2,363 matches
-
supliment de duminică la ziarul Bucovina, apare în fiecare sâmbătă, director dr. Dori Popovici, prezidentul Ligii țăranilor români din Bucovina. Numărul 14 din 12 aprilie 1919, în 8 pagini, cuprindea articole pe înțelesul cititorilor: „Muncă cinstită și minte trează”, „În ogorul neamului”, „Articol țărănesc”, „Țăranii și cartea”; la Foiță se putea citi: „Fiți uniți și veți avea orice veți cere”; la rubrica „Partea glumelor” era tipărită „Povestea vorbei” de Anton Pan, iar Orest Horea Pașcanu semna versurile „Leibă cel cuminte”. Rubrica
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
oboseală și suferință. Nu se știe unde au fost duse...” Deabia după două luni s-a anunțat eliberarea lor... Cât de mult au așteptat bucovinenii sosirea trupelor române ne-o spune și necrologul profesorului Emil Forgaci, ultimul luptător căzut pe ogorul de glorie al muncii intelectuale în Bucovina, publicat în Glasul Bucovinei din 11 decembrie 1918: „Mult a așteptat acest suflet ceasul Mântuirii și n-a vrut să-și părăsească învelișul șubred, până nu s-a convins că în adevăr acest
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ziua de mâine!... (Din Junimea Literară nr.5-7/1935) * Făt-Frumos, anul X, nr.4, redacția și administrația strada Munteniei nr.14, Cernăuți. Apare sub direcția dlui prof. univ. Leca Morariu. Prin 10 ani de apariție, această revistă a tras pe ogorul folclorului nostru și pe cel al literaturii bucovinene brazde de o mult grăitoare seriozitate, care vor rămâne pentru semănătorii slovei creatoare pildă de sănătoasă îndrumare intelectuală. (Din Voința Școalei, 10 noiembrie 1935) Pavilionul II de la Spitalul Suceava, adăpost al lui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care muncind-o, erau printr-un joc al legilor societății pe care nu-l deslușeam încă, dar îl bănuiam puternic, necruțător și nedrept lipsiți, cel puțin în parte, de rodul muncii lor. Pentru că nu puteam munci la fabrică, nici pe ogoare și nici nu voiam să mă sinucid, problema mea de conștiință cu privire la pîinea mîncată fără să fi muncit pentru ea s-a rezolvat printr-un sentiment de datorie, de adîncă și sfîntă datorie, față de cei care, cu mîinile lor, produceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
morală, nu-i posibilă ieșirea din marasmul economic și etic în care ne aflăm. * Termenul lustratio (purificare) vine din latină și era folosit în evul mediu cu trimitere la un sacrificiu sau la o ceremonie prin care erau purificate orașele, ogoarele sau populațiile contaminate de criminalitate, boală sau alte nenorociri. Proiectul Legii lustrației, ce se inspiră din Declarația de la Timișoara, prevede limitarea accesului la demnități publice al celor care au făcut parte din structurile de partid și din aparatul represiv al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ochii ațintiți asupra dreptăților și oamenilor de ispravă, pîndindu-le necruțători cea mai mică abatere. Totodată, cu generozitate, canaliilor sînt gata să le treacă orice cu vederea, să le găsească neîncetat scuze. Șase sînt elementele la care apelează parabolele din Evanghelii: ogorul, via, năvodul, gospodăria, turma, livada, iar pentru morală: familia, munca, sinceritatea, ascultarea. Ni se oferă o clară lecție de simplicitate și realism. Un catehism steinhardtian: "Creștinismul, școală perfectă a contradicției și paradoxului, cea mai dialectică dintre concepții. Prima datorie a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
miște elegant printre cele mai complicate abstracțiuni decît să tragă o linie dreaptă între două puncte. Se străduia totuși să țină pasul cu tovarășii de muncă și ar fi reușit, probabil, dacă porumbul ar fi fost singura plantă de pe acel ogor. Numai că pămîntul, furat apelor prin îndiguiri recente, continua să hrănească o mare varietate de buruieni, dintre care pălămida și pirul se numărau printre cele mai docile. Adevăratul război se ducea împotriva stufului. Pe cît de înaltă îi creștea tulpina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cultural nu mai era la ordinea zilei. Toată lumea era chemată să facă cultură, sau cel puțin să cânte și să danseze. Acesta a fost sensul festivalului Cântarea României (prima ediție, În 1977). Sute de mii de amatori din fabrici, de pe ogoare sau din școli au fost Îndemnați, la nevoie obligați, să improvizeze tot felul de spectacole. Era o manieră de a trece intelectualitatea Într-un plan secundar (iată, oricine poate face așa ceva!) și de a inunda Într-un optimism artificial problemele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o foae de drum pe distanța București-Fălticeni. Sublocot. Sadoveanu ["OAMENI ȘI LOCURI"] Astăzi 9 Iunie (906) dimineața, am eșit la plimbare cu Lia, pe o vreme frumoasă, cu adieri ușoare. Deoparte și de alta a drumului spre Oprișeni-Buciumeni câmpii verzi, ogoare în care lucrează prășitori și fânețe de luțernă înflorită. În depărtare munții în ceață. Facem printr-un drum printre o fâneață și un lan de orz, apucăm pe lângă locul lui Văsescu, pe sub copaci uriași. Fluturi nenumărați eșiți din pacostea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-a făcut totală în aceiași zi de Duminică. În ajun, treceau călărașii din sate curat îmbrăcați, porniți spre Roman și Botoșani, veseli și cu capetele cailor împodobite cu cordele. Chiuiau și strigau către cei care mai lucrau încă pe ogoare: Haideți, măi, la bătălie! În noaptea de Sâmbătă, noaptea mobilizării, cătră miezul nopții, pe o noapte senină, înstelată și fără pic de vânt, au prins a suna clopotele de alarmă întâiu în Rădășeni, clopotele dela biserica cea nouă, pe urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Piatra, când a văzut valurile albastrei Dunări, a prins a plânge în hohote... Acuma tovarășii mei de război din cele 44 de zile bulgărești s-au împrăștiat pe la căsuțele lor în satele țării. Oamenii slăbiți de nevoi și-au revăzut ogoarele și gospodăriile; s-au așezat pe prispe în fața livezii și neveste grăbite aduc puiul fript și mămăliga în aburi. Ei gustă pe gânduri și, c-o umbră de tristeță sub privirile duioase ale femeilor, vecinilor și copiilor, povestesc despre năcazuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu țăranii, răzeșii și boierii lor, când Mircea Vodă și Ștefan-Vodă cel Mare au bătut pe Turci care erau atunci cea mai tare împărăție, când au bătut pe Unguri, pe Leși, pe Tătari, amestecând sângele și oasele lor cu țărâna ogoarelor noastre! Iată cum arată scriitorii noștri și bătrânii, de la mărirea aceea, prin nemila vremii, care ne-a fost ca o maștihă, poporul nostru a căzut în râsipă vreme îndelungată, impilat de păgâni și de alte lifte, trăind în obidă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
parcă dormitează. Cu toate acestea suntem pe un front de războiu. Dincolo e haosul de anarhie al Ucrainei, dincoace de pe înălțime stăpânesc tunurile noastre. Chiar în fața Sorocei, satul malorus Tichinăuca, se pare că nu trăiește și nu se bucură de ogoarele sămănate, decât pentru că se află sub traiectoria proectilelor de dincoace. Starostele de acolo bucuros urmează poruncilor de pe țărmul drept numai să poată scuti sărmanele așezări ale gospodarilor lui de fierul și focul care cutreieră în ținuturile învecinate... În noaptea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
suda. (să ia certificat medical ca să facă cerere de dare în judecată la judele de pace -) 4 August. Istoriile cu necontenitele prădăciuni și hoții. Istorie despre vremuri mai vechi, despre gospodăria mazilului Grigore Fotescu. Vaci, boi, oi, cai, vii, livezi, ogoare de pâne albă și popușoi. "Căpitane Grigore" îi spune toată lumea și toți îl salută și i se ploconesc, căci lui așa-i place, și el cinstește, vorbește tare și miluiește pe toată lumea. Îl cunosc jidovii de la Rașcov și din toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Se vede orașul în trepte până în partea cealaltă unde căsuțe mici de piatră stau grupate foarte pitoresc, însă pe un fond gol și alburiu: acolo stau turci ori țigani. (Noaptea, în tren, pe geamul deschis, am auzit glasul prepelițelor din ogoarele bine îmbrăcate ale Bărăganului și Dobrogei). Turci cu fes și cu turban. Măgari cu poveri de vreascuri, deasupra cărora stă un copil mai mare, ținând pe altul mai mic. Portul pustiu. Bastimente nu vin decât foarte rar și se opresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
curând are o coloare foarte plăcută, o nuanță de roș închis, ca floarea ulmului între dungile verzi gălbui de săcară și ovăs. Buchete de arbori, tufărișuri, dumbrăvi; iarbă bogată; peisagiu submontan. Stanislav. Femei ghilesc pânză. Gunoiu împrăștiat cu scumpete pe ogoare. Buchete de molizi. Livezi. O pădurice de mesteceni. În sfârșit, iată un om care râde! Galiție țară pustie, țară tristă! La ora 9 Chedorow. La 10 și ceva ajungem la Lemberg gară de mare capitală, acoperită și cu mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aici mazuri și rusnaci pe care i-a dus în Moldova. De ce n-ași nota lucrurile frumoase? Un drum pe subt mesteceni vechi. Nu poți însă să lași la o parte pe cele grave: femei strângând iarba și buruieni din ogoarele de secară, în desagi mari pe care-i poartă în spate. Galiția nu cunoaște bielșugul deși pământul e cu hărnicie și cu mare stăruință lucrat. Mai mult femei la câmp. Bărbații trebuie să fie duși după alte câștiguri. Femeile plivesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de secară, în desagi mari pe care-i poartă în spate. Galiția nu cunoaște bielșugul deși pământul e cu hărnicie și cu mare stăruință lucrat. Mai mult femei la câmp. Bărbații trebuie să fie duși după alte câștiguri. Femeile plivesc ogoarele de secară și de grâu! Și buruienile și ierburile plivite le strâng cu scumpătate pentru hrana animalelor gospodăriei. Dicționar țintirim de cuvinte. Tarnov (ora 4). Acelaș pământ sărac, lucrat în răzoare înguste: secară și iar secară. Ogoare rectiline. Stema Lehiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
câștiguri. Femeile plivesc ogoarele de secară și de grâu! Și buruienile și ierburile plivite le strâng cu scumpătate pentru hrana animalelor gospodăriei. Dicționar țintirim de cuvinte. Tarnov (ora 4). Acelaș pământ sărac, lucrat în răzoare înguste: secară și iar secară. Ogoare rectiline. Stema Lehiei, pajura încoronată. Trupe. Tarnov firmă: Szaja zsilberfewerg Saia! Locuri mlăștinoase plantate cu pini. Doi băieți balani, curățel îmbrăcați și desculți, țipă amenințători la tren ca să nu fugă așa de tare, să nu facă atâta zgomot... Iar păduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în preajma C.F. parcele foarte frumoase de grâu și secară. Sate ca cele pe care le-am văzut în Ardeal cele ungurești și săsești. Câmpurile bine cultivate. Un țintirim într-o pădurice. Drum de țară plin de colb. Maci roșii în ogoare. Căruțe c-un cal la oiște. Dunărea mergând în sus dela Budapesta spre Bratislava, între dealuri cochete, cu păduri, plantații și vii. Se desface în brațe domoale, închizând ostroave cu lunci, unde pasc liniștite, vaci. Peisagiul nu-i deosebit de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nici un foc. N-ar fi avut haz să trag un foc zădarnic, sau să împușc primul iepure la ultima bătaie. 30 ianuarie 1948 [IALOMIȚA VÂNĂTOARE] Pe o admirabilă zi însorită, cu ușor vânt dinspre apus, care bâzâia ușor prin spinăriile ogoarelor, am făcut ultima vânătoare de iepuri în anul acesta. Însoțitorul meu, tovarășul Stoianovici, om vârstnic cam greoi, mă însoțea la fiecare bătaie, căutându-și îndărătul meu, între brazde sau între tufișuri, "un camuflaj". Se întindea sub soarele fierbinte și îndată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mulți prietini. Cel ce n-a semănat dă sfaturi secerătorilor. Dacă vrai să ai pâne pe masă, nu sta mult în pat. Nevastă rea: picuș de ploaie în casă. Poftele sunt pedeapsa leneșului. Nu muta hotarul văduvei, nu intra în ogorul orfanilor, căci se va ridica asupra ta județ aspru. În ziua necazului adună-ți puterile. Biciul pentru cal, frâul pentru măgar, nuiaua pentru spinarea smintiților. Cânele se întoarce la vărsătură și nebunul la nebunie. (Pr.) Ca să mânânci borș, n-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un tatar. Însă glodurile, strâmtorile, țancurile și codrii sunt de partea mea. Aici, eu sunt mai tare." "Pe prietinii dușmanilor noștri îi socotim dușmani", zic Lesghienii. Subt ochii cazacilor și pe linia forturilor, Lesghienii și Cecenii pătrund în galop până la ogoarele și căsuțele triburilor supuse, apucă vite, doboară pe cei care se împotrivesc, și într-o clipă se întorc în sihlă. Plugarii sunt nevoiți să poarte cu ei armele la lucrările câmpului. La 1854 muntenii au atacat palatul cneazului David Ceavciavadze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nu-s parale la cură. * Așa povestea Toader Cicea și neamurile noastre... * Sf. Neculai e podar * Toamna frunzele-și colindă Cântă-un greier supt o grindă... Ceru-i înorat: o pânză încremenită de fum. E frig; băiețandrii, pe miriști și ogoare culese umblă zgriburiți, cu mânile strânse în suman și cu varga subsuoară. Pășesc încet, printre burueni îngălbenite și spinării, de-acurmezișul haturilor, după grămăgioara amestecată de vite: câțiva cârlani, doi mânji, câteva junci. Un câne merge alene pe urmele lor. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
după ce a trecut toată oastea și s-a organizat o tabără întărită, atunci a trecut și sultanul fluviul împreună cu garda sa personală. Pășind pe pământul Moldovei, turcii au găsit, după cum relatează Angiolello, martor ocular, „toate satele și așezările părăsite și ogoarele arse”. Locuitorii s-au retras din calea turcilor în pădurile dinspre munte. Domnul „a poruncit ca toate grânele să fie tăiate și până și papura din mlaștini și, după ce s-au tăiat ierburile și grânele, a pus să fie ars
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]