4,294 matches
-
ianuarie 1971 Unul din cele mai frumoase și bogate monumente de arhitectură bisericească din țara noastră - au trecut 112 peste el multe vicisitudini - a rezistat și rezistă vremurilor ca un semn de veșnicie a spiritului românesc. Toată lauda și admirația obștei mănăstirii și Părintelui Stareț Gherontie pentru neobosita îngrijire a acestui tezaur. Mihail Crișan - București 20 martie 1971 Sunt recunoscător autorităților române, atât celor de stat cât și celor bisericești, pentru această posibilitate pe care mi-au dat-o, încât să
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
și muzeul acesteia, am rămas profund impresionați de bogăția spirituală a soborului acestei mănăstiri, precum și de moștenirea pe care ne-au lăsat-o înaintașii noștri. Credem că a fost nevoie de multă osteneală, nevoință și jertfă din partea ctitorilor și a obștii pentru a lăsa o moștenire atât de frumoasă tuturor generațiilor care au urmat și vor mai urma până la sfârșitul veacurilor. Vasile, Cluj-Napoca 15 septembrie 1985 Nu vom uita niciodată frumusețile și farmecul locurilor și a împrejurimilor acestei mănăstiri cu una
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
lui Dumnezeu să pătrundem de smerenie pe greierele cel din toamnă, să întărim credința în sufletele celor slabi și să aducem slavă lui Dumnezeu, Maicii domnului și Sfintei Cruci ! Să ne ajute Dumnezeu să purtăm în suflet recunoștința față de toată obștea sfintei mănăstiri iar pe buze, în minte și în inimă rugăciune pentru hărnicia și statornicia locului acestuia ! Să vă dăruiască Domnul sănătate, bucurii sufletești și mântuire ! Alina Mariana * 6 noiembrie 2004 În minunații munți ai Neamțului v-am descoperit târziu
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
și cântarea În veci pomenirea și masa electorală pleacă, se ridică moșii de la masă cu picioarele îndoite de reumatisme specifice, își pun pălăriile și paltoanele; conduc pâlcul electoral la stradă și, chiar în momentul în care strâng mâini și salut obștea, îmi zumzăie prin cap nedumerirea: "cu cine votează ăștia la toamnă, domnule", mă întreb, în vreme ce cocoșelul hanți, săltat pe stâlpul gardului de la grădină, sloboade un cântat subțirel și cam isteric, după cum îi este firea dobândită prin îndelungi potriviri genetice. V-aaliniați
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
recepționează, pregătește și aranjează mesele împovărate cu tăvile cu coliva împodobită cu bomboane de ciocolată din Germania, cu banane, cu alte cele. La sfârșitul sfintei liturghii iese în cerdacul din spate cu o tavă cu păhăruțe, pentru folosul cel de obște ale coriștilor, care se împărtășesc din țuica de pomană, zic cuvenitele vorbe care se zic la asemenea momente învăluite în parfumul de rachiu de prune, și pe urmă strânge ce-i de strâns și le dă pe toate crâsnicului, adică
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Între metafizică și fizică e o distanță invers proporțională ăleia dintre sens și consens. Să mă explic. Metafizica viitorului și metafizica trecutului se opun unei anatomo-fiziologii eficiente, adică unei scormoniri în fizica de zi cu zi a vieții celei de obște, trecute și viitoare. Am mai povestit despre un personaj, de-acum îndepărtat, din vremea când perseveram în clasele liceale, despre moșul meu care unchi îmi era și bine trecuse de nouă decenii de viețuire permanentă în lumea noastră, cea valahă
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de la mârșăv până la cârdaș interesat. Mi le asum pentru o zicere prost alcătuită: am dorit (probabil) ceva și o fi ieșit (posibil) pe dos. Vorba unui cunoscut căuzaș pașoptist: nu președintele fu prilejul analizei aceleia, ci viața noastră cea de obște sub zodia bolnavă a securitismului. N-aș vrea să miros a petrol de pe la rafinăriile lui Patriciu, cum fusei întâmpinat, nici să-mi petrec serile uneltind editorial la comanda mai marilor politicii de partid și de mass media, nu am soldă
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
a regelui Mihai I (vezi Mihai I, regele României). A fost expulzat pentru căsătoria cu o româncă. După abolirea monarhiei, a plecat în Elveția. Nicolaus Olahus (1493-1568) - cărturar din Transilvania, consilier al regelui Ungariei. Noul Testament - partea a doua a Bibliei. obște sătească - formă de organizare a societății pe teritoriul vechii Dacii, ce cuprindea populația unui sat. Era condusă de un jude (cneaz) și de sfatul oamenilor „buni și bătrâni”. Avea legi nescrise, respectate cu strictețe. Orhei - vechi târg medieval din Basarabia
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
când să tacă, dar cu mult mai vai de cel ce nu știe nici ce să grăiască, nici ce să tacă. 141 Grabnic la auzire, zabavnic la grăire. 142 Grăitorul de rău și pe morți îi judecă. 143 Cam de obște toți grăiesc ca cei mai învățați, iar urmările lor sunt ca de nebuni înarmați. 144 Când grăiești întunecat, ca și când n-ai grăi nimic, că nimeni te înțelege, iar când grăiești cu deslușire mai multe înțelege cel ce te ascultă decât
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cât și la întoarcere seara. Bogăția de izvoare canalizate în centrul localității mai ridica și unele probleme de ordin gospodăresc la care domnul Tachi își spunea și el părerea spre o rezolvare mai practică, rezolvare ce nu era acceptată de obștea satului, care îl cam șfichiuia cu câte o ironie usturătoare... Într-o zi, când a propus să se mai facă încă o nouă teică de beton - deci un nou jgheab colector al apei abundente ce curgea permanent, un mehenghi glumeț
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
apoplexia, a intrat repede în prăvălia lui, dispărând din văzul lumii care accepta serviciile plătite pe care le făcea satului prin aprovizionarea sistematică cu de toate, dar nu-i permitea să se infiltreze în rândul vocilor care urmau să conducă obștea satului, care pe atunci își avea opinia proprie după care se conducea. În casa și în prăvălia domnului Tachi și au făcut apariția unele rude feminine care creșteau sub oblăduirea sa și se înfruptau copios cu câștigul ce se realiza
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
-mi aminti de acest om cu originalitatea și pitorescul lui care, ca orice om a trebuit și el să părăsească cu regret lumea în general și lumea în particular, a satului în care a trăit cu folos reciproc pentru toată obștea. în felul acesta, am scos la lumină unele întâmplări și figura acestui om a cărui imagine încerc s-o readuc cu nostalgie în memoria oamenilor de astăzi, cu tot omenescul pe care la avut, trecând prin această lume... în cele
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Îl chema Gligore și era funcționar la un calem domnesc, unde ținea evidența taxelor pe care le hotărâse însuși domnitorul, Alexandru Moruzi. Gligore însemna cu grijă sumele ce erau luate de la persoane particulare, de la mănăstiri, de la vamă ori de la cutia obștei, la care adăuga mici sume trecute în contul cheltuielilor de cancelarie și care reprezentau câștigul lui suplimentar. Apoi dădea ordin sameșului să strângă banii. Ajutat de doi băieți din subordinea lui, îi număra, oprea taxa de cancelarie și avea grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
poeme, libere sau în formă clasică, tipărite în cărți sau în reviste. Lumea poemului scurt, al poemului oglindind stări, evenimente, gânduri, observații, clipe este fermecătoare. Ea este alcătuită din lumile atotcuprinzătoare ale poemului într-un vers, de 13-14 silabe, de obște sau este distih, tristih - zugrăvind un peisaj, o cugetare, o trăire în imagini sau fiind un haiku, adică instantaneu, clipă surprinsă, fulger încremenit, de oriunde și de oricând. Mai poate fi catren serios, plin de frumuseți florale, înțelepte sau de
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
satul devine singurul cadru de organizare al comunităților umane, mediul în care acestea își desfășoară activitățile cotidiene. În acest context, romanicii, iar mai târziu populația veche românească, și-au păstrat prin intermediul propriilor structuri interne, vechi forme de organizare social-economice, precum obștea sătească. Termenul de așezare medievală timpurie are la bază noțiunea mai veche, cu înțeles arhaic de sat, cunoscută încă din antichitate. Așezarea sau satul antic/medieval era de fapt un sistem de conviețuire socială, structurat pe o comunitate umană, de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
oameni (potrivit unui număr minim pentru o familie, ales convențional, compus din doi părinți și doi-trei copii), care stăpâneau un teritoriu, principala sursă de venit a localnicilor, permițând practicarea agriculturii și creșterea animalelor, principalele ocupații ale vremii. Satul reprezenta o obște rurală, formată pe principiul confederării unui număr de 30-40 de familii, uneori mai multe, în zonele aflate în afara bazinului bârlădean. Plasamentul deschis al așezărilor, situate pe văi, pante, platouri, în apropierea unor cursuri de apă, păduri, nu permitea fortificarea lor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dispuse pe șiruri paralele, sub forma unor ulițe. De-a lungul ulițelor, locuințele erau grupate câte trei-patru, formând „cuiburi” de case, constituite pe criteriile familiale, ale cetelor de neam, derivate din familii-lăstar. Membrii comunităților respective aveau ca formă de organizare obștea sătească, probabil de „tip bizantin”, o încercare de preluare și adaptare a modelului de la sudul Dunării. Această idee este greu acceptată de unii arheologi, întrucât Bizanțul deja avea în secolele VI-IX un stat organizat, bazat pe un cod de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
provinciile vechi românești, care nu dispuneau încă de organizare statală și religioasă. Ulterior, din cauza transformărilor social-economice și politice, datorate necesităților etnice (apropieri culturale, comerciale, matrimoniale) și opresiunii constante a valurilor migratoare, s-au produs schimbări pozitive, prin formarea uniunilor de obști, acele „romanii populare”, cu scopul rezistenței în fața pericolelor externe. În zonele unde s-au constituit aceste uniuni de obști, au fost păstrate până astăzi denumirile de țări, câmpuri, codri sau ocoale, practic structuri social-economice și administrative, care au dăinuit multe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
necesităților etnice (apropieri culturale, comerciale, matrimoniale) și opresiunii constante a valurilor migratoare, s-au produs schimbări pozitive, prin formarea uniunilor de obști, acele „romanii populare”, cu scopul rezistenței în fața pericolelor externe. În zonele unde s-au constituit aceste uniuni de obști, au fost păstrate până astăzi denumirile de țări, câmpuri, codri sau ocoale, practic structuri social-economice și administrative, care au dăinuit multe secole. Obștea sătească avea proprietăți funciare comune (terenuri agricole, păduri, iazuri, locuri cu materii prime), folosite de toți locuitorii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
romanii populare”, cu scopul rezistenței în fața pericolelor externe. În zonele unde s-au constituit aceste uniuni de obști, au fost păstrate până astăzi denumirile de țări, câmpuri, codri sau ocoale, practic structuri social-economice și administrative, care au dăinuit multe secole. Obștea sătească avea proprietăți funciare comune (terenuri agricole, păduri, iazuri, locuri cu materii prime), folosite de toți locuitorii ei. Ulterior, apar și proprietățile familiale private (loturi arabile, vite, unelte), care au favorizat apariția și accentuarea unei diferențieri social-economice, fenomen generalizat pentru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
economic. Satul romanic și vechi românesc cuprindea nu doar o comunitate sedentară, cu o structură social-economică și administrativă diferențiată de a grupurilor alogene, dar și un statornic grup creștin, aflat în strânsă legătură cu centrele religioase de la sudul Dunării. Autohtonismul obștii sătești impunea obligația ca orice individ străin (bărbat sau femeie), care dorea să devină membru al unei comunități noi (prin căsătorie sau adopție), să respecte anumite reguli (învățarea limbii satului, adoptarea obiceiurilor, credința creștină, organizarea social-economică și administrativă). Aceste reguli
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
limbii satului, adoptarea obiceiurilor, credința creștină, organizarea social-economică și administrativă). Aceste reguli indică desfășurarea procesului de asimilare a enclavelor alogene de către băștinași. În microregiunile unde cercetările arheologice au dezvăluit existența unei densități umane este posibil să fi existat uniuni de obști. Anumite interese comune, precum schimburile dintre sate, asigurarea căilor de legătură dintre unele zone geografice (deal-șes; câmpie-munte), îndeplinirea unor sarcini bilaterale (defrișări, diguri, drumuri), dar mai ales spectrul pericolului extern, au determinat și facilitat confederarea unor sate în uniuni de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Anumite interese comune, precum schimburile dintre sate, asigurarea căilor de legătură dintre unele zone geografice (deal-șes; câmpie-munte), îndeplinirea unor sarcini bilaterale (defrișări, diguri, drumuri), dar mai ales spectrul pericolului extern, au determinat și facilitat confederarea unor sate în uniuni de obști, cu o mai bună organizare militară și administrativă, care ulterior s-a transformat într-o apărare colectivă. Toate acestea au condus la apariția unor instituții colective, cu o largă autoritate administrativă și militară, precum și la existența unor reprezentanți ai acestor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu o mai bună organizare militară și administrativă, care ulterior s-a transformat într-o apărare colectivă. Toate acestea au condus la apariția unor instituții colective, cu o largă autoritate administrativă și militară, precum și la existența unor reprezentanți ai acestor obști, care să intermedieze relațiile dintre autohtoni și migratori. Mai târziu, uniunile de obști s-au transformat în importante nuclee etno-politice, bazate pe interese comune, cunoscute sub numele de cnezate și voievodate (secolele IX-XIII). Similar Antichității, când satul geto-dacic, anterior, dar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
într-o apărare colectivă. Toate acestea au condus la apariția unor instituții colective, cu o largă autoritate administrativă și militară, precum și la existența unor reprezentanți ai acestor obști, care să intermedieze relațiile dintre autohtoni și migratori. Mai târziu, uniunile de obști s-au transformat în importante nuclee etno-politice, bazate pe interese comune, cunoscute sub numele de cnezate și voievodate (secolele IX-XIII). Similar Antichității, când satul geto-dacic, anterior, dar îndeosebi posterior, cuceririi romane, era influențat de formele de organizare romană, implicit de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]