5,945 matches
-
Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Omul sfințește locul În capitolul precedent am învinuit omul, bineînțeles nu toată omenirea ci omul individ, omul aparținând unei haite, omul condus în viață de orgoliu și interese, în mareomul rău că ar fi dușmanul divinității. Îmi susțin acest punct de vedere care nu poate leza cu nimic omul normal, omul iubitor al aproapelui, omul muncitor, omul drept, omul cinstit, omul modest care-și cunoaște lungul
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
dreapta Românească. Din păcate, acest lucru nu mai este posibil până la Alegerile europarlamentare, dar vom relua aceste consultări după Alegerile europarlamentare. PMP vrea să fie partidul - catalizator Pentru unificarea forțelor de centru-dreapta din România. Oamenii Politici trebuie să lase deoparte orgoliile și să vină împreună dacă Suntem sinceri în scopul nostru comun, acela de a învinge PSD și a Câștiga alegerile prezidențiale. Iar pe termen mai lung, în Perspectiva anului electoral 2016, suntem condamnați să fim împreună. Altfel, vom sta 10
INTERVIU CU EUGEN TOMAC – PREŞEDINTELE PARTIDULUI MIŞCAREA POPULARĂ de DAN BOANŢĂ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347969_a_349298]
-
cu care se înfășoară poetul în această carte... Am citit pe nerăsuflate acest volum luminat crepuscular de o mare sete de viață și zbateri esențiale, pendulatoare între două noțiuni de bază: vață și moarte; echivalente, poate, și cu iubire și orgoliu, dăruire și dorință, întrebare și frică; volum luminat și de resuscitarea dramelor neamului său, de resemnare și de vrerea de așezare mai bună a lucrurilor lumii. Shaul Carmel se ilustrează ca poet național evreu-român, cu sufletul adânc legat de existența
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
și până-n sud În faldul timpului sălășuiesc himere, Cu mintea trează dar cu gândul nud te caut; e-ntuneric și tăcere. presară-mi praf de stele prin cuvinte Din palma ta, metafore să sorb Să îți înving discret, cu luare-aminte Orgoliul bărbătesc, obtuz și orb. Parcurge-mă din creștet până-n gleznă Și cerceteaz-atent orice atom Nu mă lăsa tentațiilor beznă Cu-n gest alungă nopțile nesomn. Parcurge-mă-n întreaga mea ființă Spre inimă las poarta azi deschisă Alungă temere și
PARCURGE-MĂ de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348204_a_349533]
-
luate decizii ale căror consecințe nu pot fi prevăzute, deoarece fiecare decizie are caracterul unei amplificații, fiecare problemă, aparent rezolvată, generează alte probleme, într-un vârtej amețitor, fiind incapabili a rezolva problemele pe care noi le-am creat. Rațiunea, în orgoliul ei nemăsurat, nu recunoaște alte forme de percepție în afara celor cinci simțuri, nu recunoaște vibrațile divine ale inimii, IUBIREA. Ne spune clar știința că spațiul și timpul sunt doar atribute pe care le-am asociat în încercarea de a explica
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
vedem ce și cine suntem, să recunoaștem că avem și o inimă nu numai o minte, să egalăm ceea ce știm cu ceea ce credem, înțelepciunea veche cu rațiunea, gândirea cu iubirea. Trebuie să recunoască și știința că e depășită de propriile orgolii, iar religia trebuie să recunoască și ea că Dumnezeu nu e bun cum vor ei să fie, ci El e drept, plătești exact ceea ce faci, să nu se mai ascundă după deget fiindcă se termină timpul și sună ceasul ... Borbei
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
lui "pseudoantropikos", al Falsului tratat de antropologie. De ce fals și de ce antropologic?, ar fi o dublă întrebare legitimă la care încercăm să răspundem în cele ce urmează. În privința primei chestiuni, cea a "falsului", autorul (de formație inginerească), fără a avea orgolii personale nemăsurate și fără a se ascunde îndărătul falsei modestii, recunoaște că nu e nici pe departe deținătorul adevărului absolut (în opinia sa existând o sumă de adevăruri și nu unul singular), nici atunci când, preluând două dintre miturile fondatoare ale
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
groase profilul uman al personajului de legendă (portretizat la intersecția geniului constructiv cu slăbiciunile umane), scoțând în evidență maniile, pornirile sale hübrice, instabilitatea emoțională, impulsivitatea, încăpățânarea de a construi fără proiect și fără metodă (dovadă și eșecurile constructive repetate), patriotismul, orgoliile, poliglosia, întreținerea cu bunăștiință a tainei în jurul persoanei sale, cruzimea de a se folosi de debila Ana (prin sacrificarea ei) în a dura monastirea Curtea dela Argeș (un alt element de originalitate, în care întâlnim o Ană cerșetoare, inutilă din
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
tânără, pe care am privit-o încă din prima clipă cu interes. Amabilă, afabilă (deh! Doar aceasta-i era meseria), am observat-o cum trage cu sete din țigară în spatele tejghelei și îmi aruncă ocheade. M-am simțit atins în orgoliul masculin, iată deci că, în pofida aparențelor, nu sunt mort, încă mai pot atrage atenția și interesul fetelor, iar chelnerița era destul de drăguță și ea... Mi-am dat seama că o doresc, că vreau să am o aventură cu ea. În
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
cumva să mai retrăiesc strania viziune din oglindă. Nu știu ce s-a întâmplat atunci. Am replonjat în absurdul contemporaneității, în propriile vicii stupide, într-o dedublare pe care, de fapt, nu mi-am dorit-o niciodată. Același timp, aceiași oameni, aceleași orgolii. O răscumpărare a păcatului originar care n-are cum să vină, chiar atât de idioți sunteți, dați acatiste la biserică, vizitați temple, citiți filozofie și cărți de știință, dar și ucideți, violați, huliți, apoi așteptați miracolul. Îl așteptați senini, liniștiți
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
polițist până aproape de a-l lăsa fără suflare. Acesta intervenise în cursul unei altercații între bande rivale, iar Marcel, într-un gest absurd, frizând inconștiența, a purces la a-i demonstra omului legii cine e cel mai tare. La propriu. Orgoliu? Spirit de întrecere? Nebunie? E greu de spus care a fost sentimentul care l-a animat cu adevărat. Cert este că nu s-a oprit până nu l-a abandonat pe acesta în mijlocul drumului, într-o baltă de sânge. După
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
Dar trebuie să înțelegi că nu asta contează în viață”. „Dar ce contează, după părerea dvs?”, m-a întrebat, cercetându-mă cu curiozitate. Așadar, mă respectă și are încredere în judecata mea. Asta e bine, fiindcă, lăsând la o parte orgoliul de a mă simți un model pentru un tânăr care bate la porțile literaturii, vanitate pe care trebuie s-o țin în frâu și s-o controlez, altfel ne va dăuna amândurora, înseamnă în primul rând că va ține cont
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
viață?”. „În viață, nu trebuie să uităm că ne aflăm pe Pământ într-o misiune. Aceea de a asigura armonia contrariilor și de a menține intact firul conductor între Cer și Pământ. Care fir poate rugini dacă ne înecăm în orgolii și în dorințe deșarte. Trebuie să rămânem imaculați pentru a putea duce mai departe creația. Astfel, eu scriu multe scenarii, unele dintre ele halucinante, dar voi rămâne veșnic atât slujitorul unei forțe mult mai puternice decât mine, cât și misionarul
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
seamă a hotărât să rotească cadrele Partidului oamenilor normali. Și domnul Normalu nu a mai fost numit consilier al partidului. Normal, această marginalizare l-a afectat. Cum este și normal, deși normal, domnul Normalu era conștient de valoarea lui. Avea orgoliul acestei valori, călcate nesimțit pe sensibilitate. Viața, tocmai pentru că este normală, este crudă, uneori. Pe cei care se lovesc zilnic de cruzimea ei, nesimțirea îi imunizează. Pe alții, încă îi mai doare. L-am intalnit în acea vreme și mi-
MĂRIREA ŞI DECĂDEREA DOMNULUI NORMALU de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361781_a_363110]
-
Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului răstignit între două ierni, arunc timpul în țărușul fără vârf al primăverii. în gând întorc bumeranguri grele. umbrele lor sunt măștile umbrelor. genunchii sunt amorțiți de orgoliu. privesc piruetele lor. vor să prindă pământul într-un cerc. nordul și sudul refuză scena tragico-comică a perfecțiunii... Referință Bibliografică: stare / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 374, Anul II, 09 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
STARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361807_a_363136]
-
durere mare străină nu ți-a fost, Străinului din cale i-ai dat un adăpost. Lui Damian și Cozma, acei preanobili sfinți, Tu le-ai urmat chemarea de doctori făr-de-arginți, Iubirea și virtutea cu grijă le-ai ascuns, Trufia și orgoliul la tine n-au pătruns. Gândind mereu la alții cu daruri din prinos, Ai vrut să fii pe placul Preabunului Cristos. Bucură-te, Suferință întrupată-n tine, om, Bucură-te -Nvingătorul Styxului și lui Caron, Bucură-te, Sfințitorul gratiilor celulare
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
dă și ni le ia pe toate Din rațiuni necunoscute nouă Ne ia averile,ne ia frumusețea, Memoria mințile Și tot ce-avem mai drag, Dar noi tot nu înțelegem Să ne oprim din adunat. Ale noastre sunt numai Ambițiile,orgoliile, Invidiile, răutățile, Crimele , semețiile, Lăcomiile desfrânările, Împreună cu toate suferințele Născute din ele. Și tot nu înțelegem Să renunțăm la păcate. Niciodată pace, niciodată liman, Blestemați pentru neascultare Suntem urmașii lui IOV Îndură-te , Doamne de Iovii Tăi! Referință Bibliografică: Acatist
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
-o imediat pe fată, cu toată rezistența ei. Rămas singur, a căzut pe gânduri, cu paharul în mână și sticla între picioare. Se temea cu adevărat. Știa că ai lui Barcan sunt liniștiți, în general, dar erau mândri, plini de orgolii și cu spate puternic acoperit... Violeta și-a acoperit ochii cu palmele. Amintirile pe care le dezvăluia îi rupeau sufletul și împrejurarea în sine o umplea de rușine. Trecuseră anii, dar pentru ea au trecut fără să-i aducă liniștea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
oftată tandrețe, zbucium eclipsat“ în sâmburi de cireșe amare”, gol sonor de violă „în scorburi de întuneric”, târâș de „umbre călătoare”. Când ochiul neliniștit vede „dincolo” infamia fără măsură și se întoarce în cearcănul cât o umbrelă, inspirația petrece peste orgoliul rece și capriciul rigid. 5. Lelia Mossora nu este un temperament vulcanic. Se autoportretizează (cu un dram de ironie) fără complexul limbajelor ce dezmiardă și ceartă, „la capăt de dorință”, pe iconițe metaforice, misterul prins în „năvod de dor uscat
SAU „NUMAI LACĂT/ DE TĂMÂIE” de HORIA ZILIERU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362050_a_363379]
-
temniță. Sunt cutremurat și fericit că mi se oferă moartea pentru El. Să nu părăsiți niciodată Biserica, chiar dacă veți întâmpina mari împotriviri în statornicia adevărului! Creștinătatea are noi martiri și cu ei, un suflu nou învie. Gol sunt de orice orgoliu și umplere de sine și plin de iubirea fierbinte a Domnului. Lui îi mulțumesc pentru toate, El trebuie slăvit și lăudat acum și în vecii vecilor” (Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos, op. cit., p. 223). Cu inima plină de bucurie și-
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
noastră de curăție și adevăr nu poate fi satisfăcută decât prin zdrobirea păcatului. Viața veșnică începe în sufletele smulse păcatului. Cine crede cu adevărat în Dumnezeu va ajunge la conștiința păcatului, cine nu crede în Dumnezeu rămâne prizonier eului său, orgoliului și păcatului său.Prin eul meu, eu sunt cel mai mare dușman al meu. Dacă eul nu moare, nu ne putem naște din nou în Hristos și rămânem în păcatul mândriei. Mândria l-a făcut pe om să se vrea
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
niciodată.” (Mihai Eminescu) Pentru cei nefamiliarizați cu trimiterile despre care face vorbire distinsul meu prieten, gen. Mircea Chelaru, autorul informației atât de prețioase, precizez cele de mai jos. „Descoperirea sinelui adânc al părinților celor mai vechi e supremul act de orgoliu al unui neam.” (Nicolae Iorga) În 1961, cercetătorul clujean N. Vlassa a descoperit în săpăturile arheologice întreprinse în satul Tărtăria (județul Alba, între Alba Iulia și Orăștie), trei tăblițe de lut ars (teracotă), parte integrantă din stravechea „cultură Turdaș”, care
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
este vorba despre formația omului. În sensul că generațiile vechi au fost crescute în cultul cărții. Generațiile noi fac din, n-aș spune dispreț, din indiferența față de carte un titlu, dacă nu de glorie, măcar de specificitate. Pare a fi orgoliul celor mai tineri dintre noi să nu citească, să navigheze doar pe internet. Preferă să se mulțumească doar cu ceea ce oferă acest tip de instrument. - Cum ați descrie acet tip de public? Totuși, vorbim despre o ignoranță asumată. - E un
“SCRIITORUL ADEVĂRAT ESTE ACELA CARE A REUŞIT SĂ RĂMÂNĂ FIDEL TALENTULUI SĂU” de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365788_a_367117]
-
rădăcini vremuiesc cenușă, // muntele tace, // icoanei de piatră îi cade ispită.” ( În fața morții). Perisabilitatea accentuată, vârstele care iși anunță chemările tulburi... măresc starea de angoasă care e gata să ucidă orice urmă de speranță. Lepădându-se de „straiul” greu al orgoliului, poeta încearcă să-și găsească liniștea prin rugăciune. „Doamne, spală-mă acum // de singurătate, // arde-mi cenușa-n cuvinte, // verdele semănat în iarbă // rupe-l în coapse, // ascunde-mă în noaptea cuminte, // în aripile-ncolțite de sânge, departe // Cu șoapte, adoarme
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
în voia divinității, știind prea bine că într-o bună zi, acest țărm va trebui părăsit... „Cândva, ne vom împrumuta // aripile stelelor...” Omul și arta duc o luptă permanentă cu timpul. Creația aspiră permanent spre perenitate și valoare, exprimând simultan orgoliul și slăbiciunea. Libertatea de exprimare este nelimitată. Metafora, folosită ca instrument stilistic de către poeta Eleonora Stamate, deține forța secretă și magică care îmbogățește, lărgește gama sensibilității poetice. Nenumărate adevăruri fragmentare sunt trecute prin focul purificator al sinelui... revelator de sensuri
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]