2,408 matches
-
facă semn spectatorilor să nu mai aplaude în mijlocul uverturii. Și dacă s-ar putea, puțină liniște. Măcar, cei doi tineri care stăteau pe rândul 16c, după ce s-au plictisit la greu în timpul lui George Enescu, Suita nr2 în do major, op 20, după ce au epuizat merindele din geantă, după ce-au foșnăit hârtia de la ciocolata pe care o devorau fie ascunși în spatele spătarelor scaunelor din față, fie la vedere, au plecat la pauză. Sigur, sunt două exemple minore, dar care au
Bilanţul Festivalului Enescu: artişti mari pe scenă, manelişti în sală şi printre autorităţi () [Corola-journal/Journalistic/68882_a_70207]
-
au pus pe denunțarea misteriozității și pe transformarea iubirii în ceva strict repugnant". Ș.a.m.d. Latura ardelenească a relativizantului Al. Cistelecan se relevă și în seriozitatea (de astă dată deloc mimată) pe care o învederează în stabilirea filiațiilor poeticești. Opurile contemporanilor nu apar în ochiul d-sale, așa cum prea adesea se întîmplă, drept producte miraculos izvorîte din neant, genialoide unicități, incomunicabile cu trecutul, ci, așa cum e normal, fenomene pe filiera unor evoluții. Tradiționalul simț istoric al Școlii (Școlilor!) ardelene nu
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
în genul impresionismului de ipostază clasicistă. Sub influența muzicii franceze (Debussy, Fauré, Ravel), Theodor Rogalski (1905-1954) și George Enacovici (1891- 1965) compun în 1925 lucrări de gen: Cvartetul de coarde în fa major, respectiv Cvartetul de coarde în do major, op 13. În 1923, Constantin Dimitrescu termină ultima lucrare în ciclul cvartetelor sale romantic-clasicizante, dar de inspirație românească, Cvartetul de coarde nr.7 în la minor. La Leipzig, 1924, apare Cvartetul de coarde op.10 de Ionel Perlea (1970). Atât cvartetul
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
la fel de anti-/filo- comuniști, dar terminăm cartea ceva mai împăcați. Ceea ce primim e învățătura simplă a zoom-ului, care ne scoate din orice provincie. Chiar și din provincia călduță a literei. Vă recomand, deci, să citiți măcar câteva pagini ale opului cu o lupă enormă. Sau să vizitați site-ul www.nascutinurss.ro cu o altă rezoluție a monitorului.
Născut în 1971 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10068_a_11393]
-
primisem Ordin de încorporare poetică semnat doar de bravul Arcadie Brusc un tanc împodobit în pagini manuscrise de camuflaj îmi blocă drumul (parcă eram în cripta bisericii greco-catolice din Blaj). Instinctul meu de apărare funcționă imediat - scosei din desagă masivul op de istorie literară contemporană semnat de camaradul de arme Ioan Holban (un fel de agă) - așezai uriașa înfățișare editorială în fața matahalei-tanc-dinozaur-sovieto-rus, să nu mă sfarme, să nu-mi înfigă cuțitul în rană vreo cătană Mitralierele amuțiră. Părea că Orfeu cânta
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
poți face cunoștință cu un erou care se volatilizează imediat ce își rostește numele? Și care poate avea o altă înfățișare peste numai zece pagini? Sau, eventual, un alt nume. Bineînțeles, poți spera în arta adnotărilor. Sau poți, epuizat, să consideri opul în întregime o enormă și complicată proiecție onirică. Pe jumătate - adică îndeajuns - totul poate fi luat sub beneficiu de inventar. Ceea ce se rezumă la întrebarea din Sărmanul Dionis, lăsată într-o neimplicată și odihnitoare suspensie. A doua pistă (tot una
Abordările ipotetice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10090_a_11415]
-
18 decembrie 2006, volumul pe care ne propunem a-l comenta pune o pată de culoare care într-adevăr reduce presupusa "anemie" a dezbaterii prilejuite de eveniment, dar cu ce preț vom vedea îndată. Refuzul de care s-a izbit opul în chestiune din partea unui "mare număr de edituri din țară", după cum ne aduce la cunoștință Introducerea sa, nu e defel surprinzător, după cum acceptarea "in extremis" a publicării sale de către Editura Cartier din Chișinău nu ni se pare chiar onorabilă pentru
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
Călinescu este mai ales vivace, „în curs”, nu e rezultatul unei distanțări, perspectiva temporală lipsindu-i de prea multe ori; lectura e făcută alla prima, ca să risc și eu italienisme de baltă, pe care le înțelege însă orice român. Marele op al lui Călinescu se încheie cu un text sintetic intitulat impropriu Specificul național, de fapt un articol de gazetă împotriva unui ziarist elvețian care, privindu-ne de sus, articulase despre noi o serie de lucruri inconvenabile. Replica aceasta are valoarea
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
și de a divaga fantezist și destul de arbitrar, risipind totuși (acesta e cuvântul!) multe observații pătrunzătoare, demne de reținut, asupra cărora și eu aveam să scriu, dar mai târziu, căci literatura română încetase să mă preocupe, voiam să scriu un op de tip eseistic-filosofic, așa cum îmi sugerase exemplul lui Papini cu al său proiectat Adamo, rapporto sugli uomini, de care aflasem dintr-un articol de Mircea Eliade. Interesul meu pentru neologisme era pur instinctiv, ținând de calitatea de scriitor pe care
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
autori care se bucurau la Călinescu ori la alți istorici literari de capitole substanțiale. Încă din proiectul de istorie literară contemporană publicat în Tribuna clujeană spre finele deceniului 7, care a provocat scandal, se remarca acest spirit selectiv al viitorului op al lui Negoițescu, deși acesta se referea la alte perioade. Învățați să confunde istoria literară cu un dicționar de autori, mulți critici buni au contestat atunci proiectul. Nu-i pun la socoteală pe cei inspirați de ideologia comunistă. Scrisă în
Câteva fire epice (IV) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7423_a_8748]
-
referință, cum ar fi marele Dicționar al scriitorilor români redactat sub conducerea Profesorului Mircea Zaciu, sau din alte lucrări nu mai puțin serioase, precum și din presa literară, ar recunoaște poate, cu aceeași mirare, titlul , ce mi se atribuie în amintitele opuri și opuscule ca o carte de debut, mai exact volumul debutului meu în poezie. Indulgenți, cunoscătorii aceștia și-ar spune: "în definitiv, dacă vrea Balotă acum, la bătrânețe, să scrie despre încercările lui poetice din tinerețe, e treaba lui...". Atât
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
Emil Brumaru La ce Șerban, la care Foarță Să-mi mai descriu tristețea mea? Mi-e sufletul precum o scoarță De op tratînd despre lalea, Lalea cu ceapa otrăvită Ca inima unui baron Ce părăsit de-a sa iubită Pleacă spre Africa-n balon Și-acolo, într-o oază pură, C-o carabină tip Flobert Împușc-un palmier în gură, Se-ntoarce
Scrisoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11834_a_13159]
-
căci darul în materie al celui despre care vorbesc sfidează orice comparație. De la un punct încolo, Vulpescu se ia la întrecere cu sine, oferindu-ne versiuni total diferite ale unor balade traduse de el cu multe decenii în urmă (vezi Opurile magistrului Françoys Villon ș...ț, Editura Tineretului, 1958). Și nu mă voi grăbi să spun că noua versiune e neapărat superioară primei; esențial rămîne faptul că ambele sînt excelente. 1958 2005 Scoicari, pedeștri la Ruel, Coțcari cu mierla în caftan
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
nu erai într-un fel sau altul omul regimului, dinaintea-ți se așterneau numai stavile și opreliști, nici o vorbă bună, nici un ajutor. Practic, erai un aventurier idealist care se lansa într-o expediție Kon-Tiki pe oceane de hârtie. Primul meu op liric (Poezii, Cartea Românească, 1977) era gata de tipar încă din 1975 și cuprindea snopi din recolta de versuri? mai mult sau mai puțin reușite? a țarinilor mele, cu începere de prin 1970. Înainte de volum, debutasem timid în presa literară
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
literar. Am putea spune chiar, cu o metaforă, că, neavând întotdeauna șansa de a da peste file îngălbenite, Mihăilescu folosește, el însuși, doze homeopatice de șofran pentru a le putea privi astfel. De asta ne convinge, cel puțin, al treilea op ce poartă subtitlul Viață literară. Mai abitir decât cele care l-au precedat - și care treceau ușor drept colecții dedicate actualității culturale - aceste Idei cu zimți pun în valoare tocmai patina dindărătul oricărei noutăți. Vi se pare că dezbaterea necruțătoare
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
noi din apele materne ale Thraciei, a cunoscut pe lângă marele public, sub numele bizar de teorie mioritică (de la frumosul cuvânt românesc mioriță, mioară) o favoare excepțională. Istoricii literari vor avea să dezbată fenomenul acestei teorii înfățișate lumii sub forma unor opuri de dificilă doxă germanică, și pe care literatorii, cari i-au făcut faima, au impus-o cu argumente extrase tot din modestele noastre lucrări". Răspunsul lui Blaga vine de astă dată prompt, în articolul Hazul țărănesc al imperialului Dan Botta
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
a unei culturi, excelează în eclectism, lipsă de vigoare și în rafinament postiș. O adiere de sfîrșit de lume sleiește motivațiile și inhibă înălțările de gînd, mormanul de zorzoane epice neputînd compensa sărăcia duhului. Și cam așa se întîmplă cu opul acesta: amestecătura-i de piese are aerul unei cîrpeli sterpe, aparținînd unor spirite pătrunse de resemnare. De pe coperta a patra a volumului aflăm că "Volumul pe care îl propunem are drept scop familiarizarea cititorilor cu o seamă de personalități tinere
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
urmărire informativă (în virtutea unor culpe absolut volatile) dreptul de a-și face publice reflecțiile legate de acest episod cu totul și cu totul întunecat. La urma urmelor, nu e prima astfel de carte și nu-mi aduc aminte ca alte opuri de gen să fi stârnit indignări similare. Mai mult: Liiceanu e departe de a- și asuma vreun rol eroic. O recunoaște el însuși. N-a fost un disident, n-a avut de suferit torturi și n-a trăit (cel puțin
Noblețea spiritului critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3006_a_4331]
-
zi (deși, din punct de vedere cantitativ, n-ar fi imposibil). Dificultățile, capcanele, obscuritățile, perplexitățile cărții pretind însă o lectură lentă. Iar ideal ar fi una însoțită de adnotările făcute de câțiva specialiști care au dedicat decenii scrutării maniacale a opului joycean (cele mai bune sunt, în opinia mea, Ulysses Annotated, de Don Gifford și Robert J. Seidman, și Allusions in Ulysses, de Weldon Thornton). Cei care pretind că au citit cartea fără s-o fi citit mint cu un scop
Lecturi-fantomă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3289_a_4614]
-
al cinismului absurd și-al logicii suprarealiste, ceea ce volumele sale ulterioare, în număr de aproape treizeci, au confirmat în repetate rînduri. Biesheuvel a primit, în 2007, prestigiosul premiu P.C. Hooft și a fost numit Cavaler al Ordinului Oranje-Nassau. Povestirea Brommer op zee face parte din volumul cu același titlu apărut în 1982, iar în 2011 a servit ca inspirație pentru un film de scurtmetraj. Isac stătea de ore întregi la pupă. Era un băiat simpatic dar cam straniu: când lucra la
J.M.A. Biesheuvel – O motoretă pe mare () [Corola-journal/Journalistic/4512_a_5837]
-
Angelo Mitchievici Scriitorul care se afla în cautarea unui subiect, pe care l-a parasit inspirația într-un moment inoportun când trebuie sa înceapa, sa termine etc. un alt op, tot atâtea variațiuni pe aceeași tema a amenințarii cu moartea... inspirației. O altă serie de stereotipuri îl prezintă pe scriitor chinuit de fantasmele minții lui, creând înfrigurat între un amor devastator și accidentul de mașină care-i va rupe o
Scriitorii și fantomele de hârtie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6201_a_7526]
-
cărți. Dacă nu cumva tot el își achită cartea ori găsește sponsori pentru ea. Ce este trist este că scriitorul român nu mai poate nici măcar să cumpere cărțile altora. Dacă este vorba de autori români, el speră, eventual să primească opurile acestora ori să le poată consulta la bibliotecă. Dacă e vorba de autori străini, între pîine și carte, pînă și scriitorul va alege, în cele din urmă, pîinea. Am văzut, în ultima vreme, o puzderie de confrați prin librării: neputînd
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
Dobric din Germania. Final perfect a trei zile de răsfăț, seara de duminică, 12 septembrie, stă sub zodia violoncelelor de neuitat: Alexandra Guțu și Marin Cazacu, acompaniați la orgă de Valentina Kohonicz, vor interpreta „Andante religioso“ de G. Enescu, „Sonata op 2 nr. 8“ de G. F. Handel, „Sonata pentru două violoncele“ de L. Boccherini, „Sonata a X-a“ de J.B. Barriere, „Inventions to Janos Starker“ de B. Heiden și „Modern Dances“ de F. Zehn. Biletele, puse în vânzare la Casieria
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
și așa nu e nimica nou întrînsa". Oricum, izbutise să-și publice broșura scrisă în temniță și se așteptase să trezească intens și sămînță de dezbateri. În iulie 1895 e bucuros să noteze: "De la "România jună" am primit mulțumiri pentru opul La țintă. De altcum notez că mulțumire și felicitări am mai primit pentru meditațiune apolitică de la singurateci cu mai multă însuflețire și laude decît frazele măiestre din Tribuna". Militantismul său nu încetase cu totul. Se consuma, (cel puțin așa reiese
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
de citat integral, de-aș mai avea loc... - e blestemul șăgalnic pentru "cine-o supăra o barză", atenționare care, în popor, se poartă, adusă în volum cu diferența, marca Foarță, a unui refren pe latinește: "avis pia & benigna". Scrisă despre "opurile care/ dintr-un verb, fac o dihanie", și pe marginea lor, poezia lui Șerban Foarță, glosă de respiro filologic, improvizație de calitate între două studii la vioară e prefața unei apariții. Minunea care nu are loc, Finics-ul renăscînd la nouă
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]