2,347 matches
-
în materia proprietății, respectiv Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările și completările ulterioare, Codul civil, Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. 22. Se creează astfel un cadru neunitar la nivel național în ceea ce privește "transferarea și administrarea proprietății publice, precum și în corectarea și corecta funcționare a circuitului civil, inclusiv în legătură cu proprietatea publică ori privată aflată în administrarea consiliilor județene și/sau consiliilor locale, după caz". Încălcarea art. 1 alin. (3
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
sau este doar o lipsă de rigoare legislativă și textul se referă la faptul că atestatul de ghid de turism este înlocuit cu o autorizație emisă de consiliul județean. În aceste condiții, Curtea constată că legiuitorul operează cu o terminologie neunitară, contrar unei bune tehnici legislative. 124. În privința centrelor naționale de informare și promovare turistică, conform Hotărârii Guvernului nr. 9/2013 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Turism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 18
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
Justiție a fost sesizată cu soluționarea unui recurs în interesul legii referitor la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169 din Legea nr. 263/2010 . Având cuvântul în replică, autorul excepției Teodor Simion Costa susține că, în această materie, există jurisprudență neunitară a instanțelor judecătorești. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 21 iunie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 4.882/111/2012, Tribunalul Bihor - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
DECIZIE nr. 6 din 16 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259266_a_260595]
-
mențiuni referitoare la raporturile de serviciu reclamă obligația instanțelor chemate să aplice legea să interpreteze coroborat textele de lege existente în materie, deschizând însă, în acest fel, calea arbitrariului în actul de justiție. Dovadă în acest sens stă chiar practica neunitară existentă la nivelul diverselor instanțe, care au pronunțat soluții contradictorii cu privire la scutirea de taxa de timbru judiciar pentru litigiile privitoare la drepturile ce decurg din raporturile de serviciu ale funcționarilor publici. Astfel, unele instanțe au apreciat că astfel de acțiuni
DECIZIE nr. 30 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259280_a_260609]
-
ca, în pofida rolului său de garant al supremației Constituției, să nu mai analizeze textul în cauză în interpretarea dată de instanța supremă. Totodată, Curtea, fără a nega rolul constituțional al instanței supreme, a cărei competență este circumscrisă situațiilor de practică neunitară, a reținut că, în cazul în care un text legal poate genera interpretări diferite, este obligată să intervină ori de câte ori acele interpretări aduc atingere prevederilor Constituției, întrucât Legea fundamentală reprezintă cadrul și măsura în care legiuitorul și celelalte autorități pot acționa
DECIZIE nr. 174 din 26 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, în interpretarea dată acestora de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263186_a_264515]
-
întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: 1. Problema de drept care a generat practica neunitară Recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1082 și art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262180_a_263509]
-
unitar, Înalta Curte reține următoarele: Înalta Curte a fost legal sesizată, iar recursul în interesul legii este admisibil, fiind îndeplinite cumulativ cerințele impuse de dispozițiile art. 515 din Codul de procedură civilă referitoare la autorul sesizării ��i existența unei jurisprudențe neunitare în ceea ce privește interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale ce formează obiectul judecății, condiție dovedită prin hotărârile judecătorești depuse la dosar. Astfel, Înalta Curte este chemată să interpreteze, în vederea aplicării unitare, dispozițiile art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv ale
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262180_a_263509]
-
dezlegarea acestei probleme se realizează, în mod evident, potrivit normelor naționale în materie, astfel cum acestea sunt interpretate și aplicate de instanțele de judecată. Or, raportat la normele de drept intern, se constată că situația premisă care a generat practică neunitară în instanțele din țară și care a determinat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu prezentul recurs în interesul legii a constat în faptul că, prin hotărâri judecătorești pronunțate începând cu anul 2007, unii angajatorii din sectorul bugetar au
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262180_a_263509]
-
28. Prin aceeași decizie, paragraful 16, Curtea a constatat că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul
DECIZIE nr. 526 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264094_a_265423]
-
că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale
DECIZIE nr. 526 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264094_a_265423]
-
buget, că, fiind cazul unei spețe ce ridică probleme noi și care este repetitivă, este necesară pronunțarea unei asemenea hotărâri, pentru a se preveni crearea de situații discriminatorii pe cale judiciară, între membrii aceleiași categorii profesionale, prin crearea unei eventuale practici neunitare în soluționarea acestui gen de dosare, impactul fiind important și din punct de vedere financiar și, de asemenea, sub raportul numărului de cetățeni afectați de aceste soluții judiciare. VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 26. Jurisprudența Curții de Apel Cluj
DECIZIE nr. 20 din 22 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.813/84/2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea/aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă au fost puse într-o situaţie de discriminare cadrele didactice, raportat la alte categorii socio-profesionale, şi dacă se poate considera că prin dispoziţiile Legii nr. 63/2011 , cu modificările ulterioare, au fost încălcate, din perspectiva discriminării, dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în sensul lipsirii destinatarilor de dreptul la încasarea unui salariu nediminuat prin raportare la celelalte categorii de salariaţi bugetari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263725_a_265054]
-
argumentarea admisibilității sesizării instanței supreme, în sensul delimitării și relaționării normelor juridice enumerate, care să conducă la concluzia existenței unor texte de lege lacunare ori controversate, care să necesite preventiv o rezolvare de principiu, în scopul împiedicării apariției unei jurisprudențe neunitare în materie. 49. Pentru a se evita abuzul procesual, exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere asupra îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă trebuie să se fac�� printr-o motivare temeinică, nu superficială, iar
DECIZIE nr. 20 din 22 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.813/84/2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea/aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă au fost puse într-o situaţie de discriminare cadrele didactice, raportat la alte categorii socio-profesionale, şi dacă se poate considera că prin dispoziţiile Legii nr. 63/2011 , cu modificările ulterioare, au fost încălcate, din perspectiva discriminării, dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în sensul lipsirii destinatarilor de dreptul la încasarea unui salariu nediminuat prin raportare la celelalte categorii de salariaţi bugetari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263725_a_265054]
-
de apel și instanțele de judecată arondate Examinând punctele de vedere exprimate de curțile de apel și instanțele arondate, precum și jurisprudența atașată acestora, ce au fost transmise instanței supreme, referitoare la chestiunea de drept supusă dezlegării, a rezultat o practică neunitară. Astfel, unele curți de apel, tribunale și judecătorii, în opinie majoritară, au arătat că art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condițiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiția ca prezentarea să fie
DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263589_a_264918]
-
civile, fie prin folosirea unui astfel de act falsificat, adică prin mijloace calificate. Prin reconfigurarea conținutului infracțiunii de fals privind identitatea, legiuitorul a tranșat disputa privind necesitatea utilizării unor documente de identitate pentru comiterea acestei infracțiuni, punând astfel capăt jurisprudenței neunitare care considera că infracțiunea se săvârșește fie prin simpla afirmație verbală a unei stări de fapt necorespunzătoare adevărului, fie printr-o asemenea declarare, însă numai însoțită de prezentarea unor dovezi (acte false sau folosite fraudulos). În noua reglementare se pornește
DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263589_a_264918]
-
prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate. Curtea a reținut că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul
DECIZIE nr. 416 din 28 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, ale art. II art. 1 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi ale art. 1 alin. (3) şi (4) şi art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263642_a_264971]
-
că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale
DECIZIE nr. 416 din 28 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, ale art. II art. 1 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi ale art. 1 alin. (3) şi (4) şi art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263642_a_264971]
-
formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, a constatat următoarele: 1. Problema de drept ce a generat practica neunitară Practica judiciară neunitară ce a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu prezentul recurs în interesul legii, astfel cum rezultă din actul de sesizare al instanței de trimitere, s-a conturat în soluționarea, într-un mod diferit, a
DECIZIE nr. 10 din 25 mai 2015 referitoare la recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău privind incidenţa Deciziei nr. 19/2011 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cauzele care au ca obiect contestaţii împotriva deciziilor emise în temeiul Legii nr. 263/2010 , cu modificările şi completările ulterioare, prin care se soluţionează cererile de recalculare a drepturilor de pensie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263768_a_265097]
-
completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, a constatat următoarele: 1. Problema de drept ce a generat practica neunitară Practica judiciară neunitară ce a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu prezentul recurs în interesul legii, astfel cum rezultă din actul de sesizare al instanței de trimitere, s-a conturat în soluționarea, într-un mod diferit, a problemei incidenței Deciziei
DECIZIE nr. 10 din 25 mai 2015 referitoare la recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău privind incidenţa Deciziei nr. 19/2011 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cauzele care au ca obiect contestaţii împotriva deciziilor emise în temeiul Legii nr. 263/2010 , cu modificările şi completările ulterioare, prin care se soluţionează cererile de recalculare a drepturilor de pensie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263768_a_265097]
-
completările ulterioare, care au ca obiect valorificarea veniturilor obținute în sistem de acord global până în anul 1991, au statuat diferit asupra incidenței, în aceste cauze, a Deciziei nr. 19/2011 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Practica judiciară neunitară ce a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu prezentul recurs în interesul legii s-a conturat astfel: 3.1. Unele instanțe au reținut incidența acestei decizii, considerând fie că, față de dispozițiile art. 517 alin. (4) din Codul
DECIZIE nr. 10 din 25 mai 2015 referitoare la recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău privind incidenţa Deciziei nr. 19/2011 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cauzele care au ca obiect contestaţii împotriva deciziilor emise în temeiul Legii nr. 263/2010 , cu modificările şi completările ulterioare, prin care se soluţionează cererile de recalculare a drepturilor de pensie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263768_a_265097]
-
constituționalitate. 22. Cu același prilej, Curtea Constituțională a constatat că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul
DECIZIE nr. 27 din 21 septembrie 2015 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ şi stabileşte că aceste prevederi legale nu abrogă dispoziţiile art. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265774_a_267103]
-
că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale
DECIZIE nr. 27 din 21 septembrie 2015 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ şi stabileşte că aceste prevederi legale nu abrogă dispoziţiile art. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265774_a_267103]
-
adeverințele atacate și a eliberat benevol noile adeverințe cu conținutul solicitat. 51. Anularea acestor din urmă adeverințe se solicită de către Tribunalul Gorj în cauza în care s-a formulat sesizarea, cu singura motivare că la nivelul instanțelor există o practică neunitară. Tribunalul Gorj nu a pretins că s-a aflat în eroare la eliberarea adeverințelor, dimpotrivă, a avut în vedere prevederile Legii nr. 303/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Circulara Ministerului Justiției nr. 124.785 din 22 noiembrie
DECIZIE nr. 23 din 29 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 7.340/97/2013, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 7 alin. (1), (2) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru cre��terea copilului în vârstă de până la 2 ani, în sensul de a stabili dacă drepturile acordate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile privind creşterile salariale de 2%, 5% şi 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 se încadrează în sintagma de "indemnizaţie avută" şi trebuie luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265801_a_267130]
-
fără drept de vot. ... (3) Măsurile se adoptă cu votul majorității judecătorilor prezenți, inclusiv al președintelui. ... (4) Președinții de secții stabilesc grupuri de lucru formate din 2-3 judecători și/sau magistrați-asistenți ai secției pentru identificarea problemelor de drept care generează practică neunitară și propunerea de soluții în scopul rezolvării acestora, inclusiv propunerea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție de către colegiul de conducere al acesteia cu cereri de recurs în interesul legii, în vederea unificării practicii pe diverse probleme de drept
REGULAMENT din 21 septembrie 2004 (**republicat**) (*actualizat*) privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256020_a_257349]
-
fără drept de vot. ... (3) Măsurile se adoptă cu votul majorității judecătorilor prezenți, inclusiv al președintelui. ... (4) Președinții de secții stabilesc grupuri de lucru formate din 2-3 judecători și/sau magistrați-asistenți ai secției pentru identificarea problemelor de drept care generează practică neunitară și propunerea de soluții în scopul rezolvării acestora, inclusiv propunerea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție de către colegiul de conducere al acesteia cu cereri de recurs în interesul legii, în vederea unificării practicii pe diverse probleme de drept
REGULAMENT din 21 septembrie 2004 (**republicat**) (*actualizat*) privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256021_a_257350]
-
din 8 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează: - La articolul 8, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: "(4) Cursurile de formare profesională continuă includ și seminare de practică neunitară în domeniile drept civil, drept penal, litigii cu profesioniști și contencios administrativ și fiscal, organizate semestrial, cu participarea președinților secțiilor corespunzătoare de la curțile de apel." Articolul II Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Consiliului
HOTĂR��RE nr. 1.081 din 8 octombrie 2013 pentru completarea Regulamentului privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 322/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255711_a_257040]