5,528 matches
-
țării. Aceste considerente au și stat la baza expunerii de motive, prezentată de I. Cantacuzino, asupra legiuirii pentru înființarea unei căi de comunicație de la Ocnă la Galați, alcătuită din railuri și slujită cu vagonuri trase de cai, votată de Divanul Obștesc, la 15 martie 1852, și sancționată de domnitorul Ghica, la 26 martie același an16. Punerea în aplicare a legii a fost însă amânată mereu, pe de o parte, din lipsa invocatelor mijloace materiale ale statului și, pe de alta, datorită
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
totală de circa 4.000 de stânjeni, sub supravegherea inginerului Singurov. Proiectată a fi înfăptuită în termen de șapte ani, cu noi amendamente introduse la clauzele contractuale după nici doi ani de la demararea lucrărilor, când o comisie de control raporta Obșteștii Adunări că "pavelile până acum lucrate sunt cu totul rele și netrebnice, încât nici cu meremet (reparație n.ns.) nu se pot îndrepta, ci trebuie a se preface din nou"3, afacerea asumată în continuare de același întreprinzător, obligat să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru facerea drumurilor". Autoritățile, prin același Departament al Lucrărilor Publice, i-au încuviințat cererea, sub următoarele condiții: să fie dator a vinde la un preț prestabilit o anume cantitate de praf din producția fabricii, pentru trebuințele miliției și pentru lucrările obștești; pentru prisosul producției, proprietarul era îndreptățit a pretinde orice preț de vânzare; pentru construcția fabricii, i se oferea, cu embatic, pe termen de 20 de ani (începând din 23 noiembrie 1857), un loc în suprafață de două fălci, la Gheuca
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
I. C. Filitti, Principatele Române de la 1828 la 1834, București, 1934, pp. 356 și urm. 10 Tudor Drăganu, Începuturile și dezvoltarea regimului parlamentar în România până la 1916, Cluj-Napoca, 1991, pp. 39-40. 11 Iuliu C. Ciubotaru, Lucrări și proiecte în vederea elaborării Regulamentului obștesc al Moldovei din anul 1827, în Regulamentul Organic al Moldovei, editori Dumitru Vitcu și Gabriel Bădărău, cu sprijinul lui Corneliu Istrati, Editura Junimea, Iași, 2004, pp. 71-94. 12 Gh. Platon, Regulamentul Organic: operă de progres sau instrument de opresiune socială
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Sturdza vor răspunde la îngrijirile întrebuințate spre aceasta, rezultatul va fi de a informălui oameni osăbiți, care, dedați la științe sau la meșteșuguri, după a lor menire, vor putè fi folositori patriei și însuși lor" (***Colecție de ofisuri domnești cătră Obșteasca Obici<nuită> Adunare a Moldovei și Adresele acesteia de la anul 1834 până la 1848, Tipografia Institutul Albinei, Iași, 1848, pp. 166). 14 Ibidem, p. 168. 15 Pentru detalii, vezi îndeosebi: D. Ciurea, Moldova sub domnia lui M. Sturza. De la Convenția de la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
moșia vreunui proprietar s-ar afla metaluri și el nu are chip a le scoate, sau nu voiește a le da în posăsie într-un termin de cinci ani, ce i să va da de cătră Domn, atunce Domnul, cu Obșteasca Obicinuită Adunare, va pute, după împregiurări, a primi măsurile cuviincioasă spre lucrarea acelor mine, dând proprietariului zăciuiala din curat folosul ce va ieși, scoțându-să mai întăi toate cheltuielile și, deosăbit de această zăciuială, după o mai înainte prețăluire, i să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
momentului publicării, de N. A. Bogdan (op. cit., p. 389) și, respectiv, Nicolae Peiu, Dionisie Simionescu (op. cit., pp. 231-232), se păstrează în colecția specială de schițe, planuri, fotografii la Biblioteca Centrală Universitară "M. Eminescu" din Iași. 39 ***Colecție de ofisuri domnești cătră Obșteasca Obici<nuită> Adunare a Moldovei și Adresele acesteia de la anul 1834 până la 1848, Tipografia Institutul Albinei, Iași, 1848, p. 262. 40 1 stânjen = 2,23 m (cf. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 59). 41 Vezi legenda din partea dreaptă-jos a Planului drumului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
stat + privat românesc; • stat + străin; • stat + privat românesc + străin; − Majoritar privată (sectorul privat deține peste 50% din capital): • stat + privat românesc; • stat + străin; • stat + privat românesc + străin; Proprietate privată: − Integral privat: • integral românesc; • românesc + străin; − Integral străin: • proprietate cooperatistă; • proprietate obștească. 1.4. Clasificarea indicatorilor macroeconomici Analiza statistică la nivel macroeconomic are ca obiect studierea fenome nelor și proceselor economico-sociale care au loc în economia națională, pe baza unor agregate macroeconomice ce exprimă aspectele esențiale ale economiei în ansamblul său. Acești
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
toate persoanele care, în anul de referință, au desfășurat o activitate economico-socială aducătoare de venit, cu excepția cadrelor militare și a persoanelor asimilate acestora (personalul din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul Român de Informații), a salariaților organizațiilor politice, obștești și a deținuților. Șomerii înregistrați reprezintă persoanele care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și care se înregistrează la agenția pentru ocuparea forței de muncă în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
iar din anul 1994, în valoarea imobilizărilor corporale s-a inclus și valoarea terenurilor deținute de operatorii economico-sociali. Principalele surse de informații pentru determinarea imobilizărilor corporale sunt: − bilanțurile contabile ale operatorilor economici, unităților socialculturale, unităților administrației publice, organizațiilor politice și obștești, centralizate la nivel național după diverse caracteristici; − anchetele și cercetările statistice. Caracterizarea statistică a imobilizărilor corporale, componentă principală a avuției naționale, necesită calcularea unor indicatori care să evidențieze valoarea totală a acestora, structura lor după diverse caracteristici, starea lor fizică
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
acum la școala de ingineri agronomi. Acești tineri au dus munca de reconstrucție a Albaniei”. Capitolul „realizări pe tărâmul reconstrucției” din care am extras aceste două fraze, mai conține și alte informații: „...acțiuni întreprinse de tineret în <<Munca de folos obștesc>> avem patru după cum urmează: 1) În comuna Bârzești, tineretul sătesc în număr de 30 tineri alături de vrâstnici au reparat șoseaua Bârzești-sat spre gară pe o distanță de 1.200 metri. 2) În comuna Brodoc tineretul sătesc în număr de 50
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
întocmai celebra deviză liberală „Prin noi înșine”. În mediul rural a încurajat constituirea comitetelor de construcții școlare și aproape că nu a existat sat în care să nu se fi Fragment din decizia Sfatului popular Vaslui 181 constituit asemenea organisme obștești. În acești patru ani (1922-1926) au fost construite numeroase școli sau au fost renovate altele mai vechi. După cum s-a putut afla din paginile acestei cărți, la alegerile din noiembrie 1946 Gheorghe Rășcanu a candidat pe listele Blocului Partidelor Democrate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
au fost îndepărtați din toate profesiile liberale dar și din comerț, acolo unde, de fapt, ei dețineau de mult timp un adevărat monopol. În toate cele trei orașe, (Bârlad, Huși și Vaslui), primarii au folosit evrei pentru „muncă în folos obștesc”, fără a fi plătiți, evident. De fapt, acte normative, ca decrete și legi, fuseseră votate și promulgate încă din timpul când Carol al II-lea mai era rege. La unul din dosarele Primăriei Huși am găsit o „Decizie a Consiliului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
azi de refugiați și militari, din care cauză n’a putut fi cosită iarba și bălăriile la timp și nici nu s’a putut curăța puii de salcâmi depe morminte”. Primarul îl ruga pe comandant „...ca în cadrul muncii de folos obștesc, premilitarii creștin ortodocși (subl.ns.), sub privegherea instructorilor, să curețe puii de salcâm, într’o zi, pe care să-i facă mici grămezi”. Sub grava amenințare a „Judecății Justiției Militare”, la data de 16 octombrie 1940 l. „Evreii fac closete
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
11780, cu însărcinări clare pentru trei persoane: „Domnii Fetia Mitrofan din Poliția Legionară Huși și Solomon Lazarovici funcționar al moarei <<Prutul>> din Huși, călătoresc cu mașina nr. 55 Huși, proprietatea Ilie Grigoriu, pe distanța Huși - Galați și retur, în interes obștesc de excepțională gravitate și urgență”. Apelul lui Onu era următorul: „Toate autoritățile civile și militare precum și Organizațiile Legionare sunt rugate a le înlesni misiunea”. Din păcate, nu am putut afla ceva despre această misiune dar bănuim a fi fost una
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
populația orașului să nu sufere”. Mai edificatoare și explicită pare a fi adresa nr.9244/29 septembrie 1941, în care primarul Hușului scrisese următoarele cereri comandantului Garnizoanei orașului de care depindeau în mod direct evreii mobilizați pentru muncă în interes obștesc: „Avem onoarea a vă ruga să binevoiți a ne mai da din lagărul de evrei din Huși (subl.ns.) un număr de 50 de inși, cu care să executăm următoarele lucrări: 1) Desfundarea șanțului de apărare de inundații a fânațului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Începând cu alegerile din 1975, cetățenii români aveau de ales între mai mulți candidați aparținând FDUS, până în acel moment existând candidaturi unice. 2 Decretul-lege nr. 8 din 31 decembrie 1989 privind organizarea și funcționarea partidelor politice și a altor organizații obștești din România. 3 Partidul Conservator (PC) este un partid nou care a reușit să fie prezent în Parlament doar prin intermediul alianțelor electorale. 4 UDMR nu este înregistrată oficial drept partid, dar conform definiției utilizate în acest capitol pentru partide, aceasta
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fost domnescu, la târgul la Hârlău, câmpul și vatra târgului cât rămăsese nedat nimănui de alți domni mai denainte”; hotarul târgului Bacău dispare aproape în totalitate încă din martie 1641, „când Vasile Lupu și divanul său au rupt din proprietatea obștească părțile Letea și Poporul, pe care le-au dăruit mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, iar Precista Bacăului a devenit metoh al acesteia” (în anul 1741, pentru a stimula repopularea târgului, Grigore Ghica a dăruit băcăuanilor moșia Țarina orașului); „Miron vodă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
numai una i-a folosit pentru construirea celor dou) importante ctitorii - biserica Uspenia și biserica Sf. Gheorghe”. Considerând că orașul Botoșani „este al doilea politic al acestei țări”, domnul Mihai Șuțu a dispus fondarea unei noi administrații comunale, prin Casa obștească, și a recunoscut locuitorilor - prin hrisovul din 15 decembrie 1820 - dreptul de a aveau un buget propriu, necesar dezvoltării proiectelor de modernizare. Veniturile, ce urmau să fie încasate din dările comunale - „dou) parale pentru carele intrate cu marfă în târg
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de ani era cea mai bună și convenabilă soluție. Dacă pe parcursul celor două dictaturi (carlistă și antonesciană) mișcarea sionistă a acționat în ilegalitate, atunci după 23 august ea și-a intrat în toate drepturile prevăzute de legile privind funcționarea organizațiilor obștești sau politice. Potrivit explicațiilor oferite de Dicționarul explicativ al limbii române, sionism mișcare apărută la sfâșitul sec. XIX, la baza căreia stătea ideea întemeierii unui stat evreiesc pe teritoriul Palestinei. După cum se știe, această mișcare a avut un larg ecou
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prizonieri sovietici numărul 4”. De munca acestor oameni nu au beneficiat numai vasluienii ci și fălcienii sau tutovenii care, prin prefecturile lor, solicitau mereu forță de muncă ieftină pentru îndeplinirea unor obiective care cereau mulți bărbați. Deoarece „munca în folos obștesc” a evreilor hușeni sau aduși în lagărul de lângă oraș din alte zone ale țării s-a intersectat în dosarele cercetate cu cea a prizonierilor sovietici, vom căuta să tratăm în comun această problemă. a. Prizonieri sovietici și evrei la muncă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
asemenea, vă rugăm a ne arăta cum ar putea fi adăpostiți și hrăniți acești lucrători (subl.ns.)”, adică atât militarii inamici cât și evreii mobilizați la lucru. b. 1940 - 1942; o avalanșă de decrete-legi antisemite Referitor la „munca în folos obștesc”, aceasta a fost instituită prin decretul-lege 3984/15 decembrie 1940. Evreii bărbați cu vârste cuprinse între 16 și 60 de ani, erau obligați să presteze în mod obligatoriu 90 de zile de muncă pe an, duminica fiind liberi chiar dacă religia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Centralei Evreilor din România (CEVROM) care avea în fiecare capitală de județ câte un oficiu condus de un președinte. Din păcate, nu am aflat decât numele celui de la Bârlad care a fost doctorul A. Tudic. Evreii supuși „muncii în folos obștesc” țineau de Cercurile teritoriale de recrutare județene care aveau un serviciu special condus, de regulă, de un ofițer inferior. Acest serviciu primea cererile de forță de muncă evreiască venite din partea instituțiilor statului după care făcea și repartizarea nominală a celor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
comandantul Cercului având, probabil, legea în față, le explica celor de la Serviciul drumurilor modul de lucru pe viitor: „...Cercurile de Recrutare au obligația a ține evidența lor (a evreilor, n.a.) sub raportul repartiției, a timpului efectuat la munca de interes obștesc și a taxelor de plată către stat, după munca prestată”. Colonelul Andrian atrăgea atenția tuturor în felul următor: „Autoritățile civile și instituțiile de stat sunt rugate a se adresa Cercului de Recrutare respectiv pentru orice chemare a evreilor la muncă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
taxelor de plată către stat, după munca prestată”. Colonelul Andrian atrăgea atenția tuturor în felul următor: „Autoritățile civile și instituțiile de stat sunt rugate a se adresa Cercului de Recrutare respectiv pentru orice chemare a evreilor la muncă de interes obștesc”. La sfârșitul adresei, se explicau toate datele și detaliile necesare unei astfel de cereri. c. „Domnul General Ion Antonescu vă cere una mie de evrei la muncă” La data de 27 iulie 1941, în urma unei vizite a generalului Antonescu în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]