1,945 matches
-
etc. De exemplu, mesajul piesei lui Marin Sorescu Iona vizează nenumăratele determinări care ne îngrădesc existența și posibilitatea depășirii lor doar în plan spiritual. Limitările multiple ale condiției umane sunt figurate nu numai prin situația scenică a eroului captiv în pântecul nenumăraților pești - actualizând în versiune modernă mitul biblic al lui Iona -, ci și prin simboluri precum cercurile concentrice care figurează convențional marea, prin acvariul din primul tablou și prin metafora oamenilorpești, prin gura des chisă a balenei care îl circumscrie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
el caută ieșirea în sens invers, adâncinduse în propriul orizont lăuntric. Asumânduși conștient destinul (amintire progresivă a vârstelor și a celor dragi din familie), asumânduși identitatea (Eu sunt Iona.) și recuperând unitatea ființei sale (un noi al solidarității), își spintecă pântecul spre a răzbi cumva la lumină. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema textului dramatic studiat se reflectă în construcția personajului ales Consider că personajul simbol, Iona, este „punctul de fugă“ al tuturor straturilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
iremediabil captiv, el caută ieșirea în sens invers, adâncin duse în propriul orizont lăuntric. Asumânduși conștient propriul destin (amintire progresivă a vârstelor și a celor dragi din familie), asumânduși identitatea (Eu sunt Iona.) și recuperând unitatea ființei sale, își spintecă pântecul spre a răzbi cumva la lumină. Identitatea scenică a personajului este conferită prin mijloace de caracterizare specifice teatrului modern: nominalizare simbolică (profetul Iona din mitul biblic), autoca rac terizare, notațiile dramaturgului, raportare la ceilalți (soția și copiii, cei doi pescari
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unui liceu din București, profs.info.uaic.ro/ ~mihaela/teach/courses/iac/Discurs%20Noica.pdf Noica, Constantin. (1990). Jurnal filozofic, București, Editura Humanitas. Onfray, Michel. (2008). O contraistorie a filosofiei. Înțelepciunile antice, vol. 1, Iași, Editura Polirom. Onfray, Michel. (2000). Pântecele filozofilor. Critica rațiunii dietetice, București, Editura Nemira. Onfray, Michel. (2000). Rațiunea gurmandă. Filosofia gustului, București, Editura Nemira. Papert, S. (1999), Ghost in the Machine:Seymour Papert on How Computers Fundamentally Change the Way Kids Learn, available on http://www.papert
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în legătură cu problematicile de tip genderă, o abdicare a responsabilității și o eradicare a istoriei în contextele biotehnologice ale evoluției. Trecerea de la istorie și etică la principiile autoorganizaționale și evolutive este denunțată ca un proces funcționalist al puterii: sentimentele, trupul și pântecul sunt considerate valori sacrificate pe altarul vieții sintetice. Cu toate că populațiile și generațiile simulate în mod artificial indică trăsături ale vieții naturale și modele ale comportamentului social, lumile virtuale ale creaturilor informatizate nu cunosc nici trăirea, nici cultura umană așa cum sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
geneticii și ale medicinii continuă astăzi dorința umană de explorare viscerală și de disecare anatomică, de căutare și de vizualizare a adevărurilor situate dincolo de suprafața corpului sau de superficialitatea pielii. Astfel, imaginile medicale numerice care relevă interiorul trupului, inclusiv interiorul pântecului matern și al creierului, vin în serviciul științei, însă depășesc acest orizont, frizând conotații sociopolitice, culturale și artistice. În timp ce perpetuează tendința de obiectivare a trupului, de informare și de aducere a misterului sau a invizibilului în registrul vizibilului, aceste tehnologii
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
atât avantajele, cât și riscurile specifice informațiilor și comunicațiilor, precum virușii și cenzura, manipularea și dezinformarea. Aceste tehnologii infomedicale construiesc un tip de încorporare, mai degrabă decât reprezintă sau reproduc imagini ale trupului. Astfel, fotografierea și filmarea fetusului aflat în pântecul mamei au, în subsidiar, scopul de a crea o „subiectivitate fetală”, de a construi o identitate cyborgică a fetusului (e vorba, evident, de o interpretare cyberfeministă a acestor problematici, întâlnită la mai multe teoreticieneă. Schimbul de organe între corpul uman
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
presentiment tragic și înglobează în sine o problematică de origine mioritică. Invocarea mamei de cioban ne-o amintește pe aceea a mamei proprii în poemul Biografie: „Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună! Plinului pântec așa îi cânta într-o noapte cu lună. Trăsnete reci de furtună vedea cum în zare detună. Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună, Ea mai vedea cum în șa voi sălta împreună Cu îndrăzneața
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
debarasează și se eliberează de ceea ce îl încurcă; - negativă, când cel ce visează este sau se simte smuls de lângă o persoană sau de lângă un obiect. În acest ultim caz, smulgerea semnifică separarea violentă, pornind de la ruptura inițială, adică expulzarea din pântecul matern. Acest tip de vis poate fi înțeles ca amintindu-i subiectului de necesitatea de a tăia cordonul ombilical, chiar dacă actul respectiv este dureros. A aresta, arestare Arestarea poate fi privită în sens propriu, ca dorință, nevoie sau decizie de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
țări sau continente. Visul determină o trecere de la o stare trecută la o stare viitoare. În funcție de scenariul visului, trecerea se face ușor și favorabil sau, dimpotrivă, eșuează, dezvăluind persoanei rezistența sa la schimbare. Coș, paner Pentru că forma lor închipuie matricea, pântecul mamei, coșul și panerul evocă noțiunile de fecunditate, de naștere și de creație. Sunt asimilate cu leagănul în care se odihnește nou-născutul și pot dezvălui o dorință sau un comportament agresiv. Totuși, ca toate recipientele, semnificația lor depinde, în mare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
simbolistica lui este legată de centru («a se crede buricul pământului») și deci de dorința sau obligația de a ocupa un loc central. În sfârșit, pentru că evocă nașterea, buricul indică uneori o atitudine regresivă, chiar infantilă, nevoia de întoarcere în pântecul matern, problematica legată de mamă. Ochi Semnificațiile ochiului sunt multiple, iar alegerea interpretării depinde de scenariul oniric: - ochiul este legat de cunoașterea obiectivă («până nu văd, nu cred»), ca organ al percepției intelectuale; - dincolo de perceperea realităților exterioare, ochiul permite sesizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
feminine au fie o semnificație sexuală (vezi Sexualitate), când visul dă loc unei excitări, fie o semnificație de fecunditate (vezi Naștere). Dezvăluie în plus feminitatea subiectului și îi recomandă să își dezvolte anima, să abordeze situațiile cu blândețe și finețe. Pântec Pântecul este în mod simbolic comparat cu un laborator. Este locul transformărilor: de la concepția la formarea fetusului, de la încorporarea la asimilarea hranei. Prin urmare, evocarea sa în vis pune în discuție transformarea internă a subiectului. Reprezentând o doua naștere, ritualurile
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
au fie o semnificație sexuală (vezi Sexualitate), când visul dă loc unei excitări, fie o semnificație de fecunditate (vezi Naștere). Dezvăluie în plus feminitatea subiectului și îi recomandă să își dezvolte anima, să abordeze situațiile cu blândețe și finețe. Pântec Pântecul este în mod simbolic comparat cu un laborator. Este locul transformărilor: de la concepția la formarea fetusului, de la încorporarea la asimilarea hranei. Prin urmare, evocarea sa în vis pune în discuție transformarea internă a subiectului. Reprezentând o doua naștere, ritualurile inițiatice
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
un laborator. Este locul transformărilor: de la concepția la formarea fetusului, de la încorporarea la asimilarea hranei. Prin urmare, evocarea sa în vis pune în discuție transformarea internă a subiectului. Reprezentând o doua naștere, ritualurile inițiatice comportă uneori petrecerea unei perioade în pântecul simbolic (peșteră, scorbura unui copac) sau real (pântecul unui animal sacrificat sau al unei balene, ca pentru Iona sau Pinochio). Pântecul stabilește astfel trecerea de la profan la sacru și permite dezvoltarea spirituală. Dat fiind că și ele participă la această
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
formarea fetusului, de la încorporarea la asimilarea hranei. Prin urmare, evocarea sa în vis pune în discuție transformarea internă a subiectului. Reprezentând o doua naștere, ritualurile inițiatice comportă uneori petrecerea unei perioade în pântecul simbolic (peșteră, scorbura unui copac) sau real (pântecul unui animal sacrificat sau al unei balene, ca pentru Iona sau Pinochio). Pântecul stabilește astfel trecerea de la profan la sacru și permite dezvoltarea spirituală. Dat fiind că și ele participă la această transformare, organele aflate în pântec au același simbolism
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pune în discuție transformarea internă a subiectului. Reprezentând o doua naștere, ritualurile inițiatice comportă uneori petrecerea unei perioade în pântecul simbolic (peșteră, scorbura unui copac) sau real (pântecul unui animal sacrificat sau al unei balene, ca pentru Iona sau Pinochio). Pântecul stabilește astfel trecerea de la profan la sacru și permite dezvoltarea spirituală. Dat fiind că și ele participă la această transformare, organele aflate în pântec au același simbolism. Unele prezintă totuși o încărcătură simbolică mai mare decât altele: - stomacul este asociat
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
copac) sau real (pântecul unui animal sacrificat sau al unei balene, ca pentru Iona sau Pinochio). Pântecul stabilește astfel trecerea de la profan la sacru și permite dezvoltarea spirituală. Dat fiind că și ele participă la această transformare, organele aflate în pântec au același simbolism. Unele prezintă totuși o încărcătură simbolică mai mare decât altele: - stomacul este asociat cu ideile de foame și de dorință, dar și de mirare («ni se strânge stomacul» într-o situație neașteptată, la un act de bravură
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și de tot ceea ce urmează din el. Actul său are, totuși, semnificația unei adânciri în realitatea aceasta. Prin urmare, această lume (culturală) poate fi mântuită prin negarea idealului actualizat și dezvăluirea unui nou ideal pe care, cumva, îl poartă în pântecele sale. Calea aceasta către profunzimile realității (ale vieții) este fără sfârșit, deși ea pare a reîncepe, din când în când. "Eterna reîntoarcere" către viața însăși, prin actul de reevaluare este chemarea pe care omul o va putea urma oricând; pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
substanța anonimă e preferată trecerii individuale, căci această transmutare în ordinea imanentului e percepută ca stare potențială de înveșnicire prin reîntrupare în sevele vegetale sau în lanțul infinit al speței: „Ard vitele, sub aburi, sosite de la muncă / cu iarba-n pântec. Mama așteaptă-mpărtășanii / de lapte, prin strămoșii ce se re-ntorc în prunci. // Leuconoe, iată cât de fecunzi trec anii.” Sublimarea materiei și jubilația suverană din volumele citate și, cu atât mai marcată, din Vârful cu dor (1964), Versuri (1968), Simetrii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
celebrându-se, acum, victoria soarelui, aflat în echilibru cosmic, la echinocțiul de primăvară, numit Târ Înainte-Târ Înapoi. Pentru a împiedica întoarcerea soarelui la solstițiul de iarnă se bătea pământul cu maiurile sau cu ciomegele din lemn ca să iasă căldura din Pântecul Mamă.96 Dihotomiile zi / noapte, iarnă / vară, lumină / frig erau anulate de prezența mărțișorului care, ca "funie a anului", era purtat 9 sau 12 zile, fiind dăruit doar atunci când pe cer apărea "Luna Nouă". Mărțișorul originar era reprezentat de o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a naturii.336 Ca mit simbolic, șarpele este prezent ca inteligență nefastă, ispititoare, dar și ca înțelepciune creatoare, simbolizează timpul ca durată, dar și absența timpului, de dinaintea începutului lumii.337 În mitologiile lumii, șarpele este conceput dialectic, ca stăpân al pântecului lumii, chiar pântecele însuși, dar și ca dușman al soarelui, al luminii, al laturii spirituale a omului.338 Simbol al transformării temporale, al fecundității și al permanenței ancestrale, "complement viu al labirintului", ouroboros-ul, apare ca "marele simbol al totalizării contrariilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prin schema reîntoarcerii: "animal al misterului subteran, al tainei aflate dincolo de mormânt, el își asumă o misiune ce devine simbolul clipei dificile a unei revelații sau a unei taine taina morții biruite de făgăduiala reînceperii."339 Mare regenerator, stăpân al "pântecului lumii", șarpele este o metamorfoză a soarelui la zenit care ia formă ofidiană, ascunzându-se în măruntaiele pământului, până la o nouă răsărire.340 Lunar și teluric, în același timp, cu puteri de regenerare și fecundatoare, nemuritor și în continuă metamorfoză
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rădăcini, mai exact din rădăcină de iarbă mare... Diareea o tămăduiesc cu Acornus, iar durerea de cap cu pelin, pus ca un talisman pe obraji... În simple dureri de burtă, se pune un săculeț cu ovăz Încălzit, iar pentru umflătura pântecului și istericale, ei beau usturoi În rachiu... Abcesele le sparg cu cataplasme de foi de nalbă mare, fierte În miere și cu ceapă sau le deschid cu cuțitul și le spală cu ceai de păpădie". Dintr-un manuscris din sec
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să fiarbă cu vin și să bea zeama. Când are omul bube În gură sau dureri de junghiuri: să iei ceapă de rută, să o fierbi cu vin bine, să ții zeama În gură de 3 ori. Când se umflă pântecul la om de frântură: să pisezi sămânță de in, tărâțe de grâu de vară, miere, să le amesteci, să le fierbi și să le pui la frântură, căldișoare. Pentru durere de inimă: ghințură (gențiană) să razi puțin, să o amesteci
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
planta fiartă s-o pui În oblojeală, la locul cu durere. Alt leac: să faci fiertură cu lesnicioară și să bei, o cană dimineața și una seara. Dureri de burtă: se pune un săculeț cu ovăz Încălzit bine pe umflătura pântecului; pentru istericale se ia usturoi cu rachiu. Buboaie (abcese): ca să se spargă, să pui frunze de nalbă mare, fierte cu miere și ceapă, iar după ce se deschid se spală cu ceai de păpădie. Contra Înțepăturilor de insecte: se pune vată
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]