17,360 matches
-
deslușit. Mulțimea se puse pe fugă, care-ncotro, temîndu-se să nu cadă pe vreunul din ei trupul care se prăvălea din cer. Urmă o scenă năprasnică. Precum un sac umplut cu nisip jilav cînd cade din căruța chirigiului sau precum oaia scăpată din ghearele vulturului, tot așa se izbi de pămînt și trupul lui Simon Magul. Prima care se apropie fu Sofia Prostituata, credincioasa lui Însoțitoare. Vru să-i tragă pe ochi șalul pe care i-l dăduse, dar nu găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
tot așa cum și ei Îi priveau din logii pe cei trei. Și el le văzu, În pîlpîirea torțelor, chipurile și straiele și se Înfricoșă, căci straiele le erau dintr-o țesătură străvezie, erau din purpură și viermi, din piei de oaie Înroșite și aveau podoabe de aur, argint și aramă. Iar fiecare ținea la pieptul său cîte o icoană pe care scînteiau aurul și argintul și pietrele prețioase. 7. Apoi, din mulțime, se vor desprinde cîțiva tineri vînjoși, care se vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Teleagă 15. Vasile Gh. Trandafir 16. Toader Pușcuță 17. Costică Răstoacă 18. Gheorghe Știrbu 19. Mitică Ciobănuc 20. Ioana P. Rusu 21. Dumitru Jora Au fost distruse 21 gospodării cu 71 persoane, care posedau 11 vaci, 5 junci și 70 oi, zice bătrânul Toader Boca, pentru locuitorii de la țară, care se ocupă cu agricultura, este prea puțin. Alunecările de teren, eroziunea solului au determinat regimul de atunci să înființeze, la Perieni - Bârlad, Stațiunea de cercetări pentru combaterea eroziunii solurilor. Clima în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
produc pagube în gospodărie, sunt dăunători sănătății oamenilor și animalelor. De asemenea, dăunătoare este cârtița (cățelul pământului) care distruge grădinile, sap galerii și scoate mușuroaie. Pagube provoacă în livezi iepurele de câmp, în păsările de curte vulpea și dihorul, în oi și turme, lupul. Cu vreo 50 de ani în urmă, lupii erau numeroși, atacau oile din gospodării, intrau în sat, umblau în haite pe dealuri, erau un pericol și pentru oameni. Acum sunt puțini, la fel și vulpile, și din cauza
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cățelul pământului) care distruge grădinile, sap galerii și scoate mușuroaie. Pagube provoacă în livezi iepurele de câmp, în păsările de curte vulpea și dihorul, în oi și turme, lupul. Cu vreo 50 de ani în urmă, lupii erau numeroși, atacau oile din gospodării, intrau în sat, umblau în haite pe dealuri, erau un pericol și pentru oameni. Acum sunt puțini, la fel și vulpile, și din cauza dispariției mediului lor de viață, dar și ca urmare a vânătorilor organizate. Mai bine reprezentate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care în 1890 au dat 28,88 hectolitrii vin negru și 1088,32 hectolitrii vin alb. După controalele diviziei filoxerice (1891), via lucrătoare ocupă 87¼ ha. Vite sunt (1890): 113 cai, 1252 vite cornute, 318 porci, 88 capre și 1885 oi. Stupi de albine sunt 123. Bugetul comunei pe exercițiul 1891-1892 avea la venituri 8292 lei, 33 bani, iar la cheltuieli 4571 lei. Comuna este străbătută de calea Vicinală Obârșia - Mărăști - Lunca. Distanțele: la Bacău, capitala districtului, 36 km; la comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oiconime și hidronime se păstrează: Dunaviciorul a devenit Pârâul Roșu, Runcu, Zarea Ungurenilor, Valea Boțului, Dealul Pârliții, Zarea Bârnii și Poienilor sun completate de altele, mai noi: pe dreapta Pârâului Roșu, de la nord spre sud: Pe Șes (izlaz unde pășteau oile), Bușaga (botul de deal, în dreapta, cum urci în Tochile, abrupt, pe care te urci de-a bușilea), După Vie (deal cu expunere la soare, prielnic pentru cultura viței de vie, era plantat cu nuci și alți pomi fructiferi); După Vie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Curătură (o poiană făcută cu toporul în pădurea verde!) unde creștea viță de vie sălbatică și alte plante cu tulpină tip vrej, care se cățăra pe copaci. Urcând se ajunge la Fântâna lui Dugheanu (un loc de adăpat vitele și oile). Numele nu vine de la cineva numit Dugheanu, nici de la dugheană, fiindcă nu are sens, vine, mai sigur, de la „a dughi”, a înghiți apă cu lăcomie. Locul a fost amenajat de Bănuț Mitruș, un mic lac de acumulare, se poate face
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Eufroseinei Rosetti - Sofica, Vasile, Petru: Dealul Velniței, La Mănăstire, La Curtea Sofiței, La Curtea lui Vasilică, Sub Margine, Dealul Petrii, Tureatca, Pe Cal, în Deal, La Scaune, în Huci (loc hucit, cu vegetație arboricolă, impropriu agriculturii, folosit la izlaz pentru oi și pentru vite mari). Dealul Velniței (dealul în partea de răsărit unde a fost „Velnița” lui Rosetti) este o prelungire a Dealului cuprins între Pârâul Roșu și Dunavăț, coborând spre sud în pantă lină, aplatizându-se și dispărând la confluența
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sud în pantă lină, aplatizându-se și dispărând la confluența celor două pâraie, în Fruntești. Pe acest deal CAP-ul Fruntești avea 33 de ha vie nobilă care, după 1989, a fost abandonată de proprietari; acum e loc de păscut oile de la stâna lui Ghi Boghiu. Nu se mai cunoaște locul unde a fost curtea lui Vasilică și nici locul unde a fost „mănăstirea”, după cum, dincolo de Valea Boțului, sub Runc, nu se mai cunoaște locul unde a fost Curtea Virginiei Lambrino
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în satul Lunca. Urmează locul numit în Pădure, apoi Zarea Statului. După vii, Fundu Sârbului (mulți sârbi și bulgari au alcătuit sate în Moldova, aici trebuie să fi fost un sârb rătăcit!). Poienile Brânzei (loc de stână și păscătoare pentru oi), altă Zare a Statului, Gura Luncii (cum intri în Fruntești, venind de la Oncești) și Dealul Puiului (exprimă un raport de proprietate; unul Puiu avea acolo loc de păscătoare, pădure, loc de arătură, de stână etc.). Pe partea dreaptă a pârâului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
culturilor agricole) și Arcerea care desemnează un loc cu poiene, viroage, un imaș. S-ar putea ca denumirea să poarte în sine un cuvânt turcesc. Ceair (în Oțelești - cier), loc de păscătoare pentru cai. Caii nu pășteau împreună cu vitele, cu oile niciodată, aveau locuri separate care puteau fi îngrădite. Surprinde în toponimia satului Fruntești, ținând seama de așezarea geografică, în centrul Moldovei, în Colinele Tutovei, numele de Ciumârnea (Ciumârna, după cum îi spune preotul Antohi), denumire slavă, care se întâlnește și în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la boierii Rosetti sau de la Sterian). Ar putea fi și Valea cu pește, dar nu avem cunoștință de iazuri amenajate pe valea micului Pârâu Dobreana. De înțeles este toponimul Dealul Stânii, locul unde se organizau stâni, luncașii fiind crescători de oi. Acolo s-a făcut stână an de an, altfel nu s-ar fi impus denumirea. Ar mai trebui adăugate pe această parte stângă a pârâului Dunavăț, arhicunoscuta Știubiana (vale, pădure și pârâu) care dă spre zarea Tarniței și Oțeleștilor, Zarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-mi aduc aminte dacă erau perne ...” Fiind amenajări sezoniere, cu un scop bine definit, stânele nu s-au putut grupa și să dea naștere la așezări stabile - sate. Nici târla ca loc împrejmuit și neacoperit, unde se odihnesc vitele sau oile în timpul pășunatului, care a luat locul stânei (stâna cu toate dependințele ei), nu a putut evolua spre așezare stabilă a satului. Târlele se găsesc în toate regiunile țării „și mai cu seam în toate ținuturile Moldovei” și, cu siguranță, au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a cumpărat moșia boierului Sterian. Vecini cu Boculeștii erau cei din familia Pușcuță (Hortolomei Pușcuță a fost felcerul satului) care au locuit și pe partea stângă a pârâului Dunavăț, fiind vecini cu familia Iacobescu, care s-a remarcat prin creșterea oilor. Tot din Pârhăuți și Todirești sunt veniți cei din familia Nuțu, Vraciu, Trandafir, Pintilescu (Chifan) și Ignătescu, precum și familia Laza (zis Talic), care avea o ramură numită Geanău și locuia pe dealul Chetroșița și o alta cunoscută sub numele de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
venit în Lunca a fost Ioniță Iacobeanu, poreclit Tunsu, fugit din armata austriacă cu tot cu cal, dar tuns chilug, cum era obiceiul în armată, motiv de mare supărare în familiile românilor. Iacobenii, Dumitru Iacobeanu , Vasile Iacobeanu (Vârtosu), Vasile Iacobeanu („câcărează”, avea oi multe!) s-au așezat pe partea stângă a podului de peste Dunavăț, numit mai târziu Podul lui Iacobeanu, pe acolo pe unde a locuit preotul Cadar. O altă ramură a Iacobenilor (Ștefan Iacobeanu, zis ștefan cel Mare) își avea gospodăria pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
veniți de la Dorna, fie și pentru că o parte dintre ei erau oieri și ciobani. Dorna și dornenii erau mai bine cunoscuți, deoarece pe artera râului Bistrița ajungeau cu plutele (plutăritul a început în 1814) până la Galați, iar cu turmele de oi, împreună cu ardelenii, ajungeau până la bălțile și luncile râurilor principale ale Moldovei: Prut, Nistru, dar și pe unele mai mici, cum era Jijia. Denumirea, în derâdere, de „dorneni” aplicată luncașilor nu este total lipsit de suport real. După cum se cunoaște și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parte din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc, se bucurau de privilegii date pe acte privilegiate de domnii Moldovei: - dreptul de liberă folosință a lemnului - dreptul de lăzuire - dreptul de morărit - dreptul de cârciumărit - dreptul de vânat și pescuitdreptul de a pășuna liber oile și vitele mari pe moșiile boierești, mănăstirești sau răzășești, duse în transhumanță, de la Sfântul Dumitru la Sfântul Gheorghe. Aceste drepturi le-au fost luate treptat de administrația austriacă a Domeniului Câmpulung, fiind impuși la taxe și prestații, confiscări de terenuri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mamii vreo 30 de prăjini. Au mai cumpărat cam 3 ha. pământ arabil și vreun pogon de pădure din moșia Gh. Sterian prin Obștea Sf. Treime. Pe lângă cultivarea pământului, părinții mei sau ocupat cu creșterea vitelor: vaci, cai și îndeosebi oi, etc. Copiii: Gavril, Catrina, Tasia, Gheorghe, Costică, Vasile (înfiat de Vasile Boca) și Rusanda. Eu sunt căsătorit cu Galafira, Galopia - Caliopi Bădăluță născută Ignătescu. Avem cinci copii: Gheorghe, Olimpia, Maria, Elena și Florin. Toți copiii sunt născuți în satul Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Iacov Vodanovici, Toader Boca, Vortolomei Pușcuță și Petruț Rosetti care nu era membru al Obștii. Apoi s-a procedat la vinderea prin licitație a obiectelor imobiliare din Dobreana ca: hambare, coșere, case în care locuiau hargații boierești, saivane care adăposteau oile și vitele boierului; s-au mai vândut și anumiți pomi izolați de pe cuprinsul moșiei. Banii s-au adăugat fondului de cheltuieli al obștii. Toate au mers bine până la o dată când fostul proprietar Jorj Sterian a dat în judecată Obștea „Sfânta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se ducea la coșarul boierului și după aceea se muncea pe pământul propriu. Dacă rămâneai dator cu lucru în acest an (prășitul pe 20 prăjini), anul viitor trebuia să lucrezi o suprafață dublă, 40 de prăjini. Pentru vite și pentru oi se lua suhat de la boier, pe care-l plăteau în muncă. Lemne se cumpărau tot din pădurea boierului. Un martor ocular a fost Lisaveta Pușcuță, al cărei „om” (omul meu, bărbatul și soțul meu”), de copil până s-a făcut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe moșiile proprietarilor vecini, la Ungureni. Pentru cei care se angajau să lucreze la boier, condițiile de plată erau următoarele: a) angajații pe un an erau plătiți cu 140 lei, birul către stat 5 - 7,50 lei, 4 piei de oaie pentru cojocă și 20 prăjini loc de arat; b) pentru aratul și boronitul unei fălci (80 prăjini): 24 lei; c) prășitul de două ori pe o falcă, culesul porumbului și tăiatul cocenilor: 40 lei; d) prăjina de secerat sau de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la cele 135 ha existente. Sigur că se poate acuza comisia locală că a lucrat în favoarea proprietarului, că sătenii nu aveau suficient izlaz pentru animalele lor, deoarece izlazul a fost repartizat în funcție de vitele mari, nu s-a ținut seama de oi și capre. Pe de altă parte, nici situația întocmită de primărie (Tablou cu vitele aflate în comuna Filipeni, județul Bacău, astăzi la 10 iunie 1921, numărul capilor de familie ca și întinderea de pășune ce posedă locuitorii și comuna)7
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locuitorii și comuna)7 , nu avem garanția că ar reflecta realitatea, deoarece nu este realizată pe baza niciunui recensământ al animalelor, ci declarațiile celor interesați. Cei 669 capi de familie din comună posedau, după război, 4253 animale: cai, boi, vaci, oi și capre, ceea ce ar însemna că fiecare familie deținea 6,35 capete de animale, în timp ce, așa cum s-a arătat pe baza actelor doveditoare, multe familii nu aveau deloc pământ; cel mult, casa (bordeiul) și grădina. Înafara Virginiei Lambrino, ceilalți moștenitori
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locală, sedentară,diferite dări și tributuri în schimbul asigurării securității în fața altor migratori. Este de înțeles că populația de stepă, asiatice (hunii, avarii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii, mongolo-tătarii), crescătoare de animale, să nu perceapă de la populația locală românească animale - vite mari, oi, capre, cai (poate cai de călărie și transport), nici lapte, nici brânză și unt, ci cereale - grâu și orz, ovăz pentru cai la care, eventual, adăugăm piei de animale - animale cu blană, țesături din in, cânepă și lână și, fără
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]