3,747 matches
-
a afirmat c] aceast] distincție între „a acționa” și „a l]să s] acționeze” este o important] din punct de vedere moral atâta timp cât limiteaz] obligațiile și responsabilit]țile agentului de a salva vieți. Deși faptul a se abține de la a omor] un om necesit] un efort minim, situația este mult mai dificil] când este vorba despre salvarea vieții cuiva. Dac] am pune în balant] cele dou] metode, atunci am fi la fel de responsabili pentru moartea celor pe care nu reușim s] îi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vezi Foot, 1980, p. 161-162). Acesta ar fi un lucru absurd, susține argumentul: suntem mult mai responsabili pentru moartea celor pe care ii omorâm decât pentru cea a celor pe care nu reușim s] îi salv]m. În consecinț], a omor] o persoan] este mult mai grav decât a o l]să s] moar]. Dar, cu toate c] uneori se poate observa o distincție din punct de vedere moral între a omor] și a l]să pe cineva s] moar], acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu reușim s] îi salv]m. În consecinț], a omor] o persoan] este mult mai grav decât a o l]să s] moar]. Dar, cu toate c] uneori se poate observa o distincție din punct de vedere moral între a omor] și a l]să pe cineva s] moar], acest lucru nu înseamn] c] o asemenea diferenț] poate fi valabil] întotdeauna. Uneori, suntem la fel de responsabili atât pentru omisiunile noastre, cât și pentru faptele noastre. Un p]rinte care nu își hr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
insulin] unui diabetic care este s]n]tos în rest, nu va fi absolvit de responsabilitate moral] doar prin justificarea c] persoană aflat] în grija să a murit din cauza omisiunilor sale. Mai mult, cănd argumentul cu privire la importanța distincției dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] este adus în discuție în dezbaterile legate de eutanasie, trebuie avut în vedere un element suplimentar. A omor] pe cineva sau a-l l]să s] moar] în mod deliberat este considerat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a murit din cauza omisiunilor sale. Mai mult, cănd argumentul cu privire la importanța distincției dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] este adus în discuție în dezbaterile legate de eutanasie, trebuie avut în vedere un element suplimentar. A omor] pe cineva sau a-l l]să s] moar] în mod deliberat este considerat, în general, un lucru negativ deoarece persoanei respective i se ia viața. În situații obișnuite, oamenii își prețuiesc viața, si este în interesul lor s] și-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în calcul” (p. 9). Cu alte cuvinte, chiar dac] A prevede c] B va muri în urmă faptelor sale, moartea lui B este doar prev]zut] și nu intenționat]. Intenția direct] este de a calma durerea și nu de a omor] pacientul. Distincția dintre rezultate intenționate și consecințe prev]zute, dar neintenționate este concretizat] în Principiul Efectului Dublu (PED). PED enumer] o serie de condiții în care agentul poate s] „ing]duie” său s] „permit]” că o anumit] consecinț] (cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un medicament letal, intenționeaz] s] curme durerea pacientului sau intenționeaz] s] îi provoace moartea? De multe ori, se face o distincție între bun]tatea sau r]utatea agenților: dovadă bun]ț]ții unui agent este lipsa dorinței sale de a omor] o alt] persoan]. Cu toate acestea, nu este clar dac] aceast] diferenț] poate fi aplicat] și în cazurile de eutanasie. În toate aceste situații, A încearc] s] aduc] foloase lui B, deci, acționând că un agent bun. Doar dac] presupunem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
duce de la practici justificate la unele nejustificate. În versiunea să logic], argumentul pantei alunecoase nu este conving]tor. Nu exist] baze logice penru care motivele care justific] eutanasia - compasiunea și respectul pentru autonomie - ar trebui s] justifice în mod logic omorurile care nu sunt s]vârșite nici din compasiune, nici din respect pentru autonomie. În versiune empiric], argumentul pantei alunecoase susține c] omorurile justificate vor duce, de fapt, la omoruri nejustificate. Exist] foarte puține dovezi empirice care s] dovedeasc] aceast] afirmație
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
penru care motivele care justific] eutanasia - compasiunea și respectul pentru autonomie - ar trebui s] justifice în mod logic omorurile care nu sunt s]vârșite nici din compasiune, nici din respect pentru autonomie. În versiune empiric], argumentul pantei alunecoase susține c] omorurile justificate vor duce, de fapt, la omoruri nejustificate. Exist] foarte puține dovezi empirice care s] dovedeasc] aceast] afirmație. Chiar dac] programul „eutanasiei” naziste este deseori citat că un exemplu pentru ceea ce se poate întâmpla în momentul în care o societate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și respectul pentru autonomie - ar trebui s] justifice în mod logic omorurile care nu sunt s]vârșite nici din compasiune, nici din respect pentru autonomie. În versiune empiric], argumentul pantei alunecoase susține c] omorurile justificate vor duce, de fapt, la omoruri nejustificate. Exist] foarte puține dovezi empirice care s] dovedeasc] aceast] afirmație. Chiar dac] programul „eutanasiei” naziste este deseori citat că un exemplu pentru ceea ce se poate întâmpla în momentul în care o societate consider] c] unele vieți nu merit] s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care s] dovedeasc] aceast] afirmație. Chiar dac] programul „eutanasiei” naziste este deseori citat că un exemplu pentru ceea ce se poate întâmpla în momentul în care o societate consider] c] unele vieți nu merit] s] fie tr]ițe, motivația din spatele acestor omoruri nu a fost nici compasiunea, nici respectul pentru autonomie; au fost, măi degrab], prejudicii rasiale și credința c] puritatea rasial] a poporului (volk) impunea eliminarea anumitor indivizi și grupuri. Dup] cum am mai spus, în Olanda se desf]șoar] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate s] omoare pentru a se autoap]ra, în condițile în care nu exist] o alt] cale de a-si ap]ra viață sau de a evita un r]u major cauzat în mod nedrept; dar o persoan] nu poate omor] o alt] persoan] doar pentru binele altora. Drepturile morale primare sunt acele drepturi pe care le are orice persoan], în contrast cu acele drepturi care depind de anumite circumstanțe, spre exemplu, promisiuni sau contracte legale. Drepturile morale primare ale persoanei includ, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru c] lumea natural] neafectat] de factorul antropic merit] apreciat] de dragul ei. Venerarea vieții sugereaz] c], toate celelalte fiind egale, este întotdeauna mai bine s] evit]m omorârea unei viet]ții. Dar Schweitzer era conștient de faptul c] nu orice omor poate fi evitat. Punctul lui de vedere era c] nu trebuie s] ucidem în absență un motiv bun și în nici un caz pentru amuzament sau că sport. Astfel, din etică respectului vieții nu reiese c] avortul este moralmente greșit. F
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nici un caz pentru amuzament sau că sport. Astfel, din etică respectului vieții nu reiese c] avortul este moralmente greșit. F]tul uman este o ființ] vie, întocmai ca ovulele nefecundate sau spermatozoizii. Dar argumentul în favoarea multor avorturi este acela c] omorul se produce „sub coerciția necesit]ții”. Materialul genetic uman Cei care se opun avortului vor r]spunde c] acesta este o greșeal], nu doar pentru c] f]tul uman este viu, dar și pentru c] este uman. Dar de ce ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de niște oameni blăstămați, aduceți aminte de jurământul care l-au pus Înaintea lui Dumnezeu și prin care ei s-au făgăduit a fi ascultători până la moarte, a apăra Patria și Tronul cu primejdia vieții, puneți-le Înainte câte bătăi, omoruri, jefuiri și alte rele au fost În patria aceasta până a nu veni sub sceptru părințeștii case austriece, turci, tătari și alte ginte barbare vine, omoară, aprinde, oameni cu miile În robie duce ș...ț, iară de la anul 1696, de când
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
răscoalei apar ca fiind cu mult mai importante decât explicațiile sociale de natură - eventual - să le motiveze. Răsculații români sunt considerați „sălbatici, fără sentimente și omenie”, „hoți și leneși”, constituie „o adunătură de tâlhari a unor fii de tigri”, Înfăptuiesc „omoruri și distrugeri cumplite În rândurile poporului maghiar ardelean”, jefuiesc și incendiază, „făcând mai multe pagube decât turcii invadatori”. Dincolo de consemnarea atrocităților, Jankovits Miklós introduce o motivație mult mai subtilă a incriminării răscoalei, afirmând că aceasta reprezintă „o mare rușine a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un tablou grăitor al situației disperate pe care o generează Întocmirea inadecvată a relațiilor agrare. În acest spirit, majoritatea știrilor irlandeze Încep cu formule de genul: „Din Irlandia tot rău. Foametea Își cere jărtfe”; „Irlandia ajunge la culmea ticăloșiei sale”; „omorurile săvârșite de cei desperați” etc. Dintre temele relevante politic, dacă scădem cele 16 ocurențe ce reflectă discuțiile parlamentare din jurul acestei grave probleme, cele mai caracteristice rămân Înfierarea drastică a oprimării naționale exercitate de Anglia, ale cărei consecințe ajung acum la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
liberal, pentru ca În iarnă să se concentreze aproape exclusiv asupra criminalității, terorismului și violențelor sociale, reflectând totodată măsurile represive Întrebuințate de englezi În vederea stăvilirii acestora: „sărăcimea Începe din nou a ucide din cei avuți”; „raporturile din Irlandia sunt pline de omoruri ce se mai Întreprind În acea țară”. În general Însă, rubrica „Britania Mare” apare rar spre sfârșitul anului (iar când apare este ocupată cu chestiuni externe), atenția Gazetei fiind captată, În cea mai mare măsură, de tulburările revoluționare și confesionale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1915. Premiera filmului The Battle Cry of Peace, de J. Stuart Blackton. Finanțat netransparent de fabricantul de armament Hudson Maxim, este primul film de propagandă în favoarea intrării Americii în război. Paris, 22 aprilie 1916. Două tinere, judecate pentru tentativă de omor, declară în fața instanței că sursa lor de inspirație a fost un film. Paris, 17 mai 1916. Câțiva gangsteri prinși de poliție mărturisesc că ultimele episoade din Les mystères de New York i-au influențat în activitățile criminale. În urma unei interpelări în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și-l scoate și rostește istoricele cuvinte : „Asta-i muzica care- mi place !” (aceasta este exprimarea din inter-titlul original - n.m.). Propaganda se închide rotund : Cobuz, simplul soldat țăran, și însuși majestatea sa regele au fost atacați de turcii puși pe omor. România a fost provocată. N-a fost considerată suficientă prezentarea unanimității dorinței de război pentru independență a românilor, trebuia conservat mitul poporului care, de- a lungul veacurilor, n-a făcut decât să se apere cu vitejie, nu să atace. Și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Monza : - Se va scoate partea a 2-a a secvenței violului (picioarele din ce în ce mai dezgolite, fețele îngrozite ale femeilor care asistă la viol). - Se va scurta scena din pat în care se insistă cu aparatul de filmat. - Se va scurta scena omorului servitoarei și al transportării corpului (va lovi doar o dată). - Se va scurta secvența fugii de la mănăstire. Nu va mai apare goana înnebunitoare a eroului și a celor două femei, ca și omorîrea uneia dintre ele. Cenzorii nu au nici o ezitare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sunt reconfirmate. Locuitorii, pe care nu-i cunoaștem după nume, decât mult mai târziu ( excepția o face judele Cârstea ), începând cu secolul al XVII-lea, au ajuns țărani dependenți de mănăstirea Moldovița, fiind supuși în toate mănăstirii, cu excepția cazurilor de omor și furt, și obligați să îndeplinească dările și prestațiile cerute de stăpânul feudal, mănăstirea Moldovița. Situația de țărani dependenți va fi statutul social al vămenilor pentru o lungă perioadă de timp, care se încheie, în linii generale, odată cu stăpânirea habsburgică
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
era înzestrată cu cele mai întinse domenii și beneficii, cu drepturi și imunități pe care nu le aveau alți stăpâni feudali. Faptul că în documente nu se specifică dreptul mănăstirii Moldovița de a judeca supușii, nu numai în cazuri de omor și furt, ne face să credem că avea o imunitate limitată. Se prea poate să fi avut drept de jurisdicție asupra preoților din satele care îi aparțineau, dar aceasta nu este un drept special, deoarece preoții care încălcau canoanele au
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
tăia nuiele, a vâna și a pescui. În caz de omucidere, procesul era judecat de instanțele domnești, însă nici un document care se referă la omucidere nu implică locuitori din Vama. Se poate ca documentele să nu fi consemnat cazuri de omor înfăptuit de vămeni, deși acestea trebuie să fi fost de-a lungul timpului, însă se cunoaște procedura juridică în caz de omor <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 67-69. footnote>. La fel ca în zilele noastre, procesul avea o parte civilă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
referă la omucidere nu implică locuitori din Vama. Se poate ca documentele să nu fi consemnat cazuri de omor înfăptuit de vămeni, deși acestea trebuie să fi fost de-a lungul timpului, însă se cunoaște procedura juridică în caz de omor <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 67-69. footnote>. La fel ca în zilele noastre, procesul avea o parte civilă și una penală. Vinovatul plătea familiei o despăgubire, care vine de la vechiul obicei al răzbunării sângelui - res est bonare - de unde avem și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]