7,741 matches
-
-l prin câteva atribute. Faceți o listă de antonime ale acestor atribute și încercați să vedeți în ce situație vi se potrivesc în relație cu alți oameni. Definesc aceste antonime un ne-grup? În demersul nostru de identificare, dezvoltare și optimizare a câmpului complex de influențe pe care comunicarea îl poate crea în jurul metodelor de interacțiune, un tip aparte cu deosebită relevanță practică îl reprezintă comunicarea în cadrul grupului. Iată de ce, în rândurile care urmează, ne vom opri cu precădere asupra unui
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
semnalat distincția pe care o facem - în aceste rânduri- între ceea ce reprezintă o echipă didactică (pe care o vedem desemnând simpla împărțire a clasei în microgrupuri ce trebuie să îndeplinească anumite obiective și să realizeze sarcini) și construirea, dezvoltarea și optimizarea conceptului de echipă educațională (în care, pe lângă mecanismele proprii echipelor didactice, urmărim obiective supraordonate, cum ar fi climatul educațional intern, motivația pentru lucrul în respectivul grup, legătura dintre aceasta din urmă și performanță, însușirea unui evantai larg de roluri etc.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fie incluse în altele, importanța lor poate scădea până la a deveni subetape pentru alte stadii sau dimpotrivă. Chiar dacă delimitarea lor în timp este dificilă și trecerea de la una la alta poate fi greu de remarcat și utilizat de către cadrul didactic, optimizarea tehnicilor de lucru în echipă înfuncție de obiectivele de relaționare propuse poate fi extrem de utilă în activitatea acestuia. De altfel, în delimitarea conceptuală a grupului, observam că acesta, văzut ca sistem, devine generator de energie, pe care trebuie să o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un grad de structurare primar/incipient se fundamentează pe înlocuirea frecventă a câmpului de evidențiere comportamentală cu planul interior, al gândurilor și sentimentelor persoanelor. Trebuie făcută această distincție încă de la constituirea echipei și, mai ales, trebuie subliniat în determinarea și optimizarea surselor conflictuale că acceptarea normei la care a ajuns - prin consens - întregul grup nu va fi niciodată complet interiorizată în relație cu toate gândurile și sentimentele persoanelor implicate. Mai mult, se poate lesne observa că aceste norme au, în funcție de ceea ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe care o desfășurăm la clasă în ipostaza folosirii unor metode ce presupun interacțiunea. Iată de ce utilizăm cu valoare de concluzie un răspuns eficient la întrebarea pe care am formulat-o mai sus: conform acestuia, devine necesară stabilirea, dezvoltarea și optimizarea anumitor roluri în interiorul echipelor educaționale; această perspectivă ne oferă totodată un câmp larg de posibilități în folosirea eficientă a metodelor și tehnicilor de interacțiune educațională în sprijinul învățării. 10.4. Cooperare și competiție în grup tc "10.4. Cooperare și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
orientare este mai greu de identificat la elevi; într-adevăr, modul uzual în care au fost gândite până acum echipele didactice de elevi/studenți au exacerbat necesitățile rezolvării sarcinii, dar au situat într-un nejustificat con de umbră dezvoltarea și optimizarea climatului de lucru, apariția și întreținerea satisfacției în cadrul echipei chiar de către membrii acesteia. Într-adevăr, în cazul grupurilor constituite cu scopuri didactice ne putem lesne referi la rolul profesorului în crearea, menținerea și dezvoltarea/optimizarea climatului și motivației; este mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
con de umbră dezvoltarea și optimizarea climatului de lucru, apariția și întreținerea satisfacției în cadrul echipei chiar de către membrii acesteia. Într-adevăr, în cazul grupurilor constituite cu scopuri didactice ne putem lesne referi la rolul profesorului în crearea, menținerea și dezvoltarea/optimizarea climatului și motivației; este mai greu de distins în practică accentul pe modul în care membrii grupului ca atare pot dezvolta, sistemic și adaptat, atitudini care să aibă aceeași finalitate; - cei care spun „nu” îi contrabalansează pe cei ce se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de formulare și cea de fermentare sunt ușor de regăsit pe parcursul ambelor etape, conflictuală și de normare, din modelul lui Tuckman; considerăm, de aceea, că o abordare comprehensivă ne poate furniza un unghi de vedere funcțional, util demersului nostru de optimizare a actului de predare-învățare. Schmuck specifica, de altfel, că abilitățile de cooperare recomandă un evantai cuprinzător de factori vizând formarea și oportunitatea dezvoltării. Luce și Raiffa (pentru ca mai târziu modelul să fie preluat de mulți alți autori, printre care Robert
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Câteva elemente privind predarea în echipă (team‑teaching)" Iată că, dacă până acum am vorbit despre construirea de echipă și despre cum afectează aceasta pozitiv învățarea elevilor, o interogație firească este dacă și cadrele didactice vor exercita influențe similare de optimizare cu specific instructiv-educativ în cazul lucrului în echipă. Forsyth, preluându-l pe Cunningham, ne oferă un tabel cu cinci tipuri de strategii de predare în echipă (apud Forsyth, 1983, p. 439). Tabelul 13. Tipuri de predare în echipă (team-teaching) În
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unei dezvoltări viitoare o analiză mai amănunțită. Ceea ce putem totuși să sesizăm cu ușurință la sfera avantajelor privește un mai bun control al clasei, aspecte motivaționale sporite pentru cursanți și chiar și pentru susținătorii acestui demers didactic, îmbunătățirea relațiilor profesor-cursant, optimizarea metodelor de lucru, creșterea progresivă a atenției la lecție. Dezavantajele se înscriu în aceeași sferă pe care am remarcat-o deja când am vorbit despre construirea de echipă ca proces general: studiile efectuate de către Hall și Rutherford au arătat că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
principal urmărit de metodele în cauză. Ambele viziuni au la bază conceptul de continuum metodologic și sunt utile demersului nostru atât prin prisma unei viziuni acționale (care învestește formatorul/cadrul didactic cu responsabilitatea identificării permanente a unor noi modalități de optimizare a metodelor pe care le folosește), cât și prin unghiul de vedere al înțelegerii fenomenului într-un mod sistemic. Prima abordare - funcțional-acțională - se referă la vizualizarea distribuirii metodelor pe intervale într-un continuum metodologic, pornind de la metodele active spre metodele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
În altă ordine de idei, evidențiem importanța unor criterii de structurare a acestui continuum metodologic, dintre care: - criteriul funcțional (de bază) la care am făcut deja referire; - criteriul dinamicității - metodele poziționate conform caracteristicilor lor intrinseci/de intrare pot suferi prin optimizări succesive o deplasare pe această axă, în direcția polului interactiv; - criteriul intersectării ne evidențiază faptul că astăzi din ce în ce mai puțin putem vorbi în practică despre metode absolut „pure”. Mai precis, observăm că anumite metode suferă intersectări și conexiuni care sugerează mutații
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
consemna aceste metode într-o astfel de poziționare drept date de intrare în continuumul metodologic, ele fiind supuse unei presiuni permanente în ceea ce privește schimbarea locului pe care îl ocupă. Astfel, pentru a oferi doar câteva exemple în ceea ce privește utilizarea acestor surse de optimizare a metodelor active în direcția creșterii gradului de interactivitate pe care îl pot presupune, oferim câteva direcții de dezbatere: este vorba despre expunerea cu oponent și prelegerea-dezbatere în cazul prelegerii și cursului magistral, folosirea activității pe grupe/echipe în interiorul metodelor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Benne și Paul Sheats - roluri ale activității și roluri de construcție și susținere a grupului - identificând la o extremă metodele ce au drept finalitate producția unor idei și rezolvarea unor probleme și la cealaltă pe cele care se centrează pe optimizarea relaționărilor în interiorul grupului. Este evident că avem de-a face cu un interval extrem de flexibil, anumite metode putând să se nuanțeze sensibil spre valoarea centrală sau chiar spre cealaltă extremă (spre exemplu, brainstorming-ul ca metodă centrată pe producția de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
spre exemplu, brainstorming-ul ca metodă centrată pe producția de idei și rezolvarea de probleme poate să trimită, prin maniera sa neconflictuală, și spre o dezvoltare a relaționărilor în cadrul grupului, iar jocurile de spargere a gheții, văzute drept metode de optimizare a relaționărilor în grup, fiind combinate cu un alt tip de metode, pot conduce la producerea de idei; mai mult decât atât apar intersecții de tipul rolestorming-ului). Totodată, am luat în considerare și clasificarea pe care Ioan Cerghit (1997) o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
observa elementele definitorii ale problemelor (atunci când se dorește o accentuare în direcția metodelor centrate pe producerea de idei și rezolvarea de probleme, această tehnică poate fi continuată în perspectiva tehnicii grupului nominal). Utilitatea acestei tehnici din punctul de vedere al optimizării interacțiunilor în cadrul grupului este evidentă: se pot identifica elemente componente ale problemelor cu care se confruntă grupul - cum ar fi problemele de comunicare. Pașii în această metodă sunt (Brilhart, Galanes, 1995): - grupul este așezat într-un semicerc, cu fața spre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
membrii fiecărui grup de cursanți vor calcula elementele de cost-eficiență pentru a vedea cât de mult costă implementarea fiecărei funcții și dacă respectivul proces se justifică în acest raport; • procesul determinat de pașii de mai sus este țintit în direcția optimizării fiecărei funcții pentru a dezvolta eficiența ideilor pe care le producem în legătură cu problemele pe care dorim să le rezolvăm. Utilizarea acestei metode poate sprijini cursanții în înțelegerea în profunzime a unui fenomen și în dezvoltarea unei priviri analitice la adresa acestuia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
adopte (din mai multe posibilități) se poate realiza un tabel care pe orizontală va avea soluțiile găsite, iar pe verticală anumite criterii considerate importante pentru analiza respectivă: Desigur că putem îmbunătăți anumite scoruri la unele criterii atunci când vom dezvolta anumite optimizări, dar astfel vom elimina percepțiile de tipul: soluția 1 rezolvă criteriul X; soluția 2 rezolvă criteriul Y; Ce am putea face dacă nu putem combina cele douăsoluții și vom fi obligați să alegem una dintre ele? De ce este utilă o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trebuie să primesc acest feedback? 7. Învăț cel mai bine când... La început, o astfel de autoanaliză poate fi destul de greu de dus la capăt. Pe măsură ce cursantul se va obișnui cu procesul, se poate trece la un nivel superior, prin optimizarea acestor întrebări ori construcția unora noi chiar de către cursant. În fapt, concluziile desprinse de fiecare dată pot să nu fie la fel de importante în comparație cu procesul în sine. 13.2.1.8. Învățarea pe baza inteligenței emoționale. Dezvoltarea de sentimente în mediul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ghicirea acestuia? (4) Ce noi informații au aflat, descoperind aceste caracteristici față de ceea ce știau înainte? Ulterior, exercițiul poate fi reluat introducându-se un alt obiect în „cutia misterioasă” și cu un alt voluntar. Autorul subliniază că o asemenea metodă de optimizarea abilităților de observare „include recunoașterea patternurilor, identificarea caracteristicilor, dezvoltarea de inferențe și construirea de ipoteze” (apud Campbell, Campbell și Dickinson, 2004, p. 227). După Ioan Cerghit (1997), deosebim următoarele forme: a) observarea spontană și neorganizată; b) observarea enumerativă și descriptivă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
corectă (dacă inițial se face un salt de 180 de grade, al doilea salt tot de 180 de grade, vom ajunge în situația de rotire la 360 de grade); (2) atunci când o astfel de metodă urmărește să obțină direcții de optimizare a activității individuale ori de echipă, o listare a elementelor negative ne poate evidenția faptul că multe dintre acestea reprezintă deja o practică pentru echipa respectivă, conștientizarea lor ducând nu doar la găsirea unor soluții dar și, concomitent, la diminuarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sunt acelea de a observa cum înțeleg textul cei din cercul interior; accentul cade asupra modului cum este rezolvată problema respectivă, și nu doar asupra tipului de răspuns oferit (remarcăm un interesant accent asupra procesului de cunoaștere, urmărind identificarea și optimizarea personală a unor experiențe colective de gândire). Elevii/studenții depind de ceilalți colegi pentru a ajunge la soluția finală; astfel, după ce elevii discută, profesorul îi chestionează pentru a putea identifica în mod concret anumite operații de gândire și procese folosite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
caracteristicile importante (și, în funcție de perspectiva adoptată în activitatea noastră, benefică sau nu pentru tehnica în cauză) este faptul că, în timpul focus-group-ului, participanții își pot modifica sau chiar schimba total părerile până la finalul discuțiilor. Acest fapt ne semnalează importanța armonizării și optimizării relației dintre obiectivele pe care le propunem și modul de integrare a acestei tehnici cu altele, în vederea realizării unei structuri completive, a unei maniere integratoare de a privi activitatea de învățare. Este importantă, de asemenea, folosirea unui număr suficient de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ordine de idei, vom spune că această comunicare consumatorie o sprijină, o potențează sau, respectiv, o blochează pe cea instrumentală. Pentru a reuși să folosim doar primele două funcții ale comunicării consumatorii spre cea instrumentală (de sprijin și de potențare/optimizare), este deosebit de folositoare utilizarea la începutul oricărei activități de echipă a unor exerciții de spargere a gheții (ice-breaking). Sub această denumire, de exerciții de spargere a gheții, vom regăsi un evantai de tehnici care au drept scop principal diminuarea barierelor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
componente. Aceste argumente nu operează, după cum am observat deja, în mod separat, ci ele constituie o rețea extrem de dinamică și de flexibilă de interrelaționări permanente; astfel, putem trage o concluzie aparent paradoxală: metodele de interacțiune educațională înregistrează la capitolul efecte optimizarea comunicării, dar, concomitent, eficiența acestor metode depinde de existența unor astfel de structuri comunicaționale optime în clasa de elevi (acest rezultat este similar interogației pe care o exprimam referitor la ce apare mai întâi - coeziunea grupului sau performanța). Rezolvarea acestei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]