2,119 matches
-
parcă istoria. Este teribil de emoționant să încerci ca odată cu construirea școlilor, fabricilor și politicienilor să repari greșelile trecutului, să reabilitezi oamenii. În România se trăiește azi normal și legal. Nu există însă ca în viitor, în România, bunul-simț, inteligența, omenia să intre în ilegalitate. Drumul nostru este legat de numele tovarășului Nicolae Ceaușescu.“ (Vatra, 20 februarie 1977) SEGĂRCEANU Ion, scriitor „Iată, rostesc PARTID Și sunete toate se-aprind înălțându-se ca un rug al mândriei Peste frunțile treze-ale semenilor. Roșu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a națiunii a marcat evenimentul excepțional al Congresului educației politice și culturii socialiste, suntem făuritorii și martorii unor înfăptuiri fără precedent, cu adevărat revoluționare, devenite realitate din voința întregului popor strâns unit în jurul partidului, al secretarului său general, tribun al omeniei și păcii, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ („Columnă în August“, Tribuna, 27 august 1987) „Nicolae Ceaușescu, erou între eroi Pe locul stângei cresc în luptă Elena Ceaușescu, amândoi comuniști, Pereche de luptători, sub roșul pal, Sub steagul tricolor.“ („Balada Revoluționarilor“, Radio București
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai puțin patetică decât m-am așteptat, a fost revitalizantă. Eram niște naufragiați scăpați de la înec. După „reanimare“ a început „adaptarea“ la mediu. Localitatea unde trăiesc rudele soțului, nu departe de Köln, este situată pe coama unor dealuri împădurite. Casele omenilor și grădinile păreau rupte din rai. Inaccesibil pentru noi, micul paradis trebuie să le fi întărit unora dintre locuitori, confruntați cu soarta noastră de pribegi „strămutați“, conștiința de a se număra printre privilegiați. În programul de adaptare și inițiere figura
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
bărbații au adunat chibzuială, hărnicie, dor de cântec de petrecere și plăcere de muncă pentru a fi bune gazde, iar bătrânii au cătat înțelepciune și sfătoșenie ca să-i învețe pe cei mai tineri cum să trăiască, să fie oameni de omenie, dar mai ales cum să se poarte cu ceilalți, ca tuturor să le fie bine. Au mai trecut atunci la vale și alte daruri dela Dumnezeu pe râul Bâlea, dar au fost lăsate să se reverse în Olt și de-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
politice și naționalist în sentimentele și credințele sale profunde, Eminescu ia totuși apărarea șefilor socialiști, la rândul lor democrați și revoluționari în credințele pe care le propagau și internaționaliști în doctrina lor! Aceasta, din spirit de dreptate fără îndoială, din omenie desigur; dar și din cauza comunității de atitudine față de relele care bântuiau societatea națională, a nemulțumirilor și a revoltei sufletești care-i apropia. "...E dar firesc ca asemenea naturi energice să fie izbite de spectacolul încurajării sistematice a nulităților, spune marele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care n-are numaidecât strânse raporturi cu inteligența, și care cele mai multe ori servește de mijloc pentru a disimula insuficiența, sau jena, sau lipsa de autoritate. Ironia aceasta e un amestec de intoleranță, de vulgaritate, de lipsă de înțelegere și de omenie. E atitudinea prostului care persiflează pe omul timid, a bogatului care sfidează pe sărac, a parvenitului care privește de sus pe cel prigonit de soartă. Îndeobște, eu n-am prea recunoscut-o pe cea dintâi în glumețele atacuri ale detractorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nu numai că cred și acum în importanța formei și în necesitatea ei, dar mai cred în ceva care s-ar putea numi funcțiunea ei morală. Căci eu consider forma care împodobește gândirea, ca un semn de cuviință și de omenie. De aceea nu apreciez violența, nu gust vulgaritatea și, pe cât pot, cultiv moderațiunea și toleranța. Mânuind de atâta vreme cuvântul ca pe un instrument de comunicație spirituală și ca element esențial al creațiunei intelectuale, am ajuns să știu nu numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nația. Oamenii care gândesc astfel sunt majoritari în România, deci aceasta este, de fapt, țara lor. Iar programele televiziunilor sunt construite după chipul și asemănarea celor mulți. Să le felicităm, deci, că șiau adecvat mesajul la mediu. (2012) Campanie pentru omenie În discursurile pe care le ținem, „românul“ este tolerant, primitor și omenos. În realitate, trăim întro țară ca o junglă, cu indivizi care acționează după principiul care pe care. Spațiul public - de la stradă până la studiourile de televiziune - ne este invadat
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de la ProTV dedicată copiilor abandonați și acțiunile de împădurire organizate de Realitatea TV). Sunt lăudabile aceste demersuri, dar cred că ar trebui să se înceapă de la bază, respectiv cu o campanie care săși propună săi facă pe români să descopere omenia. În ultima vreme, ProTV difuzează un spot cu un copil în fața unui zid și care, ajutat de mai mulți oameni care formează o piramidă, ajunge să privească dincolo. Spotul se încheie cu sloganul „Cred! Pot! Fac! Tu faci România DA
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
care se dorește a fi un mod de informare corectă și, de asemenea, poate oferi modele de urmat pentru întreaga comunitate academică, și nu numai din România. Plutind peste timpul atins de implacabila trecere, ele ne oferă lecția modestiei și omeniei, a bunului simț și a nobleței de esență divină. Autorul 1. ADĂSCĂLIȚEI, VASILE (1929-2007) profesor, folclorist și eseist...................... 17 2. ADOC-MANOLE, GABRIELA (1926-2002) sculptor ...........................22 3. ANDRIEȘ, ANDI (1934-2010) dramaturg și publicist ........................... 26 4. ARAPAȘU, TEOCTIST (TEODOR) (1915-2007) patriarh .................... 29
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
va fi cunoscut în România“. În calitate de conducător de doctorat (1977-1989) și-a adus contribuția la formarea a numeroși specialiști și din alte centre universitare. În perioada 1976-1981 a îndeplinit funcția de prorector al Universității „Al.I. Cuza“, impunând prin corectitudine, omenie și demnitate. A reprezentat Universitatea din Iași la Seminarul internațional al rectorilor de la Dubrovnik,1977. După pensionare (în 1986) a funcționat ca profesor consultant (până în 1989), iar în paralel a susținut dezvoltarea învățământului psihologic alternativ, ca profesor al Universității „Petre
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
liceului, atunci și în anii care au urmat. Liceul „Cuza Vodă” din Huși dispunea atunci, ca și acum, de un corp profesoral de elită, format din dascăli cu experiență și cu vederi înaintate și care, înainte de toate, erau oameni de omenie. Învățătură pe care mi-au transmis-o acești dascăli luminați, foarte severi, dar înțelegători în același timp, a format cultură generală pe temelia căreia m-am străduit să clădesc o cultură de specialitate, pe care am dorit-o temeinică, pusă
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
prea puțin spus. De la el am învățat care-i dimensiunea omului. L-am cunoscut într-o seară, la un spectacol la Teatrul Mic. Era împreună cu soția, doctorița Speranța Halunga-Marinescu. O cunoștință făcută prin intermediul unei cunoștințe comune, la sfîrșitul unui spectacol. Omenia degajată de soții Marinescu m-a făcut să-i vizitez la locul de muncă de mai multe ori, cînd trecerea mea prin București era mai lungă. Nu puteam să-i numesc prieteni, dată fiind diferența de vîrstă, dar pentru că iubeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
puzderie de cioburi. Când am răspuns: „Da, [pe] fiica mea“, mi s-a frânt vocea ca într-un hohot (atunci, draga mea, cei care se aflau în sală mi-au zis că toată lumea a simțit un fel de fior de omenie) [...] și am spus: „Scuzați-mă, am să-mi revin imediat; n-aș fi vrut să mă prezint așa“. Iar președintele, un muncitor de treabă, un mare psiholog, sever și aspru, mi-a spus, evident ca să-mi facă un serviciu: „De ce
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
1942, Într-un raport comandat de mareșalul Ion Antonescu menit să justifice discriminarea și deportarea țiganilor din România, Sabin Manuilă (directorul Institutului Central de Statistică) susținea că „pierderea [= asimilarea] țiganilor În masa populației majoritare” s-ar explica „prin acea excepțională omenie, caracteristică poporului nostru”. Acest șablon mental și verbal era contrazis chiar de concluziile rasiste ale raportului : „Țiganii rămân totuși non-valori sociale și naționale și o primejdie rasială, În măsura În care, În viitor, neamul nostru Își caută și Își păzește o substanță biologică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rasială, În măsura În care, În viitor, neamul nostru Își caută și Își păzește o substanță biologică mai pură și tinde conștient la un mai Înalt ideal românesc de umanitate” <endnote id="(686, pp. 335 și 342)"/>. Receptând ca pe un defect „excepționala omenie, caracteristică poporului nostru”, autorul raportului propunea - prin adoptarea de măsuri rasiste - „un mai Înalt ideal românesc de umanitate”. În epoca interbelică, ideea de „omenie”, de „toleranță româ- nească” a fost redefinită conform noului context socio-politic. Prin noua Constituție, cea din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românesc de umanitate” <endnote id="(686, pp. 335 și 342)"/>. Receptând ca pe un defect „excepționala omenie, caracteristică poporului nostru”, autorul raportului propunea - prin adoptarea de măsuri rasiste - „un mai Înalt ideal românesc de umanitate”. În epoca interbelică, ideea de „omenie”, de „toleranță româ- nească” a fost redefinită conform noului context socio-politic. Prin noua Constituție, cea din 1923, li s-au recunoscut evreilor (ca și celorlalți minoritari necreștini) drepturi civile și politice depline. Dar fantoma xenofobiei și a intoleranței etnice Începuse
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sigur” : „Vitalitatea iudaică este atât de agresivă, Încât toleranța noastră față de acest popor, exploatată, ar Însemna falimentul nostru sigur”. „Nu există o ființă mai bună decât românul. Acesta este dezastrul”, conchidea Cioran, răsturnând termenii ecuației tradiționale. Pentru el, „bunătatea” și „omenia” deveneau false „virtuți naționale”, fiind mai degrabă vicii, care „ne-au ținut În loc atâta vreme”. În schimbul lor, ar trebui descoperită și activată adevărata virtute etnică - xenofobia: „Adversitatea față de streini este atât de caracteristică simțirii naționale românești, Încât nu vor putea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de unii tradiționaliști”, el fiind „pentru migrațiunea forțată a Întregului element evreiesc din Basarabia și Bucovina, care trebuie azvârlit peste graniță”. Într-o ședință a Consiliului de Miniștri din 8 iulie 1941, Mihai Antonescu se arată Înspăimântat de faptul că „omenia siropoasă” a românilor și „filosofia umanitară” inoculată de evrei ar putea face să se rateze „un moment istoric” al României, În care, printr-„o totală descătușare etnică”, „să curățim [de evrei] pământul românesc”, inclusiv „trăgând cu mitraliera”. „Așa că vă rog
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
moment istoric” al României, În care, printr-„o totală descătușare etnică”, „să curățim [de evrei] pământul românesc”, inclusiv „trăgând cu mitraliera”. „Așa că vă rog să fiți implacabili”, le spune el autorităților guvernamentale responsabile cu epurarea etnică a Basarabiei și Bucovinei. „Omenia siropoasă, vaporoasă, filosofică n-are ce căuta aici. Am crezut și eu o clipă că această omenie poate purta vestigii de sinceritate, dar curând mi-am dat seama ce ascunde realitatea ; sub aspectul unei filosofii umanitare se ascunde cel mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
inclusiv „trăgând cu mitraliera”. „Așa că vă rog să fiți implacabili”, le spune el autorităților guvernamentale responsabile cu epurarea etnică a Basarabiei și Bucovinei. „Omenia siropoasă, vaporoasă, filosofică n-are ce căuta aici. Am crezut și eu o clipă că această omenie poate purta vestigii de sinceritate, dar curând mi-am dat seama ce ascunde realitatea ; sub aspectul unei filosofii umanitare se ascunde cel mai acut interes de rasă, al unei rase care se voia stăpână peste tot și al unor principii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la Pravilă pentru asemenea alunecări” <endnote id="(856)"/>. Dar adevăratul scandal izbucnea abia În cazul În care legătura erotică se materializa printr-o căsătorie. Și aceasta, evident, din cauza ambelor părți. „[Evreii din satul Rozavlea] o avut femei frumoase și de omenie - Își aduce aminte un țăran maramureșean -, da’ nu s-o căsătorit niciodată cu feciorași români” <endnote id="(841)"/>. Preceptele iudaice de endogamie sunt stricte În acest sens : „Nu vei Încheia căsătorii cu aceste popoare : nu-ți vei da fiicele fiilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
erau „În folosul obștesc și al haznelii [= vistieriei]” <endnote id="(536, p. 386)"/>. Tot atunci, În 1844, autoritățile locale din Transilvania Îi lăudau pe evreii „meșteșugari cinstiți, liniștiți, utili”, a căror rămânere În târguri „este spre binele comunității și corespunde omeniei și interesului public” <endnote id="(535, p. 77)"/>. În aceeași epocă Însă, fiind deranjați de concurență, negustorii români cereau În scris domnitorului să le mărească evreilor „dajdea” (deși impozitul fixat acestora era oricum mai mare), pentru că „s- au umplut toate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a leșiei În vin. O colindă din Maramureș pare să indice supraviețuirea acestei legende privindu-l pe cârciumarul evreu (Avrum) din mediul rural : „Să bem vin și să bem rum,/ Din hordău, di la Avrum./ Da Avrum nu-i de omenie,/ Că ni-o dat vinu leșie” <endnote id="(713, p. 383)"/>. Evident, nu poate fi contestat faptul că mulți cârciumari (inclusiv evrei) falsificau băuturile spirtoase, ba chiar le contrafăceau, dar este foarte improbabil că utilizau În acest scop acidul sulfuric
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cam atunci, pe la Începutul anilor ’20, țăranii maramureșeni se plângeau că „munți-s pă mâna jizilor” <endnote id="(13, p. 327)"/>. „[Evreii din satul Rozavlea] - Își aduce aminte un țăran maramureșean despre perioada interbelică - erau niște oameni cinstiți și de omenie. Erau un fel de afaceriști. Cumpărau oi, berbeci... lucram laolaltă, că aveau și multe fânațe” <endnote id="(841)"/>. În aceste regiuni ale României, evreii au fost crescători de ani male, mai ales de oi, de vaci și de păsări : „Dacă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]