fabrica deliberat „frâne” dacă sunt supuși unei examinări de tip universitar (sau unui test oarecare), cu scopul de a păstra, În mod artificial, o bună impresie despre ei Înșiși. Consumând droguri sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
arătăm, posedă o realitate esențialmente socială. Despre valabilitatea clasificărilor rasiale La nivelul judecății comune, noțiunea de rasă desemnează o subdiviziune a speciei umane. Această Întrebuințare este Însoțită totuși, din secolul al XVIII-lea și până În secolul XX, de o puternică nesiguranță În ceea ce privește clasificările rasiale, atât În legătură cu numărul raselor, cât și cu criteriile folosite. Această nesiguranță constituie indiciul arbitrarului ce a caracterizat elaborarea lor, În ciuda folosirii principiilor de clasificare a speciilor introduse de Linné. Se presupunea că tipurile reținute, variabile ca număr
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]