3,706 matches
-
bat toate hienele junglei sociale. Prin sita rarița a sistemului juridic omenesc se strecoară totuși atâtea crime nepedepsite, săvârșite în numele libertății. Ba mai mult, sistemele noastre juridice reprezintă de multe ori un sofisticat procedeu de protejare a păcatului omului viclean, păcătos, fără de scrupule, care “se descurcă”, a omului desacralizat care acceptă ispita demonica de a face orice numai să trăiască fie doar numai cu pâine. Spre deosebire de animale omul nu se hrănește numai cu energie materială (pâine) ci și cu orice energie
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
Florea Târâială a rânjit. Taci, fă, nu mai spune prostii să te mai audă și părintele. Lasă, că nu mă duci tu pe mine. Ți-a pus-o el, răposatu´, d-aia îl jelești cu foc. Arză-te-ar focu´, păcătosule! Ce știi tu ce-i aia dragoste între oameni curați! Că te știi pe tine, care ai vrut să mă pângărești și te-am refuzat, blestematule, crezi că toți oamenii sunt ca tine, nenorocitule! Sufletul lui moș Ion, care plutea
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
Ce este omul că-Ți amintești de el, sau fiul omului că-l cercetezi?” (Psalm 8, 4), în timp ce conștientizăm distanța dintre Creator și creatură, în principiu, iar în fapt distanța dintre cine este Dumnezeu și cine sunt eu, muritorul, nevrednicul, păcătosul. Nu poți decât să stai mut în fața faptelor împlinite, moartea și Învierea Domnului, orice explicație fiind insuficientă pentru a ne scoate din starea de copleșire; vorba unei expresii din cântările liturgice: „a pricepe mintea nu poate”. Și totuși! Învierea ne
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
atrocitățile posibile, cum am mai putea auzi și vedea propriul nostru dezastru spiritual? Ne-ar trebui alți ochi și alta inima. Măcar să ne putem vedea propria neputința ori cât de departe am fi ajuns dacă n-am fi suferit de păcătoasa miopie spirituală. ● Credință în înviere, în binecuvântările lumii de apoi, au dispărut din mintea omului post modern. Nici inimile noastre nu mai tresar de bucurie, nu mai trăiesc extazul anticipației și al așteptării, al speranței regasirii într-o altă lume
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
am iubit femeia Ca om de la începutul meu, Eu știu că m-am născut din ea Ca Fiul Sfânt de Dumnezeu! Fără de floare nu-i parfum, Iubesc femeia și nu-mi pasă, Chiar dacă sunt bătrân de-acum, De gura lumii păcătoasă! Mi-a fost soție, bună mamă, Rămân în urma noastră prunci, Iubesc femeia fără teamă, Precum lumina din porunci! Mai sunt pe lume minți bolnave... Fără de aer nu e vânt- Iubesc Femeia, Eva- Ave, Adică viața pe pământ! Referință Bibliografică: Iubesc
IUBESC FEMEIA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378667_a_379996]
-
donat Că TU ai dat resursele peste tot ce e-ntrupat ! În Credința Ta cea Dreaptă, păstrează-ne neabătut Și alungă pe Vrăjmașul (pentru oameni) nevăzut ! DOAMNE, mie dăruiește-mi ce știi că-mi este de folos Nu după voia-mi păcătoasă, ci după Planul lui CHRISTOS ! Îți mulțumesc în orice clipă ! și numai Ție mă Închin ! Și Te voi Binecuvânta ! azi și-n Veșnicii ! Amin ! N.B. : Oricine dorește, poate folosi poeziile scrise de mine (menționând numele meu), chiar să le republice
ÎȚI MULȚUMESC ÎN ORICE CLIPĂ ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378778_a_380107]
-
doream mânăstire nici nu știam dacă exiști în această viață zăludă doar gândul ți-l ghiceam pe cer când uneori îmi urai noapte bună am ucis atâtea iubiri și-am plecat mereu mai departe să te chem să te strig păcătos etern condamnat la singurătate am știut că nu sunt eu trupul ce-l port după mine că voi fi iar și iar doar un vis pustiit fără tine te-am găsit prea târziu sub o stea obosită de atâtea renașteri
TE-AM CĂUTAT NEBUN de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377692_a_379021]
-
doream mânăstire nici nu știam dacă exiști în această viață zăludă doar gândul ți-l ghiceam pe cer când uneori îmi urai noapte bună am ucis atâtea iubiri și-am plecat mereu mai departe să te chem să te strig păcătos etern condamnat la singurătate am știut că nu sunt eu trupul ce-l port după mine că voi fi iar și iar doar un vis pustiit fără tine te-am găsit prea târziu sub o stea obosită de atâtea renașteri
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
te doream mânăstirenici nu știam dacă exiști în această viață zăludă doar gândul ți-l ghiceam pe cer când uneori îmi urai noapte bună am ucis atâtea iubiri și-am plecat mereu mai departe să te chem să te strig păcătos etern condamnat la singurătate am știut că nu sunt eu trupul ce-l port după mine că voi fi iar și iar doar un vis pustiit fără tine te-am găsit prea târziu sub o stea obosită de atâtea renașteri
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
doream mânăstire nici nu știam dacă exiști în această viață zăludă doar gândul ți-l ghiceam pe cer când uneori îmi urai noapte bună am ucis atâtea iubiri și-am plecat mereu mai departe să te chem să te strig păcătos condamnat la singurătate am știut că nu sunt eu trupul ce-l port după mine că voi fi iar și iar doar un vis pustiit fără tine te-am găsit prea târziu sub o stea obosită de atâtea renașteri m-
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
doream mânăstire nici nu știam dacă exiști în această viață zăludă doar gândul ți-l ghiceam pe cer când uneori îmi urai noapte bună am ucis atâtea iubiri și-am plecat mereu mai departe să te chem să te strig păcătos condamnat la singurătate am știut că nu sunt eu trupul ce-l port după mine că voi fi iar și iar doar un vis pustiit fără tine te-am găsit prea târziu sub o stea obosită de atâtea renașteri m-
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
-i odihnească în liniște și pace, să facă El ceea ce nu au fost, nu sunt și nu vor fi în stare să facă cei care Îl reprezintă pe plan material, acei indivizi îmbrăcați în sutane preoțești, majoritatea dintre ei mai păcătoși decât noi, oamenii de rând, dar slujesc - pe cine oare ? - prin bisericile patriei. AMIN. Referință Bibliografică: 30 OCTOMBRIE 2015 - DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT ROMÂNIA / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1765, Anul V, 31 octombrie 2015
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT ROMÂNIA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377768_a_379097]
-
în partidul liberal. [ 21 februarie 188 ] ["O LUNGĂ IEREMIADĂ... O lungă ieremiadă de tăgăduire de dreptate cuprinde "Romînul" de la 18/19 curent în privirea afacerii Warszawsky-Mihălescu sau, precum o intitulează singur, poate cu și mai mult drept cuvânt, căci gura păcătosului adevăr grăiește, afacerea Mihălescu-Rosetti-Brătianu-Warszawsky. Distinguendum est. După părerea noastră d. I. Brătianu nu e capabil să-și aproprieze lucrul altuia, d-sa îngăduie numai cu o fenomenală indulgență ceea ce fac membrii partidului său și-i ocrotește la caz de nevoie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rațiuni pozitiviste de către d. Conta, în cartea sa despre fatalism. Sânt mistere în organismul fizic, sânt mistere în legile morale pe cari, poate, numai școala fatalistă le-ar putea legitima și ne-ar putea spune de ce lângă mândrul stejar crește păcătoasa răchită și lângă caracterul nobil trăiesc caractere servile... De ce?... Fatalism! Este o cestiune pe care, cu mai multă competență acum, și cu experiență personală, ar putea astădată inteligentul d. Conta să o trateze într-un capitol aparte, după ieșirea d-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de conducerea școlii, va fi foarte aproape de zero. Chiar dacă clienții școlii sunt conștienți de caracterul sau de problemele acelui cadru didactic, ei sunt tentați să-l creadă și să generalizeze afirmațiile acestuia. Se vor lua după acel proverb românesc ,,gura păcătosului, adevăr grăiește!”. Trebuie să recunosc că într-o atare situație nu știu cum aș putea să mă descurc. Pentru că o asemenea persoană fie se victimizează, fie se consideră ,,un geniu neînțeles”. Orice dialog inițiat cu persoana respectivă se transformă mai mult într-
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
realist (și acesta) îi propune Iustinei ca, în schimbul unei burse, să efectueze o operație pentru ca himenul să nu mai constituie un handicap al amorului lor. Zis și făcut. Happy-end cu bisturiu, comentează lubricizat recenzentul. Și încheie: Viața ca un himen (păcătos de) infrangibil. Cum să nu te repezi, trepidînd, la librărie, să cumperi cartea? Unde-i criza literaturii? Vlaicu Bîrna își aduce aminte că, publicînd, prin anii '30, un text coroziv, textul i-a plăcut lui Pamfil Șeicaru, care vrea să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Habar n-au de gheenă. Să le citim atunci din enciclopedie: 1. vale situată în sudul Ierusalimului, unde erau sacrificați copii, prin ardere, ca jertfă adusă zeului Moloh 2. simbol profetic al judecății; mai tîrziu, loc al pedepsei finale pentru păcătoși. Aș! Nu mai pot ei de enciclopedie! 10 ianuarie Rîsul histrionului de geniu. În amfiteatrul neîncăpător, studenții îi stau sub nas, nasul clonț cărnos, plecat, roman, din linia frunții; nu lată, placidă, ci atît cît să-i îngăduie părului să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
De revenit imediat și sistematic. Ajutat de corpolentul set de pliante, atît de rememorative, ce se va converti, la reîntoarcerea în atelier, în inefabilă pardoseală.) Trec zilnic prin fața anticariatului de pe Avenue Grammont, în a cărui vitrină îmi place să forțez păcătoasa juxtapunere: Istoria prostituției în Tours și Frumoasele catedrale din Tours. După o săptămînă, cartea vîndută e, ați ghicit, prima. 22 iunie Masă în dulcele vechi stil francez. Sîntem invitații doamnei Marjolaine, membră octogenară a SLAO (Société Littéraire et Artistique de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai ales spre pricinuirea unui rău, atunci răzbunarea lui este nelegală: a-ți face plăcere răul celuilalt înseamnă să urăști (...) Dacă totuși intenția este îndreptată spre un bine, ce poate fi obținut prin pedepsirea persoanei care a greșit (spre exemplu păcătosul poate fi îndreptat sau, cel puțin, poate fi reținut și alții nu mai sunt stânjeniți, astfel justiția este susținută și binele onorat), atunci răzbunarea este legală 146." Punctul forte al acestor teorii este individualizarea pedepsei și tratarea individului astfel încât acesta
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
despuiata Victima. [Gînditu-m-am să țes un Acoperămînt pentru Păcatele-mi în fața mîniei lui Tharmas.] [Cercetînd păcatele lui Tharmas curînd pe ale mele le-am găsit. O, nu ma ucide! tu esti mînia lui în Amăgire întrupata.] 155 L-am crezut păcătos pe Tharmas și Emanațiile i le-am omorît, Tainicele lui iubiri și Indurări. Ah, ticăloasa de mine! Ce-am făcut? Căci aflu-acum că toate-acele Emanații erau sufletele Pruncilor mei, Și i-am ucis cu o Cruzime de neispășit. Cei ce-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
frumusețe nu poate În ispita să mă ducă să-mi ucid sufletul și lacrimile-mi să le șterg și să surîd În asta lume-a ta, iar nu a mea: deși întunecată-mi simt lumea dinăuntru". 165 Spectrul spuse: "Femeie păcătoasa, fost-a dorința ta Să te ascund cu-a mea putere și să te-ncînt cu frumusețea-mi? Și-acum te-ntuneci în prezența mea; nicicînd de sub privirea-mi Nu te mai depărta-vei ca să plîngi pe-ascuns. Și în geloase
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
este corupția naturii originare, injustiția, depărtarea de condiția umană perfectă -, ea nu este veșnică. O nouă naștere a omului va distruge injustiția și tot ce derivă din ea; omul va fi repus în identitate cu prima sa condiție, cea ne-păcătoasă, esențialmente divină. Existența istorică (păcătoasă) a omului are, totuși, în ultimă instanță, sensul refacerii justiției divine. Căci legea lui Dumnezeu lucrează în om totdeauna, deși nu se poate impune în istorie, în societatea omului dominat de păcat. Altminteri, adică în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
depărtarea de condiția umană perfectă -, ea nu este veșnică. O nouă naștere a omului va distruge injustiția și tot ce derivă din ea; omul va fi repus în identitate cu prima sa condiție, cea ne-păcătoasă, esențialmente divină. Existența istorică (păcătoasă) a omului are, totuși, în ultimă instanță, sensul refacerii justiției divine. Căci legea lui Dumnezeu lucrează în om totdeauna, deși nu se poate impune în istorie, în societatea omului dominat de păcat. Altminteri, adică în absența totală a legii lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
judecăm fiecare așezare a sa față de natură în funcție de tipul de "creație" în legea căreia se află. Este mai clară însă poziția lui față de Absolut, cel puțin în prima și ultima sa condiție. De asemenea, prin personalizare, care intervine în condiția păcătoasă a omului și în sensul restaurării condiției umane originare, divine, omul tinde către Absolutul divin, părând a se îndepărta de condiționatul natural. De fapt, el pare, uneori, a concentra în sine aceste repere ale propriei sale evoluții, iar alteori pare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui Giacomo. Mulțimea terorizata o considera deja pe Giovanna drept o vrăjitoare. Cu fața în lacrimi, Giovanna se aruncă în brațele tatălui său care o preda pentru a fi arsă pe rug, ca singur mijloc de a-i salva sufletul păcătos. Carlo este disperat că nu o poate ajuta în timp ce poprul a și uitat meritele Giovannei renegănd-o pentru a fi întinat gloria Franței. Actul III. Tabăra engleză. Giovanna în lanțuri așteaptă lângă rugul pregătit. Din depărtare se aud zgomotele bătăliei care
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]