57,942 matches
-
fel sau altul vreo legătură cu viața lui, atunci poate că s-ar fi simțit liber și-ar fi plecat să lucreze la o fabrică din Împrejurimile Trunpingtonului. După fiecare bombardament aerian, obișnuia să hoinărească pe străzi și să-și noteze cu un fel de speranță prăvăliile sau restaurantele distruse - ca un deținut care taie, una cîte una, gratiile celulei. Doamna Purvis aduse Înapoi cozonacul, Într-o cutie de tablă pentru biscuiți. Trei funți și jumătate?! rosti ea cu dispreț În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
boțit și cămașa nu tocmai curată, părea la fel de lăsat În părăsire ca și odaia de alături. Dar Rowe Își spuse că un cerșetor ca el n-avea de ales. — Numele și adresa dumitale? Își aminti să-l Întrebe domnul Rennit. Nota răspunsurile, scrijelind cu furie hîrtia. CÎnd auzi numele unui hotel, Își Înălță capul și spuse cu gravitate: — În situația În care te afli, trebuie să fii deosebit de prudent. — Cred c-ar fi mai bine să Încep cu Începutul, zise Rowe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de la vest și sud de Londra. În timp ce avansam poticnit, apăru în depărtare blocul în care locuiam. Deasupra balustradelor balconului de la camera de zi o puteam chiar vedea pe Catherine prinsă într-o operațiune complexă, dând două sau trei telefoane și notând ceva într-un carnețel. Într-un fel neașteptat, părea să joace rolul meu - știam deja că mă voi întoarce la apartament în momentul plecării ei, adoptându-mi poziția de convalescent pe balconul acela descoperit. Pentru prima dată mi-am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
membre ale Pactului de la Varșovia (URSS, Polonia, Bulgaria și Ungaria), l a ridicat în ochii Occidentului. Moscova nu a intervenit și în România deși s-a pregătit să o facă, datorită unei înțelegeri cu SUA sau pentru a nu forța nota și a-și crea o imagine prea negativă pe plan internațional: „SUA au înțeles că, fără a fi interesate vital de România, vor suferi o gravă pierdere de prestigiu dacă a doua țară din Est va fi victima politicii de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ele? Teribilism ieftin, cum se spune. Voiam să dovedesc că sunt tare, că sunt bărbat, că sunt Humphrey Bogart, fără sentimente, fără regrete. Eram un imbecil. Oricum, cert este că Soniei îi sunase ceasul. Eram împreună de pe 1 iulie. Îmi notasem data, bineînțeles. Ne întâlniserăm la o petrecere - întâmplător sau nu, în apartamentul din Romană din care tocmai plecasem - și mai mult sau mai puțin ne îndrăgostiserăm și petrecuserăm șase luni de vis, în care ne văzuserăm în aproape fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
fire. Avea umor - îi spuneau prietenii care nu prea aveau. Și el îi credea, așa că glumea des. În fine. - Auzi, tu ai citit textul ăla? întrebă Gina. - L-am răsfoit, minți Camil. Îl citise de patru ori, ba chiar își notase ceva ce i se păruse deosebit de interesant sau important. Pentru Camil, ce era important era și interesant și viceversa. Textul era o povestire de John Updike, A&P. - Și cum e? Nu l-am citit, zise Gina. - Merge. Camil era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
nu au mai evoluat.“ Ești nerăbdător să dai de urma Cititoarei, s-o întrebi dacă și exemplarul ei e la fel cu al tău, să-i comunici rezultatele ipotezelor tale, informațiile pe care le-ai cules... Cauți în carnețel numărul notat în dreptul numelui ei, atunci când v-ați cunoscut — Alo, Ludmila? Ai văzut că romanul e cu totul altul; dar și acesta, cel puțin exemplarul meu... Vocea de la capătul firului e dură, ușor ironică. - Nu, știți, nu sunt Ludmila. Sunt sora ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ales de o eczemă plictisitoare, ce mă abate de la orice tentativă de a fi sociabil. Schimb din când în când câteva cuvinte cu meteorologul, domnul Kauderer, când îl întâlnesc la observator. Domnul Kauderer trece pe acolo întotdeauna la amiază, ca să noteze datele înregistrate. E un bărbat înalt și uscat, cu fața întunecată, ca un indian din America. Sosește pe bicicletă, privind fix înaintea lui, ca și cum ar avea nevoie de toată concentrarea ca să se poată ține în echilibru pe șa. Reazemă bicicleta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
fix înaintea lui, ca și cum ar avea nevoie de toată concentrarea ca să se poată ține în echilibru pe șa. Reazemă bicicleta de gheretă, desface catarama unei genți de un stâlp și scoate un registru cu paginile lunguiețe. Urcă pe scăunel și notează cifrele furnizate de instrumente, unele cu creionul, altele cu un stilou gros, fără a-și slăbi nici un moment concentrarea. Poartă pantaloni largi, sub un pardesiu lung; toate hainele lui sunt cenușii, sau în carouri albe și negre, chiar și șapca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cumva forțat, nelăsându-mi timp de gândire, nici putința de a-l face să înțeleagă că nu mă puteam decide pe loc, această sarcină nu-mi displăcea. Marți. Azi-dimineață am vorbit pentru prima oară cu domnișoara Zwida. Sarcina de a nota datele meteorologice a jucat un anume rol, ajutându-mă să-mi depășesc nesiguranța: pentru prima dată de când sunt la Petkwo, ceva era fixat dinainte, de la care nu puteam să mă sustrag. Din cauza asta, oricum s-ar fi desfășurat conversația noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ascundă, așa cum evită oglinzile colecției mele, de parcă s-ar teme ca imaginea ei să nu fie zdrobită și distrusă: o atitudine ale cărei motivări profunde îmi scapă și mă contrariază foarte mult. Aș dori ca toate detaliile pe care le notez să contribuie la comunicarea impresiei de mecanism de înaltă precizie, dar și de valuri de lumină orbitoare, trimițând la ceva ce rămâne în afara razei vizuale. De aceea, nu trebuie să uit să includ, din când în când, în punctele unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Și ele sunt adevărate doar când impulsul lor acționează independent de voința mea conștientă. Singurul adevăr pe care-l pot scrie e cel al clipei pe care o trăiesc. Poate adevărata carte este acest jurnal zilnic, în care încerc să notez imaginea femeii de pe șezlong, la diverse ore ale zilei, așa cum o observ odată cu schimbarea luminii. De ce să nu admit că insatisfacția mea dezvăluie o ambiție nemăsurată, poate o exaltare megalomană? Scriitorului care vrea să se autoanuleze pentru a da glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
lista cărților întrerupte. Dar ce titlu are? Dacă avea un titlu, l-am uitat și pe acela. Dați-i dumneavoastră unul. Cuvintele cu care se întrerupe narațiunea par să exprime foarte bine spiritul celor O mie și una de nopți. Notezi, deci, Întreabă, nerăbdător să asculte povestirea pe lista de titluri pe care le-ai cerut inutil de la bibliotecă. — Pot să mă uit? - întreabă al șaselea cititor; ia lista de titluri, își scoate ochelarii de miop, îi pune în toc, deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
în pas cu vremurile era să afirmi că oamenii sunt liberi să facă orice vor, oricând, indiferent de părerea celorlalți. Astea erau concepțiile moderne de viață. Domnul J.L.B. Matekoni își mută privirea spre biroul lui și spre agenda deschisă. Își notase că-i ziua de mers la orfelinat; dacă ar porni imediat, ar putea să rezolve problema până la prânz și s-ar întoarce la timp să verifice lucrul ucenicilor, înainte ca proprietarii mașinilor să vină să le ridice la ora șaisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
pentru nevestele lor. Și trebuie să ocolești și trompetiștii, adăugă Mma Ramotswe. Eu am făcut greșeala asta. M-am măritat cu un ticălos, Note Mokoti. Cânta la trompetă. — Sunt sigură că nu-i bine să te măriți cu ei, își notă Mma Tsbago. O să-i adaug pe lista mea. Înaintară cu greu în ultima parte a călătoriei. Drumul, care nu era asfaltat, era plin de hârtoape mari și periculoase, iar pe alocuri fură nevoite să se apropie primejdios de mult de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
cel mai simplu lucru ar fi să caute numele în cartea de telefon. Oswald Ranta era un bărbat elegant, care te-ai aștepta să aibă telefon. Tot ce trebuia să facă era să-l caute în carte și să-i noteze adresa. Apoi, dacă dorea, se putea duce și iniția propria ei anchetă, după care îi putea prezenta rezultatul lui Mma Ramotswe. Odată terminată scrisoarea, i-o dădu lui Mma Ramotswe s-o semneze și se grăbi să scrie adresa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
rog? — E la servici’, Mma. Sunt menajera. — Vă cer scuze că vă deranjez, Mma. Trebuie să-l sun la serviciu. Îmi puteți spune unde lucrează? — La universitate. Se duce acolo în fiecare zi. — Aha. Și ce număr are acolo? Își notă pe o bucată de hârtie, îi mulțumi menajerei și puse receptorul în furcă. Apoi formă un număr și, din nou scrise ceva pe hârtie. — Mma Ramotswe, spuse ea încetișor. Am toate informațiile de care aveți nevoie. Mma Ramotswe ridică repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
porni cu pași mari spre școală. — Acela-i fiul, coborî glasul Mma Makutsi, deși n-ar fi putut să-i audă nimeni. Are o bursă la Thornhill. E un băiat deștept, care scrie frumos. Unchiul păru interesat de informație. — Să notez? întrebă el. Aș putea ține un jurnal al evenimentelor. Mma Makutsi era cât pe ce să-i explice că nu-i nevoie, dar se răzgândi. Așa măcar o să aibă și el o ocupație și, oricum, nu era nimic rău în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
putea ține un jurnal al evenimentelor. Mma Makutsi era cât pe ce să-i explice că nu-i nevoie, dar se răzgândi. Așa măcar o să aibă și el o ocupație și, oricum, nu era nimic rău în asta. Așa că unchiul notă pe o bucată de hârtie pe care o scosese din buzunar: „Băiatul familiei Badule pleacă de acasă la ora 7 dimineață și pornește spre școală pe jos“. Îi arătă nepoatei însemnarea, iar ea dădu aprobator din cap. — Ai fi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
abundență de sânge, ieși cu o tavă mare din inox, pe care o spălă la o cișmea. Apoi sosiră doi clienți, unul pe jos, iar celălalt cu un microbuz care oprise aproape de locul lor de pândă. — În magazin intră clienți, notă unchiul. Apoi pleacă cu pachete, probabil cu carne. Îi arătă din nou bucata de hârtie nepoatei, care dădu din cap aprobator. — Foarte bine. Extrem de folositor. Dar noi suntem aici pentru doamnă, zise ea. În curând va trebui să iasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
zi mor oameni, iar înmormântările astea, la care participă toate rudele, fie ele cât de îndepărtate, dar disponibile, și aproape toate cunoștințele ocazionale ale mortului, presupun o pregătire minuțioasă. Paul ridică receptorul și formă un număr pe care-l avea notat pe o bucată de hârtie. — Aș dori să vorbesc cu un inspector, văr rog, ceru el. Nu cu un sergent, ci cu un inspector. Cine sunteți, Rra? — N-are nici o importanță. Faceți-mi legătura cu un inspector sau dați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
pe străzi, că e mai murdar decât te așteptai, că franțujii îs așa, că nu mai rabzi, că-ți vine să te-arunci în primul tren... Să nu-mi vii cu intertextualități și alte rahaturi! Stai că mi-am și notat: pagina 5, pagina 36, pagina 68, pagina 133. Mai ai tupeul să spui că nu-i așa? - De câte ori să-ți explic? Astea le debitează nenorocitul meu de personaj, universitarul ăla obez care visează numai femei tinere și delirează când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
oprește la fel de brusc cum a început și se lasă să cadă pe spate, de-i pocnesc oasele de podea. Am o pornire să-l ridic, dar dup-aia îmi spun că nu se cuvine să perturb un proces creator. Cristina notează conștiincios procesul verbal al întâlnirii de cenaclu într-un soi de catastif, ca alea de pe vremuri cu protecția muncii. Când am ajuns lângă ea, m-a privit languros, a început să-și descheie nasturii, mângâindu-se cu gesturi de stripteuză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
te plătesc ăia? Te-ai înrolat, ți-au dat și-un loc călduț printre kaghebiștii tăi... Nu ți-a fost greu să te vinzi... Kaghebist la kaghebist trage. Te-am văzut cu ochii mei cum scrii întotdeauna într-un carnețel, notezi tot, să transmiți mai departe, am văzut cum îmi urmărești fiecare pas, fiecare vorbă! Nu mai scapă lumea de voi! Vrei să mă și omori, nu? Dar eu nu mă las omorâtă așa ușor de radiațiile voastre... Mi-ați băgat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
fost mascate de chestii vulgare sau pornografice? - Da, așa e, s-a mai întâmplat, avem exemple celebre... Nu pot s-o contrazic. - Ei, să nu mai lungesc gargara, ea e pregătită să dea totul în vileag, are manuscrisul gata, a notat în fiecare zi, poate să demaște rețeaua asta complexă care se dezvoltă în bude, ea a și descifrat sistemul lor de simboluri, dar se teme pentru viața ei. E în pericol, ar putea oricând, fără să-și dea nimeni seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]