576,192 matches
-
literatură”), în vreme ce campania lui Iorga împotriva lui Arghezi i se pare o reacție justificată doar pentru că vine din partea unui nume mare. Cu toate că este convins de unicitatea criteriului etic în receptarea literaturii. Prigoana împotriva lui Eliade se va stinge treptat, șeful “noii generații” câștigă procesele și sfidează Ministerul Instrucțiunii Publice cerând simbolic un leu ca despăgubire morală. Ne aflăm, așadar, la sfârșitul anilor ’30. Marile procese s-au ținut și au fost câștigate de autorii textelor împricinate. Mulți dintre ei se vor
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
și artele plastice, precum și dificultățile de selecție, s-ar datora programului extrem de încărcat al artiștilor și faptului că, după ce și-au dobîndit, cu vîrsta, un anumit statut, ei se mișcă mai încet și se lasă prinși mai greu în construcții noi și cu totul necunoscute. Eroare! Cei invitați să participe la Sf. Gheorghe nu pot acuza nimic din cele de mai sus, adică nici suprasolicitare, nici povara gloriei și nici coroziunea reumatismelor, iar asta pentru bunul motiv că proiectul îi privește
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
asemenea proiecte de o anvergură aproape utopică: acela, mai vechi, al lui Victor Florean de la Baia Mare și cel mai recent și localizat mai larg, al lui Sorin Marin. După depășirea acestor dificultăți, să le zicem administrative, se naște, însă, o nouă problemă, de data aceasta mult mai gingașă; aceea a participării propriu-zise și a finalizării ei artistice. Cum trei dintre cei doisprezece participanți, pentru că, finalmente, cei șase pictori au devenit, din rațiuni aritmetice, opt, au obținut premii cuprinse între douăzeci și
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
Elli, Mihai Posada, reprezentînd o confesiune pe o tramă autobiografică. Secvențele acestei mărturii a cărei spontaneitate e favorizată de convorbirile în cauză, dinamizate, după toate probabilitățile, inclusiv de pauzele dintre ele ca și de revenirea asupra acelorași motive sub unghiuri noi, izbutesc a contura, din perspectiva subiectului, figura creatorului complex care este Alexandru Lungu, totodată poet, artist plastic, medic, cercetător, editor al revistei Argo. Nu e, în cazul de față risipă, ci însumare. Căci Alexandru Lungu se arată autentic în toate
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
anul 1997. Sau: „Avea obiceiul să mă descoasă, cam o dată pe săptămînă, nu mai des. I-am vorbit despre viața mea care încăpea într-o filă. O știți, dragilor, din cărțile dinainte, nu fusese mare brînză” (p. 32). Cel mai nou episod din serialul narativ al lui Stelian Țurlea este o poveste de dragoste după chipul și asemănarea tranziției românești. O relație bolnavă între doi oameni obosiți de goana zilnică pentru supraviețuire, mutilați sufletește de șirul nesfîrșit de umilințe și dezamăgiri
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
din uluială, deși înțelege perfect și vorbește bine românește... Aștept provincia... Și provincia: III. Corespondenta din Cluj, parcă tot a României 1, aflată în vervă, zice într-o seară la Jurnal: „Domnul Gheorghe Funar, primarul județului Cluj, se află din nou în conflict cu prefectul... Ce-am tradus eu? Că: dacă acum năbădăiosul Gheorghe Funar este în prezent primar al județului Cluj, după alegerile viitoare va fi primarul Transilvaniei și-apoi al... Ei, Doamne, am glumit! În această ordine de idei
Minunății by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13648_a_14973]
-
terapeuți etc. (și la noi, de exemplu în seria „Humanitas practic”, au fost traduse multe titluri din această categorie). Martin E. P. Seligman, profesor la Universitatea Pennsylvania și fost președinte al Asociației psihologilor americani a propus, la sfîrșitul anului trecut, o nouă abordare terapeutică a suferințelor nevrotice, prin prisma psihologiei pozitive. Cartea lui apărută la Free Press, purtînd lungul titlu Authentic Happiness: Using the New Positive Psychology to Realize Your Potential for Lasting Fulfillment (literal - „Fericirea autentică: Folosirea noii psihologii pozitive pentru
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
anului trecut, o nouă abordare terapeutică a suferințelor nevrotice, prin prisma psihologiei pozitive. Cartea lui apărută la Free Press, purtînd lungul titlu Authentic Happiness: Using the New Positive Psychology to Realize Your Potential for Lasting Fulfillment (literal - „Fericirea autentică: Folosirea noii psihologii pozitive pentru înțelegea potențialului dumneavoastră de împlinire durabilă”) este un best-seller mondial, fiind în același timp rodul unor foarte serioase cercetări clinice. Dublate de lecturi ale unor mari gînditori din toată lumea, de la Aristotel și Platon la Sfîntul Toma d
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
circulație. Romanul următor, Durerea fantomă a obținut și el un premiu prestigios în Olanda, Ako 2000. Sub pseudonimul Marek Van der Jagt, a semnat Povestea chelirii mele și, cum nimeni nu știa că e opera lui, cartea a primit un nou premiu pentru debut. Penultimul său roman, Lăudată fie umanitatea, este tot din categoria farselor opresante, prin care Arnon Grunberg își exprimă exasperarea în fața ideilor primite de-a gata și a miturilor false ale societății contemporane. Cel mai nou roman al
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
primit un nou premiu pentru debut. Penultimul său roman, Lăudată fie umanitatea, este tot din categoria farselor opresante, prin care Arnon Grunberg își exprimă exasperarea în fața ideilor primite de-a gata și a miturilor false ale societății contemporane. Cel mai nou roman al tînărului autor deja celebru și în America (acum trăiește la New York, de unde trimite săptămînal cronici la ziarul olandez „NRC Handelsblad”) se intitulează Solicitantul de azil (Ed. Nijgh & Van Ditmar, Amsterdam, 2003). Personajele principale sînt un fost scriitor, acum
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
ele au determinat direct configurația spațiului, dezvoltarea lui, viața sa cotidiană și chiar aspirațiile asunse. Cel care, în final, i-a temperat excesele și i-a defrișat drumul, i-a construit fizionomia, i-a precizat psihologia și i-a conturat noua mitologie a fost Artistul: arhitectul, pictorul, sculptorul, graficianul, actorul și saltimbancul, scriitorul, muzicianul de salon sau chiar și biata dizeuză cu bancnota mototolită între țîțe. Pentru că mai mult decît în plan funcțional și administrativ, în înfățișările lui nemijlocite orașul trăiește
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
copiii de țărani fără pămînt din satele lor colectivizate și i-a calificat ca oțelari, forjori, strungari etc., tot așa oțelul a scos sculptorii din materialele lor tradiționale, lemnul, piatra, lutul, gipsul și bronzul și i-a apropiat de tehnici noi, de probleme ale spațiului neexplorate încă și de o altă dinamică a gîndirii artistice. Salon și productivitate Cînd nu era pus direct, ca înainte de 1990, sub copertina încăpătoare și confortabilă a Cîntării României, Salonul de artă, fie el național sau
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
pentru o personală, se trezeau brusc, în preajma Salonului, din prelunga lor picoteală și se înfățișau proaspeți cu aceeași lucrare pe care o tot plimbau de la o ediție la alta, de la național la municipal și viceversa. Se năștea, astfel, o specie nouă în lumea artelor noastre contemporane: artistul salonard sau sezonierul. O efemeridă, la urma urmelor, care bătea o clipă din aripioare și apoi se stingea anonim, odată cu golirea melancolică a simezelor. Dar pe lîngă faptul că era neverosimil de plat, Salonul
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
și un urs panda? Și s-ar putea răspunde: și unul și altul sunt pe cale de dispariție...). Și când te gândești că doar o infimă parte din banii (bugetari, nu particulari!) azvârliți năucitor pe apa sâmbetei (călătorii în străinătate ale noii nomenclaturi, falimente bancare suportate de noi toți, exorbitante salarii, prime, vile de protocol la regiile de stat, reuniuni populiste gen „Cântarea României” unde „manifestarea” artistică diletantă este doar un pretext pentru lăbărțate chermeze etc., etc.) ar putea asigura o funcționare
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
vremuri... Se observă că, peste vară, spațiul acordat în reviste istoriei literare se dilată, în defavoarea criticii de întîmpinare. O explicație ar fi că, în perioada concediilor, lecturile „la zi” sînt mai puține (și oricum numărul criticilor cu autoritate care urmăresc noile apariții a scăzut teribil). Așa că, faute de mieux, se scot din dosare materialele lăsate în așteptare ale istoricilor literari, mai răbdători prin natura lor. l În CONVORBIRI LITERARE nr. 7, ne-am oprit la Florin Faifer, totdeauna de citit atît
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
hazul, să o citezi în întregime, nu încape în calapodul acestei rubrici. Printre cele mai izbutite schițe ale scriitorului la ziar este cea intitulată Numai calități, tipărită în nr. 1986 al ziarului. l Dispută cu iz de circ în PSD. Noul secretar general al partidului, Dan Matei Agathon, a dat ucaz să nu se mai afișeze pesediștii cu ghiuluri și lanțuri groase “ca de cîine” printre alegători. Interdicția, cam insultător formulată, a stîrnit reacțiile cele mai diferite în partid. Mădălin Voicu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
s-au petrecut în anul acela, dar oare a existat vreodată un an fără evenimente grave? Războiul din Germania s-a sfîrșit; după treizeci de ani de masacre s-a făcut pace. Nu trebuia oare văzut aici începutul unei ere noi? În același an, au început persecuții sîngeroase împotriva evreilor din Polonia și Ucraina, conduse de un șef de bandă cazac, și nici pînă în ziua de azi nu s-au oprit. “Odinioară, zicea taică-meu, între o calamitate și alta
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
grupul nostru: “Ei sînt, caravana fantomă.” Eram toți ca paralizați, aveam parcă pe frunte o umbră stranie și nu ne vorbeam decît cu glas scăzut, cu ochii fixați pe cei sosiți. Aceștia se apropiau, foarte repede după cum ni se părea nouă, într-un nor de praf și de ceață. Cînd fură alături, descălecară cu toții și dădură fuga spre noi, încîntați, pare-se, să dea peste niște semeni și peste un colț de verdeață. Se apropiară cu zîmbete largi și începură să
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
psihicului și mentalității românului, îi recunoaște calitățile, dar nu o dată se contrazice, mai ales conjunctural. Românul are o propensiune spre arhaitate, revelând un străvechi fond etnic. Atitudinea este eminesciană și sadoveniană. Împotrivirea față de civilizație ar fi ca o pavăză contra noilor veniți, a străinilor. Lui G. Călinescu, înainte de război, i se pare că orășanul cu deosebire, nu are spirit constructiv, nu este edil, ba din contra, este indolent. Nu aruncă zăpada, nu curăță poleiul, răspunzând, când i se face observație, în
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
de tip interdisciplinar, în orice caz să uzeze de arta încrucișării ideilor și a competențelor (de fapt, dincolo de mode și de spiritul timpului, întotdeauna un ochi proaspăt și o minte formată în buna disciplină a unei specialități au produs idei noi prin investigarea altor domenii). Alexandra Vrânceanu, în cartea sa Modele literare în narațiunea vizuală. Cum citim o poveste în imagini? (București, Cavaliotti, 2002), pornește dinspre teoria literaturii, cu un solid bagaj de estetică, semiotică și lingvistică, pentru a studia manifestările
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
fata primejdiei de moarte, și anume, de a pierde alegerile, Năstase a făcut pasul înapoi, lăsând frâiele în mâna posesorilor de rețete sigure. Nu s-a împiedicat Cozmâncă în Constituția lui Ceaușescu, cum o să-i creeze probleme Constituția emanată de noul său idol? Vor urma abuzuri peste abuzuri, se vor călca în picioare principii și legi ( ba chiar și oameni), dar partidul se va alege... Se va alege cumva împotriva lui Năstase, pe care-l văd retrăgându-se în relațiile internaționale
Octav-Baba și cei patruzeci ori patruzeci de hoți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13761_a_15086]
-
de dl Nastase, ci mai degrabă premierul avea probleme cu partidul și cu aripile sale, cînd a devenit președintele PSD. Ca să fie sigur că va ține situația sub control, dl Nastase a recurs la o șmecherie. A pus un om nou în funcția de secretar general, dar l-a dublat cu unul vechi, Octav Cozminca, pe care l-a cooptat în guvern. Așa că, în realitate, titularul funcției a fost un fel de țintă falsă, în timp ce Octav Cozminca a tras șforile în
Si, totusi, de ce a demisionat Cozmin Gusa? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13758_a_15083]
-
putea datora epocii în care a fost realizată investigația, cînd stalinismul abia fusese înlocuit de mică perioadă de «liberalizare» socialistă. Dar poate că este vorba mai curînd de simpatiile ideologice ale autorului, cîtă vreme ea se menține și în redacția nouă a monografiei. În realitate, anterior socialismului lui C. Dobrogeanu-Gherea, se află naționalismul de natură liberală și democratică al școlii lui Hașdeu, provenit din principala linie doctrinara a țarii liberalismul care a stat la temelia Revoluției din 1848, a Unirii din
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
frunzelor. Și au mers înainte. Au dat peste un gard viu încărcat de mure. Sunt minunate a spus femeia. Bărbatul a cules un pumn de mure și le-a întins, în palmă, femeii. Ea a gustat și a spus din nou: Sunt minunate Când au isprăvit de mâncat, bărbatul a spus: Trebuie să plecăm. Trebuie să găsim șoseaua și ținutul unde ne ducem. Cum o să găsim acel ținut, dacă nu știm unde suntem? Trebuie să căutăm, a răspuns bărbatul. S-au
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
sprijine. Versantul cobora vertical, era un perete neted de piatră golașă. Trebuie să revin pe cărare, și-a spus femeia, și să caut un loc de trecere mai încolo. Și, agățându-se de ierburi și de rădăcini, a ajuns din nou pe cărare. Dar cărarea dispăruse. Acum mai era doar o bordură îngustă pe care ea nu încăpea, pe care nici picioarele ei nu încăpeau. O bordură fără ieșire. A rămas locului, dintr-o parte, cu picioarele unul în fața celuilalt ca
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]