2,568 matches
-
odată, ci prin tatonări repetate ce nu sunt scutite de erori; istoria sociologiei descrie tocmai această viață a cuceririi adevărului sociologic. Istoria sociologiei dezvăluie totodată preocuparea pentru autocunoașterea de către sociologie a propriei esențe, eliberarea acesteia din hățișurile descoperirilor contradictorii și ordonarea evoluției sale după criterii pertinente. Înseamnă că sarcina principală a istoriei sociologiei, ca disciplină academică, este cea educativă, de modificare a capacității de procesare a studentului, astfel încât, la absolvire, acesta să poată face un bilanț pozitiv al formării conștiinței sale
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
la Muntele de pietate, a angajat ca secretari doi tineri de mare talent și viitor, cel care va deveni un mare istoric, Augustin Therry și cel care va însemna enorm pentru destinul sociologiei, Auguste Comte. (Aceștia au contribuit și la ordonarea gândirii și scrierilor lui Saint-Simon, altfel destul de neprecis și puțin sistematic.) Cu câțiva ani înainte de moartea sa, Saint-Simon a fost victima unor mari restricții materiale. El a fost obligat să accepte, prin generozitatea unui fost valet, o muncă deosebit de grea
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de interacțiune, care stau la baza politicului, economicului, vieții religioase, precum și a comportamentului sexual. * Sociologia este o știință formală, o știință care se ocupă de relații și nu de relatele existente în viața socială. În forme (ca de pildă concurența, ordonarea, ierarhia, diviziunea muncii, cooperare și conflict, subordonare și supraordonare, intimitate și distanță), este întruchipată bogăția vieții sociale, ele constituie esența acesteia și sunt demne de studiat de către sociologie. Înțelegem mai bine această formulă explicativă dacă oferim aici exemplul la care
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
numai despre carte. Am avut în vedere cuprinderea în volum și a unor autori mai puțin cunoscuți cititorilor, dar a căror valoare merită să fie pusă în lumină. Nu pretind perfecțiunea, nici în privința bogăției de texte adunate, dar nici în ordonare. Am căutat să rețin, din cadrul selecției făcute, textele cele mai valoroase, cele mai expresive. Am căutat să ajung cu documentarea până în zilele noastre, recunoscând valoarea informațională a unor autori contemporani, dar recunoscând în același timp că unele lucrări și
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
interpretare și cunoștințele criticului în materie ar rămâne oarecum palide dacă el nu ar dispune de abilitățile unei expuneri interesante, vioaie, colorate, toate ținând de arta vorbirii. Intervine aici mirajul elocinței cu puterea de influențare și sensibilizare a auditoriului prin ordonarea expresiei lingvistice a ideilor. Figurile retorice sunt ca niște ornamente pentru înfrumusețarea vorbirii în scopul consolidării convingerilor. Avem critici literari de o asemenea factură? Păstrând proporțiile, Iașul dispune de o critică literară solidă în care analiștii sunt dublați de știința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
literar, ci de cel cuprinzător de teoria și tehnica vorbirii, în care expresia, formularea verbală și structura stilistică să fie la ele acasă. Explicații se pot da multe. În zilele noastre nu mai sunt la mare cinste dicțiunea, declamarea și ordonarea discursului pe principiile elocinței. Poate e nevoie de "momentul unui nou început"! Cu toate acestea, Iașul literar nu duce lipsă de critici-buni vorbitori, așa cum sunt (despre unii vorbim din nefericire la trecut) Constantin Ciopraga, Gavril Istrate, Elvira Sorohan, Nicolae Crețu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Hall afirmă că: "Abstragerea textului din practicile sociale care l-au produs și din instituțiile unde a fost elaborat a reprezentat un proces de fetișizare... Aceasta face imposibilă clarificarea modului în care a apărut și s-a dezvoltat o anumită ordonare a culturii și anume: circumstanțele și condițiile reproducției culturale pe care operarea "tradiției selective" le făcea să apară ca naturale, ca "de la sine înțelese". Dar procesul de ordonare (aranjare, regularizare) este întotdeauna rezultatul unor seturi concrete de practici și relații
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
clarificarea modului în care a apărut și s-a dezvoltat o anumită ordonare a culturii și anume: circumstanțele și condițiile reproducției culturale pe care operarea "tradiției selective" le făcea să apară ca naturale, ca "de la sine înțelese". Dar procesul de ordonare (aranjare, regularizare) este întotdeauna rezultatul unor seturi concrete de practici și relații." (Hall, 1980 a: 27) Împotriva ștergerii, de către sistem, a producției, distribuirii și receptării culturii, Hall a reclamat necesitatea problematizării culturii și a clarificării proceselor prin care anumite forme
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
privită și ca o situație dificilă asemănătoare celei descrise ca "natură" în ceea ce unii teoreticieni politici mai pesimiști precum Thomas Hobbes în Leviathan au numit "stare de natură". În practică, și în corpurile politice mici poate avea loc o oarecare ordonare, o "structurare" a procesului deciziilor, dacă se întreprinde procesul de alocare a valorilor și dacă membrii colectivității politice își asumă răspunderea politicilor elaborate. Aceasta este realizarea configurațiilor instituționale și de grup, care pot fi numite structuri ale sistemului politic. Natura
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
În primul studiu de acest gen al lui Lipset, democrațiile au fost împărțite în două categorii, "stabile" și "instabile" (Lipset, 1960, ed. a 2-a, 1983: 31-45). Mergând mai departe, Cutright a dezvoltat la începutul anilor 1960 o schemă de ordonare prin care s-a putut observa faptul că potrivirea dintre democrația liberală și infrastructura socio-economică era și mai bună dacă se luau în calcul gradele de stabilitate (Cutright, 1963: 569-82; Neubauer, 1967: 1002-9). Totuși, o ordonare pe baza perioadei în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
1960 o schemă de ordonare prin care s-a putut observa faptul că potrivirea dintre democrația liberală și infrastructura socio-economică era și mai bună dacă se luau în calcul gradele de stabilitate (Cutright, 1963: 569-82; Neubauer, 1967: 1002-9). Totuși, o ordonare pe baza perioadei în care o țară a fost liberal-democratică nu este suficientă; India, Malaezia, Jamaica și Mauritius constituie excepții. Așa-numita "geopolitică" a constituit, cel puțin pentru o perioadă de timp, una din rațiunile acestor "excepții". În special în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
bazate în întregime pe acorduri comerciale SUA Japonia Brazilia Marea Britanie Franța Italia SUA Japonia Brazilia SUA Japonia Brazilia (2) Intermediare: parțial de stat, parțial private Marea Britanie Franța Germania Italia Germania Italia (3) Monopol China Suedia Suedia Dacă ținem seama de ordonare presă, radio, televiziune ne putem face o idee despre tiparele proceselor, la nivel internațional. În primul rând, costurile vor juca un rol major în țările cu o dezvoltare socio-economică scăzută; nu doar televiziunea și radioul, dar și presa tipărită vor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
aranjare este doar orientativă. Pragurile procentuale minime pot avea efecte diferite în funcție de nivelul acestui procentaj minim. Sistemul Sainte-Lague se poate apropia foarte mult de proporționalitate doar cu condiția ca "divizorii" să fie ajustați în funcție de tipul specific de distribuție a partidelor. Ordonarea se face de la cel mai puțin proporțional la cel mai proporțional: 1. majoritate simplă, într-un tur 2. două tururi 3. vot alternativ 4. vot unic netransferabil 5. vot limitat 6. sisteme mixte cu "legătură" 7. praguri procentuale 8. cele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
lumea a treia au fost departe de a fi perfecți; din fericire, alții au avut calități remarcabile, un exemplu fiind Nehru în India. Și datorită acestor conducători "pozitivi", în lumea contemporană are loc treptat recunoașterea importanței și valorii conducerii. Necesitatea ordonării liderilor Nu există încă mijloace de a ordona impactul diverșilor lideri. În multe cazuri, el este subestimat, dar în cel al conducătorilor mai cunoscuți poate fi adesea supraestimat. Dificultatea de măsurare nu justifică perspectiva extremă că liderii nu contează, sau
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un partid din Vest, dar nu în toate, nici măcar în toate sistemele bipartidiste: după cum știm, în Statele Unite disciplina partidelor în Congres este relativ scăzută; * Votarea trebuie să fie legată de programe, fie pe baza opțiunilor privind temele majore, fie prin ordonarea temelor după importanță. Așa cum am văzut în capitolul 9, votarea se bazează adesea mai curând pe identificarea partinică în sens larg și pe imagini, decât pe temele de campanie; * Bătălia dintre partide trebuie să fie clară. Această situație nu apare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de pacienți cu TOC, 50% manifestă obsesii legate de contaminare, 42% îndoieli patologice, 33% obsesii somatice, 32% nevoia de simetrie, 31% obsesii legate de agresivitate și 24% obsesii sexuale. În general, compulsiile au fost categorizate astfel: spălarea, verificarea, repetarea și ordonarea, atît adulții, cît și copiii manifestînd o fenomenologie asemănătoare (Last și Strauss, 1989; Swedo et al., 1989). Spălarea sau curățarea, care se întîlnesc mai frecvent la femei decît la bărbați, se caracterizează printr-o teamă de contaminare, iar asocierea ritualurilor
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
își proiectează în minte imaginea copilului rănit. După cum am arătat mai sus, multe obsesii generează anxietate sau disconfort, care sînt diminuate prin efectuarea ritualurilor. Ritualurile cel mai des întîlnite sînt spălarea și verificarea, dar există și altele de exemplu, numărarea, ordonarea sau îmbrăcarea într-o manieră sobră, extrem de îngrijită. Deși ritualurile sînt efectuate pentru a reduce anxietatea sau disconfortul provocate de obsesie, diminuarea anxietății are, de obicei, o durată scurtă. O persoană care se spală pentru a evita sau a neutraliza
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
contaminare evită spitalele, cabinetele medicale, bolnavii etc. În următorul tabel, enumerați toate situațiile sau obiectele pe care le evitați pentru că vă provoacă disconfort. 4.2. Exerciții de expunere Următoarea etapă a elaborării programului constă în stabilirea exercițiilor de expunere și ordonarea acestora în funcție de nivelurile de disconfort, în așa fel încît, inițial, să fiți expus la situația care generează cel mai redus nivel de anxietate. După ce învățați să controlați situația respectivă, se trece la următorul pas mai dificil. Înainte de a trece la
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
din ce în ce mai mare, dilata și contracta orificiile nazale, asemenea unui burduf de acordeon, mânuit cu o desăvârșită măiestrie de Fărâmiță Lambru. Erau fascinate! Efluviile aromatice invadau căile de acces, ducându-se instantaneu la organul decizional, pentru a se încerca o diferențiere, ordonare și clasificare a stimulilor care puseseră deja în funcțiune, la capacitate maximă, activitatea glandelor salivare. Iarba udă și proaspătă, verde și suculentă, stropită de rouă dimineții, policromia florilor înmiresmate din liniștitele poieni montane, macii, gălbenelele, piciorul-cocoșului, caprifoiul, trifoiul cu patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
lui Paul Engle și Hualing, de la Iowa-University, în ’68, iar la întoarcere a făcut „carieră”: secretar la U. Scriitorilor, numit de Zaharia Stancu, apoi șef al uneia dintre „casele de filme de la Buftea”. (Cu prerogative extrem de limitate, aprobarea scenariilor și ordonarea creditelor făcându-se tot de secția comitetului central; centralism, dirijism cultural brutal ce explică faptul că România, spre deosebire de alte state comuniste europene, Polonia, Cehoslovacia sau Ungaria, nu a avut propriu-zis o „școală de filme, de cinematografie”, în ciuda unor formidabili regizori
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Dumitrașcu Volum realizat în colaborare cu Muzeul Literaturii Române Iași CARTE APĂRUTĂ CU SPRIJINUL MINISTERULUI CULTURII ȘI CULTELOR DIN ROMÂNIA (c) Editura JUNIMEA, Iași România și Maia MITRU MIHAIL SADOVEANU PAGINI DE JURNAL ȘI DOCUMENTE INEDITE Transpunere dactilografică a manuscriselor, ordonare cronologică: Constantin MITRU, Maia MITRU, Olga RUSU Machetă, Introducere și Note: Constantin CIOPRAGA EDITURA JUNIMEA IAȘI 2005 UN SADOVEANU NECUNOSCUT I Privind în jurui și în propriul eu, tânărul Sadoveanu își schița la douăzeci și șase de ani (la Fălticeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nuvelă". Vorbesc despre așa întâmplare, cu tatăl, cu copilul bolnav, și o urmez... 1 Noemvrie. Un călăreț fugea prin colbul drumului ca o dâră de pulbere aprinsă. 25 iunie-17 august 1913 [JURNAL BULGARIA]* 25 Iunie 1913. Alaltăeri, la Fălticeni, după ordonarea mobilizării care se făcuse două zile înainte, muntenii, până și cei din fundul Dornelor s-au înfățișat deasupra orașului cu preoți și cu buciume. Veneau ca plăieșii de pe vremea lui Ștefan Vodă. Apoi în oraș, au prins a curge trăsurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care se întrupau sufletele morților, după Mircea Eliade. Asocierea se întâlnește în numeroase culturi arhaice, în care șarpele este considerat „simbolul lumii de jos și al împărăției morților”. Energia cumulată este maximă, ea conține forța generatoare de cosmos de la prima ordonare a lumii și pe cele ale eroilor culturali. O caracteristică în plus a lui ophis primigenius este cea de agresor periodic al socialului, ceea ce conduce la nevoia înfrângerii lui repetate. Precum un „balaur de cetate”, el își ia birul în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
eroismul latent și de a stârni puterile cosmocratoare ale voinicului. „Fala”, care devine motivul intrigă al încercării inițiatice, vine din partea „Cerbului Runcului,/ Fiara câmpului” (Coconi-Ilfov), adevărată ipostază a haosului invaziv. Domeniul lui este al naturii sălbatice, nediferențiate, specifice momentului anterior ordonării: „Cerbul Runcului,/ Fiara câmpului,/ Ș-a pământului,/ Cerb s-a lăudat/ Că nimi n-a aflat/ Pe und' se hrănește,/ Pe und' se umbrește,/ Că dânsul prujește/ Și singur își paște/ Pe-ntinsa câmpie/ Dalbă, colilie,/ Iarbă unde crește,/ Fir
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
moment critic. KalliKanțarii ce bântuiau satele grecești în timpul celor douăsprezece zile, prelungiri ale scenariului mitico-ritual al Centaurilor antichității elene” au aici forme specifice faunei autohtone și sunt exorcizați prin unelte specifice vieții cotidiene: „arcul”, „mreaja”, „zgarda”, ceea ce instituie îmblânzirea și ordonarea haosului. înghițirea inițiatică Faptul că șarpele este animalul cel mai des învestit cu funcție mitică a înghițirii neofiților argumentează credința cosmogonică ce așază acest zeu htonian la originea lumii. Centrul universului și oul genezei sunt înconjurate de trupul șarpelui în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]