12,062 matches
-
ofensiv față de Imperiul Otoman și defensiv față de Austro-Ungaria. În condițiile în care, începând din 26 septembrie/9 octombrie 1912, Muntenegru se afla în război cu Imperiul Otoman, la 17/30 octombrie 1912 Serbia, Bulgaria și Grecia au declarat război Imperiului Otoman 3203. Aliații balcanici au obținut succese pe toate fronturile ajungând să asedieze Adrianopolul și amenințând, astfel, chiar capitala Imperiului Otoman. În aceste condiții, Imperiul Otoman a cerut armistițiu, acesta fiind semnat la 23 noiembrie/3 decembrie 19123204. În ciuda deschiderii tratativelor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se afla în război cu Imperiul Otoman, la 17/30 octombrie 1912 Serbia, Bulgaria și Grecia au declarat război Imperiului Otoman 3203. Aliații balcanici au obținut succese pe toate fronturile ajungând să asedieze Adrianopolul și amenințând, astfel, chiar capitala Imperiului Otoman. În aceste condiții, Imperiul Otoman a cerut armistițiu, acesta fiind semnat la 23 noiembrie/3 decembrie 19123204. În ciuda deschiderii tratativelor de pace de la Londra, la 21 decembrie 1912/3 februarie 1913, războiul a reizbucnit 3205. Acțiunea energică a Marilor Puteri
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Imperiul Otoman, la 17/30 octombrie 1912 Serbia, Bulgaria și Grecia au declarat război Imperiului Otoman 3203. Aliații balcanici au obținut succese pe toate fronturile ajungând să asedieze Adrianopolul și amenințând, astfel, chiar capitala Imperiului Otoman. În aceste condiții, Imperiul Otoman a cerut armistițiu, acesta fiind semnat la 23 noiembrie/3 decembrie 19123204. În ciuda deschiderii tratativelor de pace de la Londra, la 21 decembrie 1912/3 februarie 1913, războiul a reizbucnit 3205. Acțiunea energică a Marilor Puteri europene a făcut ca, la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
energică a Marilor Puteri europene a făcut ca, la 13/26 aprilie 1913, ostilitățile să fie suspendate, iar la 17/30 mai 1913 să fie semnate preliminariile de pace de la Londra 3206. Conform prevederilor tratatului de pace de la Londra, Imperiul Otoman ceda statelor naționale balcanice teritoriile situate la vest de linia Enos-Midia și insula Creta 3207. Astfel, primul război balcanic s-a încheiat, însă tratatul de pace de la Londra a lăsat nerezolvate chestiuni importante vizând divizarea Macedoniei între foștii aliați balcanici
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
3223. În cadrul întrunirii de la 21 iulie 1913 s-a discutat și problema românilor din teritoriile ce urmau a reveni statului bulgar. Este important de remarcat faptul că delegația română îi avea în vedere doar pe românii din Macedonia, foști supuși otomani, iar nu și pe cei din zona Vidinului, ce erau de mult timp supuși deznaționalizării promovate de către Sofia. În cele din urmă, bulgarii au acceptat să asigure autonomia școlară și bisericească a românilor din Macedonia, opunându-se unor cereri similare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Bulgaria și Serbia. Prin prevederile articolului 5 al tratatului de pace de la București era stabilit traseul frontierei dintre Bulgaria și Grecia. Tratatul de pace de la București a reconfigurat harta politică a Europei de sud-est în mod radical marcând dispariția dominației otomane în Europa și divizarea Macedoniei între statele naționale din Balcani. Bulgaria, care avea înaintea războaielor balcanice o suprafață de 96 300 km2 și o populație de 4 300 000 de locuitori, pierdea Cadrilaterul dar obținea 22 000 de km2 în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
capitol al lucrării, intitulat Dobrogea în istoria românilor, este structurat în două subcapitole și se constituie într-o prezentare succintă a importanței teritoriului dintre Dunăre și Marea Neagră pentru istoria românilor. Astfel, primul dintre cele două subcapitole, intitulat Dobrogea sub dominație otomană, prezintă succint evoluția teritoriului dobrogean de la cucerirea acestuia de către otomani, în anul 1420, până la unirea Dobrogei cu România, la finele războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878. În toată perioada dominației otomane, Dobrogea a asigurat legătura directă cu hanatul Crimeii, furnizor de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Astfel, primul dintre cele două subcapitole, intitulat Dobrogea sub dominație otomană, prezintă succint evoluția teritoriului dobrogean de la cucerirea acestuia de către otomani, în anul 1420, până la unirea Dobrogei cu România, la finele războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878. În toată perioada dominației otomane, Dobrogea a asigurat legătura directă cu hanatul Crimeii, furnizor de trupe auxiliare pentru armata sultanului, fiind, în același timp, un teritoriu de tranzit sau de staționare a trupelor otomane ce asigurau supravegherea Țărilor Române. După impunerea dominației otomane, în Dobrogea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la finele războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878. În toată perioada dominației otomane, Dobrogea a asigurat legătura directă cu hanatul Crimeii, furnizor de trupe auxiliare pentru armata sultanului, fiind, în același timp, un teritoriu de tranzit sau de staționare a trupelor otomane ce asigurau supravegherea Țărilor Române. După impunerea dominației otomane, în Dobrogea s-a stabilit o importantă populație de turci oguzi veniți din Anatolia și Rumelia. Ulterior, au sosit în Dobrogea numeroase grupuri de tătari originari din Crimeea. La începutul secolului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
perioada dominației otomane, Dobrogea a asigurat legătura directă cu hanatul Crimeii, furnizor de trupe auxiliare pentru armata sultanului, fiind, în același timp, un teritoriu de tranzit sau de staționare a trupelor otomane ce asigurau supravegherea Țărilor Române. După impunerea dominației otomane, în Dobrogea s-a stabilit o importantă populație de turci oguzi veniți din Anatolia și Rumelia. Ulterior, au sosit în Dobrogea numeroase grupuri de tătari originari din Crimeea. La începutul secolului al XIX-lea cea mai numeroasă populație din Dobrogea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
grupuri de tătari originari din Crimeea. La începutul secolului al XIX-lea cea mai numeroasă populație din Dobrogea era cea turcească, înrudită prin tradiții și prin apartenența la islam cu tătarii. Alături de populația turcă locală, în Dobrogea se aflau funcționari otomani și trupe otomane. Din punct de vedere administrativ, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, principalele cazale de pe teritoriul Dobrogei au fost: Tulcea, Hârșova, Isaccea, Babadag, Carasu (Medgidia), Mangalia, Silistra și Kustendge (Constanța). Războiul ruso-turc din anii 1828-1829 a produs în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
originari din Crimeea. La începutul secolului al XIX-lea cea mai numeroasă populație din Dobrogea era cea turcească, înrudită prin tradiții și prin apartenența la islam cu tătarii. Alături de populația turcă locală, în Dobrogea se aflau funcționari otomani și trupe otomane. Din punct de vedere administrativ, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, principalele cazale de pe teritoriul Dobrogei au fost: Tulcea, Hârșova, Isaccea, Babadag, Carasu (Medgidia), Mangalia, Silistra și Kustendge (Constanța). Războiul ruso-turc din anii 1828-1829 a produs în Dobrogea importante pagube
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constanța). Războiul ruso-turc din anii 1828-1829 a produs în Dobrogea importante pagube materiale și a determinat apariția unei stări generale de nesiguranță. Multe localități din Dobrogea au fost distruse, locuitorii acestora refugiindu-se din calea luptelor. După abolirea monopolului comercial otoman prin tratatul de pace de la Adrianopol, interesele comerciale ale Marilor Puteri europene au determinat crearea, în principalele centre administrative ale Dobrogei, de consulate prin intermediul cărora vor fi cunoscute mai bine realitățile zonei. În primele luni ale anului 1850, Ion Ionescu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
europene au determinat crearea, în principalele centre administrative ale Dobrogei, de consulate prin intermediul cărora vor fi cunoscute mai bine realitățile zonei. În primele luni ale anului 1850, Ion Ionescu de la Brad a efectuat o călătorie în Dobrogea din însărcinarea autorităților otomane, constatând consecințele tragice ale războaielor purtate pe teritoriul dobrogean, numărul redus al așezărilor și lipsa căilor de comunicație și a mijloacelor de transport. În cursul acestei călătorii Ion Ionescu de la Brad a realizat o statistică a populației din sangeacul Tulcei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o statistică a populației din sangeacul Tulcei și din cazalele: Kustendge (Constanța), Mangalia, Balcic și Bazargic din sangeacul Silistra. Conform rezultatelor acesteia cei mai numeroși locuitori ai Dobrogei erau turcii, urmați de români, bulgari și tătari. O îmbunătățire a administrației otomane în Dobrogea s-a produs la mijlocul secolului al XIX-lea, când valiu al Silistrei era Sayd Pașa. Acesta a întemeiat localitatea Medgidia, dându-i numele sultanului Abdul Medjid (1839-1861). După 1855, Sayd Pașa a construit la Medgidia cea mai frumoasă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au luat ființă la Tulcea consulate ale: Rusiei, Austriei, Franței, Marii Britanii, SUA, Italiei, Greciei, Olandei și, ulterior, României, urmărind promovarea intereselor economice și politice ale statelor respective și jucând un rol important în înlăturarea unor abuzuri și nedreptăți ale administrației otomane. În 1857 s-au instalat la Constanța lucrătorii companiei engleze Danube and Black Sea Railway Co. Limited ce obținuse de la guvernul otoman concesiunea construirii și exploatării portului Constanța și a liniei de cale ferată Constanța-Cernavodă. Începută în anul 1858, construcția
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și politice ale statelor respective și jucând un rol important în înlăturarea unor abuzuri și nedreptăți ale administrației otomane. În 1857 s-au instalat la Constanța lucrătorii companiei engleze Danube and Black Sea Railway Co. Limited ce obținuse de la guvernul otoman concesiunea construirii și exploatării portului Constanța și a liniei de cale ferată Constanța-Cernavodă. Începută în anul 1858, construcția liniei de cale ferată Constanța-Cernavodă s-a finalizat în anul 1860. În anul 1864 a fost realizată o nouă împărțire administrativă în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
construirii și exploatării portului Constanța și a liniei de cale ferată Constanța-Cernavodă. Începută în anul 1858, construcția liniei de cale ferată Constanța-Cernavodă s-a finalizat în anul 1860. În anul 1864 a fost realizată o nouă împărțire administrativă în Imperiul Otoman, astfel că, sangeacul Tulcea din cadrul vilaietului Dunării cuprindea 8 cazale: Babadag, Mangalia, Medgidia, Sulina, Tulcea, Isaccea, Chilia Veche și Mahmudia. Dintre conducătorii sangecului Tulcei s-au remarcat Razim Pașa și Ismail Pașa, care au realizat o parte din cheiul portului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
răscoalei țăranilor din Herțegovina, criza orientală a continuat odată cu extinderea răscoalei în Bosnia. Astfel, în aprilie 1876, răscoalele din Bosnia și Herțegovina s-au extins, cuprinzând și teritoriile locuite de către bulgari. Ulterior, în iunie 1876, Serbia și Muntenegru au declarat război Imperiului Otoman, criza orientală cuprinzând, astfel, întreaga peninsulă balcanică. După declanșarea războiului ruso-turc, în aprilie 1877, cerchezii au devastat orașul Tulcea. Ulterior, trupele ruse au ocupat Tulcea și Hârșova înaintând spre Babadag, în timp ce, trupele otomane staționate la Cernavodă, Medgidia și Constanța au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
iunie 1876, Serbia și Muntenegru au declarat război Imperiului Otoman, criza orientală cuprinzând, astfel, întreaga peninsulă balcanică. După declanșarea războiului ruso-turc, în aprilie 1877, cerchezii au devastat orașul Tulcea. Ulterior, trupele ruse au ocupat Tulcea și Hârșova înaintând spre Babadag, în timp ce, trupele otomane staționate la Cernavodă, Medgidia și Constanța au evitat angajarea unor lupte cu armata rusă. Ulterior, armata rusă a ocupat orașele Medgidia și Constanța, după ce acestea fuseseră părăsite de către trupele otomane. După ocuparea orașului Constanța de către armara rusă, locuitorii bulgari au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au ocupat Tulcea și Hârșova înaintând spre Babadag, în timp ce, trupele otomane staționate la Cernavodă, Medgidia și Constanța au evitat angajarea unor lupte cu armata rusă. Ulterior, armata rusă a ocupat orașele Medgidia și Constanța, după ce acestea fuseseră părăsite de către trupele otomane. După ocuparea orașului Constanța de către armara rusă, locuitorii bulgari au devastat casele ce aparținuseră turcilor, distrugerile continuând pe toată perioada administrației militare rusești în Dobrogea. La 19 februarie/3 martie 1878 a fost semnat tratatul de pace de la San Stefano
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
armara rusă, locuitorii bulgari au devastat casele ce aparținuseră turcilor, distrugerile continuând pe toată perioada administrației militare rusești în Dobrogea. La 19 februarie/3 martie 1878 a fost semnat tratatul de pace de la San Stefano. Negociat între delegații ruși și otomani fără participarea aliaților balcanici ai Rusiei, acesta leza atât interesele statelor naționale din Balcani cât și pe cele ale Marilor Puteri europene nemulțumite de perspectiva creării unui mare principat bulgar cu ieșire la Marea Egee și Marea Neagră, principat ce urma a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
San Stefano viza cedarea către Rusia a sangeacului Tulcei cuprinzând cazalele: Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârșova, Medgidia și Kustendge, precum și delta Dunării și insula Șerpilor, în schimbul unei părți importante din despăgubirea de război datorată Rusiei de către Imperiul Otoman. Guvernul român nu a acceptat prevederile tratatului de pace de la San Stefano, protestând pe lângă guvernul imperial rus și pe lângă cancelariile Marilor Puteri europene. Deși recunoștea independența României, textul tratatului de pace de la San Stefano prevedea ocuparea de către Rusia a teritoriului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lăsând poziția strategică de la Arab Tabia României. Astfel, după mai bine de un an de la semnarea tratatului de pace de la Berlin, se stabilea traseul definitiv al frontierei româno-bulgare în sudul Dobrogei. Acesta a fost acceptat de către toate puterile europene. Imperiul Otoman a recunoscut frontiera româno-bulgară în iulie 1881, după ce acceptase și noua frontieră a sa cu Grecia. Capitolul III al lucrării se intitulează Evoluția administrativă a Dobrogei la sfârșitul secolului al XIX-lea (1878-1900) și analizează legislația adoptată de către parlamentul României
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mișcări de populațiune în Basarabia sudică și Dobrogea în veacurile XVIII și XIX", în Analele Dobrogei, IX, Constanța, 1924. Arbore, Al., P., "Așezarea lipovenilor și rușilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 1, Constanța, 1920. Atanasiu, Andreea, "Dobrogea sub administrație otomană. Constanța și Tulcea studiu de caz", în volumul Dobrogea 1878-2008. Orizonturi deschise de mandatul european, coord. Valentin Ciorbea, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008. Atanasiu, Carmen, "Preocupări ale statului pentru intensificarea traficului pe Dunăre, la sfârșitul secolului al XIX-lea și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]