16,318 matches
-
azi Johann Bachholzer, trăiește, sper că bine, undeva În Germania. Celălalt, cu numele corect transcris conform ortografiei germane a strămoșilor săi drept Tiberius Fromerz, Întors din Vest de mai multe ori la Rătești, unde declara mereu că el se va omorî, ca dovadă că există cuvînt pe lumea asta, el, prietenul copilăriei noastre, s-a spînzurat sub un pod de cale ferată din Nürnberg. Cei doi deportați Drumul de pămînt, care pornea chiar din fața primăriei din Rătești, ducea la Socond și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Au decis să refuze Înrolarea În brigăzile de muncă și, odată ieșiți În ceată din reședința de comună, s-au pornit să cînte Pe-al nostru steag e scris Unire și altele la fel de Încinse. — Potoliți-vă, măi băieți, că vă omoară ăștia! Îi sfătuiau oamenii Întîlniți pe drum, dar ei nici pomeneală. Au intrat cu cîntec În Pișcari, oprindu-se drept la cîrciumă. După două, trei pahare de vin, și-au mai sporit repertoriul, iar Ioan al lui Vagău a adus
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
nu las nimic! Să nu creadă domnu’ că, dacă-i de la București, poate sudui unde și cînd Îi vine lui, Înțelesu-m-ați? Degeaba i-a explicat udemeristul că statuia Îl osîndise pe Gheorghe Doja, eroul poporului, ba Îl și omorîse În chinuri. Lucica declară că ea n-a trăit pe vremurile alea ca să vadă cu ochii ei cum a fost cu Doja, om bun, fără Îndoială, dar, În ziua de azi, nu numai orașele mari au dreptul să ridice statui
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din start ori, tot din prima, dau să te tragă de mînă după ele, asta dacă palpită de partea dinamică a jocului. Altfel, eroinele placidității te plictisesc cu cîrtitul la adresa universului care, În cazul cu pricina, Începe cu tine, te omoară cu jeluirile, cu revolta lor mocnită Împotriva imperfecțiunilor de tot felul. Puține, prea puține izbutesc să facă din carențele Înfățișării lor pretext de tandrețe. Reușesc cele a căror feminitate profundă dă pe dinafară sau cele al căror intelect produce spectacol
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Întîlniseră oameni ce plutiseră pe mări În jurul planetei. A doua poveste Însă ținură s-o preschimbe neapărat, pentru că Împăratul, cît era el de Împărat, nu putea fi de aur greu, dar aur avea din belșug și pentru acea comoară Îl omorîseră roșii. Nu le venea la socoteală Însă deloc istoria cu cerul cuprins de luminile și culorile Raiului În plină noapte. Susțineau, gata să se sfădească rău, că una ca asta nu poate fi cît Îi lumea lume. Că soarele nopții
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dincolo vin În haită rușii. Am un radio, Îl ascult mereu și știu prea bine ce se Întîmplă! Nu, nu mă duc cu voi, lăsați mă pe loc. Aici am crescut, aici vreau să mor, oricine ar fi să mă omoare! — Ține icoana asta, Muthi, i-am zis io. Da’ m-o Întrebat ce-i aia! Poate că era nebună de la atîta război... Nu era nebună, ci poate lutherană, nefamiliarizată cu icoanele. Era Încredințat că-i salvase viața bătrîna aceea, convingîndu-l
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se nasc și ar putea crește. Da’ nu-i lasă să crească. Tăți se nasc acuma la spital, doctorii Îi văd pă prunci cu cușmuță roșie pă cap, sămnu’ lor anume de oameni năzdrăvani, le fac o injecție și-i omoară... Cum adică să-i omoare? — Îi omoară ca să nu crească și să se aleagă din ei vreun Gruia ori vreun Novac să Îmboarde comunismu’!... O teorie mai completă privind forța, spaima și viclenia comunismului nu am mai Întîlnit nici În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
crește. Da’ nu-i lasă să crească. Tăți se nasc acuma la spital, doctorii Îi văd pă prunci cu cușmuță roșie pă cap, sămnu’ lor anume de oameni năzdrăvani, le fac o injecție și-i omoară... Cum adică să-i omoare? — Îi omoară ca să nu crească și să se aleagă din ei vreun Gruia ori vreun Novac să Îmboarde comunismu’!... O teorie mai completă privind forța, spaima și viclenia comunismului nu am mai Întîlnit nici În filozofie, nici În religie, nici
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
nu-i lasă să crească. Tăți se nasc acuma la spital, doctorii Îi văd pă prunci cu cușmuță roșie pă cap, sămnu’ lor anume de oameni năzdrăvani, le fac o injecție și-i omoară... Cum adică să-i omoare? — Îi omoară ca să nu crească și să se aleagă din ei vreun Gruia ori vreun Novac să Îmboarde comunismu’!... O teorie mai completă privind forța, spaima și viclenia comunismului nu am mai Întîlnit nici În filozofie, nici În religie, nici În magie
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ci a fost o revelație sigură (revelatio certa)”. Vremea a trecut. Când șeaț a născut un fiu, părinții s-au temut și au început să se gândească la ce vor face cu dânsul. și fiindcă le era groază să-l omoare, dar nici nu voiau să-l crească pe cel care urma să le distrugă neamul (destructorem sui generis), punându-l într-un coș împletit (fiscella), îi dau drumul pe mare. Valurile mării l-au împins până la o insulă care se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
l-a scăpat pe copil de sâcâială. În cele din urmă, lucrul e dezvăluit (panditur) și Iuda dat de gol ca nefiind fiul reginei, ci școpilț găsit. Când Iuda a aflat aceasta, s-a mâniat peste măsură și l-a omorât într-ascuns pe fratele său putativ, fiul regelui (fratrem putativum occidit). Fiindu-i frică, din pricina aceasta, șsă nu primeascăț sentința capitală, a fugit la Ierusalim împreună cu unii supuși tributului și acolo a intrat în slujbă la curtea lui Pilat, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
se încaieră și adaugă și înjurături cu nemiluita. După înjurături ajung la bătaie și se rănesc unul pe altul. În cele din urmă, Iuda îl izbește cu o piatră în locul unde capul se întâlnește cu gâtul și pe loc îl omoară. Apoi a luat merele și i-a povestit lui Pilat ce s-a întâmplat. La căderea zilei și venirea nopții, îl descoperă pe Ruben mort și cred că a avut parte de o moarte subită (subitanea morte). Atunci Pilat i-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
împotrivit”. și după ce i-a povestit lui Iuda despre copilaș și Iuda i-a povestit, la rândul său, cele ce i se întâmplaseră lui, s-a vădit că Iuda a luat-o de soție pe mama sa și și-a omorât tatăl. După scena recunoașterii dintre mamă și fiu, Iuda merge să-L caute pe Isus, ca să se pocăiască. Restul povestirii curge după informațiile din evanghelii, cu precizarea totuși că omul nostru, ajuns vistiernic al grupului, fura zece procente din fiecare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
-l ucidem?” Apoi, „privindu-i roată împrejur, sau unul câte unul (periblepsamenos) cu mânie și întristându-se din pricina învârtoșirii (porosis) inimii lor, îi spune omului: Întinde mâna!” Apoi săvârșește vindecarea. Fariseii și irodienii se coalizează pentru a-L prinde și omorî. Isus pleacă, urmat de o mulțime provenită din toate provinciile: Galileea, Iudeea, Idumeea, Tyr, Sidon etc. Ne aflăm chiar la începutul misiunii sale publice. Îi desemnează pe cei doisprezece apostoli și-i învestește cu puteri speciale: să vindece, să alunge
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
teologumenă întemeiată pe 1Petru 3,18-19, versete ce prezintă mai multe variante în manuscrisele vechi ale Noului Testament 83: „Căci și Isus o singură dată a pătimit pentru păcate, șElț, Drept, pentru nedrepți, ca să ne aducă aproape (prosagogei) de Dumnezeu, omorât fiind în trup, dar viu făcut în duh; în care, mergând, le-a propovăduit (ekeruxen) și duhurilor șaflateț în închisoare”. Autorul epistolei racordează, două versete mai încolo, pogorârea în duh a lui Isus pe lumea cealaltă cu taina botezului. Botezul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pâine pe care le aveam la noi în pivniță. Când l-am întrebat de unde are cartea, fiindcă noi nu aveam decât Biblia, tata a surâs și a spus că niciodată cuvântul Lui Dumnezeu nu moare și nici nu poate fi omorât. Oamenii, da . Cuvântul Lui, nu. Probabil, mi-am spus eu, găsise cartea prin dărâmături. Încet-încet, am curățat cu toții în jur, pe urmă am început să ridicăm zidurile, iar când am ajuns la vitraliu... ei, da, atunci s-a întâmplat. Fetița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
mulți, tot mai răi... acu' nici nu mă mai lăsau chiar lângă apă : "Moșule, ți-ai trăit viața ! Ce-ai să mai faci, chiar dacă te vindeci ?!" Mă gândeam că într-o zi i s-o face milă unuia, să mă omoare și așa, pâine vedeam tot mai rar, bani nu-mi mai aruncaseră demult, care cum trecea mă înghiontea... se săturaseră să mă vadă... eram ca o piatră în drumul lor... de la o vreme nici nu mă mai uitam la apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
încă citi, scrijelit neîndemânatic, INRI. Fiindcă în oglinda rotundă ca un ochi de aur, fusese păstrat lemnul și sângele Altei Cruci. Câteva luni mai târziu, a venit o scrisoare. Fusese trimisă de fratele meu, cu câteva zile înainte de a fi omorât. Nu avea decât câteva cuvinte : "Adevăr, adevăr îți spun: trebuie să vă nașteți din nou. Vântul suflă încotro vrea și tu îi auzi vuietul, dar nu știi de unde vine, nici încotro merge. La fel se întâmplă cu oricine e născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
nu băga de seamă. Cred că și muștele dacă l-ar fi izbit tot s-ar fi mișcat oleacă, da' așa... Mi-era milă și rușine pentru maică-mea. Am început să urlu din toate băierile inimii: da' dacă o omoară?! Abia atunci zdrahonul s-a uitat în jos, m-a văzut, a pus mâna pe ea, a întors-o uite-așa, ca pe o frunză înapoi, și m-a arătat cu degetul... pe mine. Mama tăcu pe dată, mă înșfăcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
a pâine caldă și... dar ce să vă mai spun, că tot n-o să mă credeți. Parcă acuma unde fusesem?! Acolo, în piață, să-L caut. Pe urmă m-am dus încet-încet pe drum, până unde spuneau oamenii că fusese omorât... Și rămăsesem acolo, pe deal. Încă mai erau crucile. Poate mai așteptau și pe alții. Nimeni n-ar fi suit acolo, nici să-l pici cu ceară, se spunea că, dacă ajungi acolo, acolo-ți rămân oasele. Dar eu știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
le spun atunci. ...Până am ieșit la drumul mare, am mers cu fereală, să nu mă vadă cine știe cine dintre vecini care s-ar fi trezit, așa, cu noaptea-n cap sau să dau de vreuna din gărzi: acu', după ce-L omorâseră, se temeau și mai abitir de El, să nu cumva să vină cu soldații Lui și să-i facă praf și pulbere. Doar văzuseră toți cum a căzut noaptea-n miezul zilei când L-au omorât și ce mai cutremur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
gărzi: acu', după ce-L omorâseră, se temeau și mai abitir de El, să nu cumva să vină cu soldații Lui și să-i facă praf și pulbere. Doar văzuseră toți cum a căzut noaptea-n miezul zilei când L-au omorât și ce mai cutremur s-a stârnit atunci! Așa că păzeau bine orașul și oricine umbla fleaura noaptea era băgat la beci pe urmă scos și biciuit în piață, în văzul tuturor, și-l lăsau acolo, mai mult mort decât viu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
sfârâie călcâiele... Alții șușotesc pe la colțuri... Vecinul meu, cam de-o vârstă cu mine, cu care mă jucasem de-atâtea ori, a venit alaltăieri noaptea și mi-a spus pe ascuns că s-au găsit unii care vor să mă omoare, ca nu cumva lumea chiar să creadă că prietenul nostru e Mesia. Auzi, să mă omoare după ce El m-a trezit !...N-am mai spus nimănui asta, dar eu știu cum e acolo și nu mi-e frică, fiindcă tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
mă jucasem de-atâtea ori, a venit alaltăieri noaptea și mi-a spus pe ascuns că s-au găsit unii care vor să mă omoare, ca nu cumva lumea chiar să creadă că prietenul nostru e Mesia. Auzi, să mă omoare după ce El m-a trezit !...N-am mai spus nimănui asta, dar eu știu cum e acolo și nu mi-e frică, fiindcă tot El e și aici, și acolo! Iar dacă mă prind să mă omoare, măcar să nu vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Auzi, să mă omoare după ce El m-a trezit !...N-am mai spus nimănui asta, dar eu știu cum e acolo și nu mi-e frică, fiindcă tot El e și aici, și acolo! Iar dacă mă prind să mă omoare, măcar să nu vadă soră-mea. Marta e de stâncă. A văzut totul, știe toate. O să reziste. Dar Maria... cine știe ?! Mereu i se năzărește moartea poate că așa s-a născut ea. Uite, stau și mă gândesc așa a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]