122,933 matches
-
România nu există demisii, ci numai demiteri. Efectul vizibil al acestei atitudini e că în loc ca scandalul să se oprească la dl Romică Tomescu, în calitatea sa de ministru al Mediului care își asumă răspunderea pentru acest mare accident ecologic, opinia publică internațională e pe bună dreptate îngrijorată că în România reprezentanții statului se spală pe mîini de răspunderea de onoare care ar trebui să le revină. Dl Romică Tomescu a gafat oricum nepermis lăsînd ca această problemă să fie discutată
Catastrofe și gafe catastrofale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17311_a_18636]
-
Condurache, Andrei Corbea, Dan Petrescu, Ștefan Afloroaei, Sorin Antohi, Valeriu Gherghel, Ștefan Lemny, Gh. Hrimiuc, Dorin Spineanu, Daniel Condurache, Carmen Crețu, Florin Cântic și alți cîțiva au creat și întreținut iluzia, vreme de două decenii (prin cărți, revistele Dialog și Opinia studențească și activitatea în mediile culturale ieșene), unei școli de critică, istorie a culturii, eseistică și presă, la un nivel cu adevărat performant, în vechea "capitală a culturii". Cum însă ideea de "grupare", de "școală" (în general, tot ce însemna
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
ideilor, la diferențele specifice și, în egală măsură, la ceea ce va fi constituit paradigma culturală a deceniului patru, cu atîtea efecte astăzi, după refacerea punților de comunicare cu acel timp, cu gîndul și acțiunea acelor oameni (impactul și emoțional, în opinia publică, pe care l-au avut aparițiile în presă și pe micul ecran, după 1990, ale lui Cioran, Ionescu, Țuțea, e încă o dovadă a profundei motivații pe care gesturile și cărțile lor o au pentru ceea ce credem că ar
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
onest ar fi fost dacă dl Măgureanu ar fi spus că nu e cazul să-și încerce forțele la prezidențiale. Se pare însă că și dl Măgureanu își închipuie că dacă s-a aflat la un moment dat în centrul opiniei publice, aceasta din urmă se ține după el, indiferent prin ce fundături l-ar mîna pașii. * Fostul premier Radu Vasile, grăbit să reintre în politică, n-a fost atent cu cine se aliază prin fuziune și schimbare a numelui, încît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
actori abulici cu privire halucinată și respirație duhnind a alcool îngroașă rândurile recitatorilor de ocazie prezenți la mai toate spectacolele de tămâiere a Geniului nostru tutelar." Puțini intelectuali din Basarabia - îi avem în vedere pe cei care își fac cunoscute opiniile prin intermediul presei - sunt capabili să judece cu atâta luciditate și dezinvoltură (o dezinvoltură respectuoasă, lipsită de orice urmă de insolență) mecanismul falsificării lui Eminescu printr-o omagiere stereotipă. Și mai puțini au, ca Vitalie Ciobanu, talentul literar necesar pentru a
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
evoluția situației din țara sa și este la curent cu tot ce se întâmplă în lume. El stă de veghe, 24 de ore din 24, ca și cum ar fi o instituție, și nu un observator solitar. Adună informații, le prelucrează, formulează opinii. Opinii pe care ulterior, dacă este cazul, și le revizuiește cu franchețe, la scenă deschisă. O imagine a prezenței sale în lumea contemporană ne-o oferă volumul recent apărut, Frica de diferență, în care sunt incluse articole de atitudine, eseuri
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
situației din țara sa și este la curent cu tot ce se întâmplă în lume. El stă de veghe, 24 de ore din 24, ca și cum ar fi o instituție, și nu un observator solitar. Adună informații, le prelucrează, formulează opinii. Opinii pe care ulterior, dacă este cazul, și le revizuiește cu franchețe, la scenă deschisă. O imagine a prezenței sale în lumea contemporană ne-o oferă volumul recent apărut, Frica de diferență, în care sunt incluse articole de atitudine, eseuri și
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
de directori mari, de regizori mari, de personalități intangibile, oamenii momentului care nu au îndoieli și, mai grav, operă, dar epatează prin tupeu și agresivitate. Oamenii de valoare sînt puși în discuție, contestați, trași de urechi. În loc să devină lideri de opinii, se retrag în umbră bulversați de agresiunea mediocrității și îi lasă astfel locul gol. Locul nu se umple cu o creație ce va rămîne în istoria teatrului, ci cu sfori și influențe periculoase. Toate astea pe un fond acut de
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
fireasca solidaritate de breaslă" a polițiștilor, făcând o paralelă (cel puțin nefericită) cu "solidaritatea gazetarilor", te cam pune pe gânduri. Cred că-ți trebuie multă rea-credință pentru a compara hărțuielile la care sunt supuși adeseori ziariștii, învinuiți pentru "delicte de opinie", cu ascunderea unor fapte criminale de-o maximă gravitate - de la accidente de mașină provocate sub influența alcoolului, la complicitatea cu infractorii și la ascunderea unor probe. Probabil că putreziciunea aceasta - ajunsă obiect de glume în îndoielnice "talk-show"-uri televizate - explică
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
colegi de breaslă să ne scrie despre " Istoria critică a filmului românesc contemporan", cartea lui Valerian Sava, apărută, în vară, la "Meridiane". Toți au refuzat, sugerînd, cu prudență, că "nu merită" sau "nu e cazul"... Evident, nu ceream elogii, ci opinii. Semnalez faptul, în măsura în care refuzul îmi pare simptomatic pentru climatul cinematografic autohton, în care nu mai există nici o revistă de cinema, în care "autoritatea critică" nu mai funcționează, un climat de letargie și dezabuzare, un climat în care nu mai e
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
cu regimul. Cel de-al doilea segment îi includea pe artiștii oficiali în accepțiunea nepeiorativă a cuvîntului, adică pe acei artiști care au reușit să se facă acceptați atît la nivelul propagandei de partid, cît și la nivelul larg al opiniei publice, fără compromisuri amendabile și fără concesii evidente. Ei reprezentau, oarecum, segmentul clasicizat, aflat într-o continuitate firească față de arta noastră interbelică. Aici pot fi amintiți deopotrivă artiști din generațiile mai vechi, Ion Musceleanu, Ion Popescu-Negreni, Ion Irimescu, cît și
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
Cristian Teodorescu Fetișizarea sondajelor de opinie pare a fi devenit o boală cronică a vieții politice autohtone. Chiar și partidele care afirmă că nu se iau după sondaje au tot felul de ticuri de comportament care trădează exact contrariul. Sondajele nu pot fi ignorate - ele indică
Politica făcută după sondaje by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17364_a_18689]
-
fost luate în serios deoarece porneau dinspre partidele aflate la putere. Dar, ca să revenim la sondaje, mesajele contradictorii venite din rîndul partidelor coaliției, dar, uneori, și din sînul aceluiași partid, sînt, multe, reacții precipitate după aflarea rezultatelor unor sondaje de opinie. Autorii lor provoacă furtună în coaliție, pentru a-și activa propriii alegători, dar nu se dau înapoi nici de la a stîrni furtuni în partidul din care fac parte, unii cu intenții salvatoare, alții din ambiții schismatice. Vădit disproporționate în raport cu posibilitățile
Politica făcută după sondaje by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17364_a_18689]
-
le oferă jocul democrației, aceste mesaje ar putea fi explicate prin intermediul unei psihanalizări a coșmarului totalitar pe care unii dintre politicienii autohtoni îl retrăiesc în condiții de criză. Disidențe refulate în timpul regimului Ceaușescu, posibile spaime că în cifrele sondajului de opinie se ascunde o prăbușire a propriului partid, prăbușire de pe urma căreia scapă cine poate și, nu în ultimul rînd, temerea față de întoarcerea personală la o condiție politică asemănătoare aceleia din timpul totalitarismului, cînd cine ieșea de pe linia partidului intra pe linie
Politica făcută după sondaje by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17364_a_18689]
-
sau, mai ales, n-au loc în societatea din România îi găsesc nepregătiți foarte adesea pe reprezentanții clasei politice. Iar în politica disidentă din partide există numeroase indicii ale luptelor pentru putere. Totuși în reacțiile exagerate față de rezultatele sondajelor de opinie, reacții care se pot domoli subit în ceea ce privește relațiile dintre partide, după emiterea tuturor mesajelor necesare, poate că supraviețuiește coșmarul totalitar al politicienilor de azi care pînă în '89 fie că nu existau ca atare, fie că jucau roluri neînsemnate.
Politica făcută după sondaje by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17364_a_18689]
-
Capșa și se plîngea de mizerie pentru că nu putea lua și cina tot acolo. Nu evita întîlnirile cu colegii scriitori, preferînd, evident, numai pe unii importanți și cu care avea ceva de discutat, mai totdeauna în contradictoriu. Apoi e falsă opinia că prozatorul nostru a fost un om modest. Numai modest n-a fost, se știe, această personalitate care se considera nu numai cel mai mare dramaturg (a și fost) și prozator, dar și cel mai competent finanțist și chiar strateg
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
se dezmințea. Chiar în acel timp ducea o luptă neîmpăcată împotriva "poeziei bolnave" (și a pornografiei), întruchipată - socotea - de Arghezi, Blaga și prozatorii M. Eliade, F. Aderca și alții. A fost, din păcate, un război nedemn și nedrept, care verifica opinia că opțiunile literare ale lui Iorga nu depășiseră perioada - 1903-1906 - cînd condusese Sămănătorul spre o "literatură sănătoasă". Multă vreme Carianopol nu l-a mai văzut pe marele cărturar. A apelat, totuși, la bunăvoința lui, în scris, pentru a fi retransferat
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
însă ar trebui să ajute la limpezirea rapidă a situației din partid. Adevărul pune în fața PNȚCD-ului problema corupției din partid, iar Ziua merge pe ideea că mesajul electoral al partidului a scăzut catastrofal după plecarea grupului Vasile. * Sînt și opinii contrare, precum în CURENTUL sau în CRONICA ROMÂNĂ, opinii potrivit cărora partidul condus de Ion Diaconescu a scăpat de un număr de disidenți supărători, fără ca asta să afecteze partidul. * Un editorial care nu ține seamă de această criză, ci ia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
situației din partid. Adevărul pune în fața PNȚCD-ului problema corupției din partid, iar Ziua merge pe ideea că mesajul electoral al partidului a scăzut catastrofal după plecarea grupului Vasile. * Sînt și opinii contrare, precum în CURENTUL sau în CRONICA ROMÂNĂ, opinii potrivit cărora partidul condus de Ion Diaconescu a scăpat de un număr de disidenți supărători, fără ca asta să afecteze partidul. * Un editorial care nu ține seamă de această criză, ci ia în seamă multe alte crize e cel scris de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
de genul celor care apar în propagarea undelor radio. Fostul procuror se confundă uneori pe sine cu pretorul roman Philippus Barbarius, a cărui biografie a cunoscut-o pe cale livrescă, pe vremea când se afla la Roma. De asemenea, faptele și opiniile lui Cezar Zdrăfculescu sunt comentate mereu, în surdină, de un alter-ego al său, Rânzei, o conștiință lucidă și sarcastică, gata să cenzureze orice interpretare romantică a trecutului. Ca să nu mai vorbim de reflectarea gesturilor și reprezentărilor personajului principal în conștiințele
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
act de colportaj. Citind-o, ai senzația că le surprinzi pe două doamne din înalta societate schimbând impresii în legătură cu celebritățile primei jumătăți de secol. Martha Bibescu este, bineînțeles, cea care are inițiativa, iar Elena Bulai o ajută să-și formuleze opiniile în limba română. Multe fragmente sunt antologice. Iată, de exemplu, cum descrie autoarea cărții, în tandem cu traducătoarea sa, apariția lui Charles Chaplin într-un salon în care era așteptat de mai multă vreme: " Deodată, în capătul de sus, invizibil
Doamnele între ele by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17391_a_18716]
-
îndoctrinatele foruri tutelare. Printre acestea, un avantaj net l-au avut uniunile de creație, în primul rînd datorită faptului că membrii lor erau ei înșiși persoane publice și firi contestatare, personalități bine exprimate și, nu în puține cazuri, lideri de opinie incontestabili și purtători ai unei adevărate mitologii. într-un fel sau altul, acest comportament, în stare de libertate, al uniunilor, transmitea un anumit mesaj către creația însăși, către fiecare membru în parte și chiar către publicul larg care se obișnuise
După zece ani (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17377_a_18702]
-
ultimul său număr de anul trecut că așa vor sta lucrurile. În editorialul semnat de directorul publicației, Radu Ciobanu, sub titlul Mizeria efectelor secundare, "cazul Eminescu" e privit cu inteligență și bun simț, pornindu-se de la ideea că diversitatea de opinii e normală într-o societate liberă, iar discuțiile și disputele nu sînt decît în folosul poetului: "Așadar, nu rediscutarea, nu "revizuirea" lui Eminescu trebuie să neliniștească. Recitirea unui scriitor în cheie contemporană, cu sensibilitatea altui veac, nu e un păcat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
snob, oricum impracticabil, care, în loc să deschidă copilului apetitul de lectură din proprie inițiativă, îl dezgustă definitiv de ea." Pe cît de îndreptățită e venerația, atîta timp cît nu degenerează în idolatrie intolerantă, pe atît de explicabilă e și demitizarea. Nu opiniile tinerilor din celebrul număr al DILEMEI sînt motive de îngrijorare, ci mentalitatea reziduală a unei epoci revolute. Sau atitudinile aberante, precum "propunerea sanctificării lui Eminescu, clamată în plin Parlament de un "tribun" supraponderal și veșnic agitat. A aspira să transferi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
mentalitate relativă la ierarhizările și sedimentările stereotipizate din conștiința noastră colectivă, devenită "tradițională" ori poate manipulată să fie astfel, prin diversele "documente de partid", manuale vechi și noi, prin mediatizări, declarații peremptorii ale unor "factori de răspundere" sau lideri de opinie, sofisme proferate cu aplomb ale unor gurù calpuzani. A devenit "de actualitate" mai ales ceea ce trăim material - frig, foame, sărăcie, nivel de trai lamentabil, salarii mizere și pensii rușinoase, imagini porno sau tip "Playboy", schimbare de guvern, exod al tinerilor
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]