302,248 matches
-
că "tolerat", chiar în combinațiile inevitabile. E instructiv să vedem cum s-au fixat, în timp, normele. În primele gramatici românești (D. Eustatievici, 1757; C. Diaconovici-Loga, 1822), cazul femininelor atipice nici nu este amintit, iar modul de prezentare a flexiunii numelor proprii este plin de surprize. În Elementa linguae daco-romanae sive valachicae, a lui Micu și Șincai, la 1780, e descrisă starea de lucruri arhaica (și "rațională", pentru că prezintă construcții similare la masculin și la feminin) în care același articol - ei
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
În Elementa linguae daco-romanae sive valachicae, a lui Micu și Șincai, la 1780, e descrisă starea de lucruri arhaica (și "rațională", pentru că prezintă construcții similare la masculin și la feminin) în care același articol - ei - poate fi postpus și antepus numelor feminine (indiferent de terminație): Marie-ei, dar și ei Mărie. Și mai surprinzător " dar în cu totul altă direcție - e Timotei Cipariu: dovedind că latinismul era de fapt foarte atent la limba vorbită (mai ales dacă semăna cu evoluțiile romanice), Gramatică
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
dar și ei Mărie. Și mai surprinzător " dar în cu totul altă direcție - e Timotei Cipariu: dovedind că latinismul era de fapt foarte atent la limba vorbită (mai ales dacă semăna cu evoluțiile romanice), Gramatică să din 1869 prezintă genitiv-dativul numelor de persoana ca fiind construit la masculin cu lu (lu Petru), iar la feminin cu la (la Maria) sau, popular, cu lui (lui Maria). În secolul al XX-lea, gramaticile nu mai omit referirea la femininele atipice; antepunerea articolului lui
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
mama, lui popa etc., ba chiar și înaintea femininelor: lui Zoe etc., forme care trebuie evitate". Iar Iorgu Iordan, în Limba română actuala (1948), admite pe lui antepus pentru nume atipice (Cati, Fofo, Mimi), dar consideră că extinderea să la numele terminate în -a (lui Corina, lui Maria) se datoreaza "străinilor" din interiorul țării, sau măcar influenței lor, fiind oricum mai frecventă printre ardeleni și bucovineni, pentru că "din pricina împrejurărilor, sensibilitatea lingvistică a conaționalilor noștri este mai redusă". La cîteva rînduri distanță
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
enclitic par nefirești: Zizi-ei". Cele citate sînt numai cîteva dintre modificările descrierilor și normelor din gramatici; la acestea merită însă adăugate și preferințele scriitorilor. Cu siguranta finalele atipice nu sînt la fel de ușor de adaptat flexiunii comune: accepta mai usor desinențe numele în e (Zoe), apoi cele în i (Lili) și chiar în consoana (Carmen); cel mai greu numele în o (Calipso). Pentru numele Zoe, putem relua Scrisoarea pierdută, unde observăm că de obicei flexiunea se rezolvă prin recursul la altă formă
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
acestea merită însă adăugate și preferințele scriitorilor. Cu siguranta finalele atipice nu sînt la fel de ușor de adaptat flexiunii comune: accepta mai usor desinențe numele în e (Zoe), apoi cele în i (Lili) și chiar în consoana (Carmen); cel mai greu numele în o (Calipso). Pentru numele Zoe, putem relua Scrisoarea pierdută, unde observăm că de obicei flexiunea se rezolvă prin recursul la altă formă a numelui - (coanii) Joițichii; Tipătescu folosește însă curent numele Zoe, inclusiv la genitiv, într-o formă normală
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
preferințele scriitorilor. Cu siguranta finalele atipice nu sînt la fel de ușor de adaptat flexiunii comune: accepta mai usor desinențe numele în e (Zoe), apoi cele în i (Lili) și chiar în consoana (Carmen); cel mai greu numele în o (Calipso). Pentru numele Zoe, putem relua Scrisoarea pierdută, unde observăm că de obicei flexiunea se rezolvă prin recursul la altă formă a numelui - (coanii) Joițichii; Tipătescu folosește însă curent numele Zoe, inclusiv la genitiv, într-o formă normală pentru limba vorbită: "ești candidatul
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
e (Zoe), apoi cele în i (Lili) și chiar în consoana (Carmen); cel mai greu numele în o (Calipso). Pentru numele Zoe, putem relua Scrisoarea pierdută, unde observăm că de obicei flexiunea se rezolvă prin recursul la altă formă a numelui - (coanii) Joițichii; Tipătescu folosește însă curent numele Zoe, inclusiv la genitiv, într-o formă normală pentru limba vorbită: "ești candidatul Zoii" (ÎI, 10). Flexiunea numelui Zoe a creat apoi anumite probleme criticilor care au scris despre Caragiale: fiecare s-a
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
și chiar în consoana (Carmen); cel mai greu numele în o (Calipso). Pentru numele Zoe, putem relua Scrisoarea pierdută, unde observăm că de obicei flexiunea se rezolvă prin recursul la altă formă a numelui - (coanii) Joițichii; Tipătescu folosește însă curent numele Zoe, inclusiv la genitiv, într-o formă normală pentru limba vorbită: "ești candidatul Zoii" (ÎI, 10). Flexiunea numelui Zoe a creat apoi anumite probleme criticilor care au scris despre Caragiale: fiecare s-a descurcat cum a putut, de la recursul la
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
pierdută, unde observăm că de obicei flexiunea se rezolvă prin recursul la altă formă a numelui - (coanii) Joițichii; Tipătescu folosește însă curent numele Zoe, inclusiv la genitiv, într-o formă normală pentru limba vorbită: "ești candidatul Zoii" (ÎI, 10). Flexiunea numelui Zoe a creat apoi anumite probleme criticilor care au scris despre Caragiale: fiecare s-a descurcat cum a putut, de la recursul la diminutiv (Zoiței, la C. Dobrogeanu-Gherea) pînă la forma cu flexiune comună, preferata de cei mai multi " Zoei " (de la Călinescu " "iubirile
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
reprezintă de altfel chiar ultimul cuvînt al românului, fixîndu-se astfel mai bine în memoria cititorului: "aș vrea să privesc ochii Maitreyiei". O variantă culta din aceeași perioadă, mai apropiată de pronunțarea curentă, a fost citată de Domnită Tomescu, în Gramatică numelor proprii în limba română, 1998: "vizită Doly-i" (la Ibrăileanu). Și Călinescu preferă formă "culta": în Scrinul negru, de pildă, sînt nenumărate ocazii de a utiliza numele personajului feminin la genitiv-dativ, în formă Caty-ei ("făcu o vizită de curtoazie Caty-ei"); deși
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
perioadă, mai apropiată de pronunțarea curentă, a fost citată de Domnită Tomescu, în Gramatică numelor proprii în limba română, 1998: "vizită Doly-i" (la Ibrăileanu). Și Călinescu preferă formă "culta": în Scrinul negru, de pildă, sînt nenumărate ocazii de a utiliza numele personajului feminin la genitiv-dativ, în formă Caty-ei ("făcu o vizită de curtoazie Caty-ei"); deși uneori se alege o variantă a numelui (Caterinei), iar notele pregătitoare conțineau și forma Căței ("Copilăria și adolescență Căței"), poate și sub presiunea numelui personajului real
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
Doly-i" (la Ibrăileanu). Și Călinescu preferă formă "culta": în Scrinul negru, de pildă, sînt nenumărate ocazii de a utiliza numele personajului feminin la genitiv-dativ, în formă Caty-ei ("făcu o vizită de curtoazie Caty-ei"); deși uneori se alege o variantă a numelui (Caterinei), iar notele pregătitoare conțineau și forma Căței ("Copilăria și adolescență Căței"), poate și sub presiunea numelui personajului real (Etta, cu genitiv-dativul Ettei). Și alte hipocoristice în -i primesc la Călinescu aceeași articulare: Mini, tot în Scrinul negru, devine Mîniei
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
a utiliza numele personajului feminin la genitiv-dativ, în formă Caty-ei ("făcu o vizită de curtoazie Caty-ei"); deși uneori se alege o variantă a numelui (Caterinei), iar notele pregătitoare conțineau și forma Căței ("Copilăria și adolescență Căței"), poate și sub presiunea numelui personajului real (Etta, cu genitiv-dativul Ettei). Și alte hipocoristice în -i primesc la Călinescu aceeași articulare: Mini, tot în Scrinul negru, devine Mîniei: "îi arăta Mîniei un fotoliu"; "fotoliul Mîniei". În schimb, la Hortensia Papadat Bengescu, același nume era folosit
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
sub presiunea numelui personajului real (Etta, cu genitiv-dativul Ettei). Și alte hipocoristice în -i primesc la Călinescu aceeași articulare: Mini, tot în Scrinul negru, devine Mîniei: "îi arăta Mîniei un fotoliu"; "fotoliul Mîniei". În schimb, la Hortensia Papadat Bengescu, același nume era folosit precedat de lui: "lui Mini... îi păru mai elegantă" (Fecioarele despletite); exemplele similare sînt numeroase: "familia lui Nory" (Rădăcini) etc. Formele în -ei par marcate de o elegantă ușor desueta, specifică limbii scrise, nicidecum condamnabila, dar nici de
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
situat aproape de limita greșelii și a formelor inculte, " și un "ei care sună artificial și pedant. Că și în alte cazuri, îi mai rămîne o soluție isteața: să evite, prin dibăcia întorsăturilor de condei, folosirea la genitiv sau dativ a numelui feminin!
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
N.A.T.C., Secția regie-teatru. Un tînăr preocupat de profesiune, de cărți și de citit, de tradus, de generația lui strînsă și în jurul proiectului, al cărui membru fondator este, DramaAcum. Radu Apostol, Gianina Cărbunariu, Alexandra Badea, Ana Mărgineanu, Alexandru Berceanu sînt cîteva nume care m-au atras încă de la examenele din primii ani de școală. Se vedea în opțiunile lor o frămîntare reală, și nu mimată, un spirit individual dar și de echipă care mustea o nevoie acută și adevărată de exprimare. De
Morfologia crizelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12705_a_14030]
-
echipă care mustea o nevoie acută și adevărată de exprimare. De fapt, asta mi-a plăcut cel mai mult, și în spectacolele lor mai puțin împlinite: că sînt adevărați. Alexandru Berceanu a tradus acum un text al unui tip, pe numele lui Frederick Stroppel, probabil american, probabil și dramaturg, n-am găsit referințe utilizabile despre el, sub titlul Preludiu prelungit. Un text foarte bun, după gustul meu. Acut, dramatic, cu o tensiune bine structurată, un text amar despre cuplu, despre morfologia
Morfologia crizelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12705_a_14030]
-
Ana Hagiu Muresean "Satyagraha" " acesta este numele în sanscrită al științei înțelepciunii lui Mahatma Ghandi, în care se găsesc unificate, întru împlinirea unui ideal, căutarea adevărului și slujirea omului, învățătura despre revolta pașnică. Ghandi și-a probat și consolidat principiile în perseverentă muncă politică, dedicată, la început
Silviu Purcărete la Opera din Bonn by Ana Hagiu Muresean () [Corola-journal/Journalistic/12724_a_14049]
-
e coloana vertebrală a ființei sale spirituale; schimbarea limbii în care scriitorul se exprimă conduce la modificări esențiale, inclusiv la remodelări ale personalității creatoare. Povestitorul de limbă franceză Panait Istrati e "altcineva" decît gazetarul socialist de limbă română cu același nume; dramaturgul Eugčne Ionesco nu este versiunea în limba franceză a criticului și pamfletarului Eugen Ionescu. între cei doi termeni ai acestor "cupluri" există, fără îndoială, multe elemente comune " dar între scriitorii omonimi, cu identități diferite în limbi diferite, distanța e
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
contribuțiilor românești în domeniu este departe de a fi completă. De altfel, diversitatea de mijloace, de tipare și de unități lexicale și frazeologice ale adresării e foarte mare în română. Există termenii de adresare stabili (generici, după funcție sau profesie, nume de rudenie); aceștia se pot combina într-un număr limitat de tipare între ei și cu numele proprii; formulele de adresare pot fi marcate prin mijloace gramaticale (terminațiile specifice de vocativ) și lexico-pragmatice (coprezența interjecțiilor de adresare: mă, măi, băi
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
și de unități lexicale și frazeologice ale adresării e foarte mare în română. Există termenii de adresare stabili (generici, după funcție sau profesie, nume de rudenie); aceștia se pot combina într-un număr limitat de tipare între ei și cu numele proprii; formulele de adresare pot fi marcate prin mijloace gramaticale (terminațiile specifice de vocativ) și lexico-pragmatice (coprezența interjecțiilor de adresare: mă, măi, băi...). O categorie importantă este cea a termenilor evaluativi și afectivi, de la marca atitudinii pozitive (dragă) pînă la
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
această categorie pot fi furnizate de situațiile speciale de "oralitate scrisă" ale Internetului, în condițiile specifice ale acestui canal de comunicare: interlocutorul dublu, individual și colectiv; interlocutorul adesea necunoscut, ascuns sub un pseudonim ș.a.m.d. Dacă excludem adresarea cu numele propriu, categoria cea mai bogată din conversațiile juvenile e cea a epitetelor injurioase, adesea mizînd pe purul efect cantitativ, cumulativ - "să vedem dacă te prinzi de ironie mă prostule, fudulule, mîrlanule, cretinule, idiotule și analfabetule" (ciberplai) - , dar căutînd și expresivitatea
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
a Început o conversație antrenantă cu nevasta lui Pino, despre prețul caselor din Laval, loc În care ei aveau o casă care nu-i mulțumea pe de-a-ntregul și pe care ar fi dorit s-o schimbe. Loc al cărui nume se citește la fel de la cap la coadă și viceversa, care nu-i nici la oraș, nici la țară, și În care n-aș locui nici mort. Nevasta lui Pino părea să fie o femeie versată În probleme financiare. Am observat
Petrecere cu vin roșu și ciocolată Lindt. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_283]
-
poate excentric, trăind aproape clandestin într-o lume construită din cioburile fostei civilizații interbelice. El salută cu entuziasm orice semn de liberalizare (anii 60 cu apariția mandatarilor, reapariția țigărilor și a băuturilor occidentale în restaurante, concertele efectuate la București de nume de legendă ale show-biz-ului Yves Montand, Gilbert Bécaud, Cliff Richard, Louis Armstrong noul avînt al literaturii, filmele de capă și spadă turnate în România de celebrul Jean Marais). Destinderea de la sfîrșitul anilor șaizeci este sintetizată de Dan Ciachir în două
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]