2,887 matches
-
bine. Anca Butnaru: Anka Butt. Acum nu mai știu cum să scap de el. — Dă-i o conotație teologică, am încurajat-o. Ankabut înseamnă păianjen în arabă. E chiar numele unei surate importante, al unui capitol din Coran: Ankabut / Păianjenul. Păianjen e feminin în arabă... e în mod automat o păienjeniță. — Daaa, da, văd deja ce sens malefic iese de aici. Femeia-păianjen care prinde, otrăvește și înghite. — Dimpotrivă, e vorba de fragilitate. Spune acolo, în Coran, că cea mai fragilă și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
da. Ce citiți acum, domnișoară? — Coranul, îi spun. Venind spre tine, am discutat cu ea despre Coran. I-am spus cum mă învățai tu când eram mic lucruri despre toate religiile și culturile. Azi am vorbit cu ea despre Surata Păianjenului. — Al-Ankabut, horcăie. — Ankabut, da. Cu casa și fragilitatea, și cum ne ia și ne duce prima boare mai puternică. — Mă bucur, scâncește. Mă bucur că ți-ai găsit și tu o femeie pe măsură. Anca iese precipitat din cameră, plângând
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Un hopa-mitică viu, Manneke, bărbat încă tânăr, de o frumusețe de dincolo de lume. Unul din aceia care te fac să crezi pe loc în legenda soldaților lui Alexandru Machedon abandonați în Bactria. Barbă neagră, împletită mișcător ca un regiment de păianjeni, turban impecabil. Drept în fund pe tejghea, fără brațe, fără picioare, hrănit cu lingurița și dus la toaletă de anticar, conversa demn cu rarii clienți și păzea magazinul în absența viciosului patron. Noaptea era lăsat să doarmă acolo pe covoare
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
buzele. Ceva în ea renăștea și prindea viață, ca și cum cineva ar fi tras cu violență draperiile grele, ar fi deschis larg ferestrele și ar fi lăsat aerul, lumina, mirosurile și ciripitul păsărilor să pătrundă în spațiul acela destinat pânzelor de păianjen, larvelor de molii, sentimentelor ofilite și privirilor lipsite de vlagă și de pasiune. Această ființă care visa cu ochii deschiși, care privea detașată și indiferentă, fără să vadă propria-i dedublare în apele înghețate ale oglinzii, fixa acum cu privirea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
lor. Arând fără îndemn cu pluguri de lemn, arhangheli se plâng de greutatea aripelor. Trece printre sori vecini porumbelul sfântului duh, cu pliscul stinge cele din urmă lumini. Noaptea îngerii goi zgribulind se culcă în fîn: vai mie, vai ție, păianjeni mulți au umplut apa vie, odată vor putrezi și îngerii sub glie, țărâna va seca poveștile din trupul trist. [1926] * PASĂREA SFÎNTĂ Întruchipată în aur de sculptarul C. Brîncusi În vântul de nimeni stârnit hieratic Orionul te binecuvântă, lăcrimîndu-și deasupra
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
zei de apă, luând sfatul lunii învată să tacă. [1937] * CÎNTECUL BRADULUI Subt Ursa Mare, surpat de bureți, neatins de om, neajuns de ereți, bătrân, bătrân, în imperiul meu bradul bărbos străjuiește mereu. Lichene și buhe și viespi îl cuprind. Păianjenii sfinți prin cetini se-ntind. La un veac, tot la un veac, din înalt mi-1 lovește în creștet fulgerul alb. Stă între zodii și țară un brad. Sărutate de fulger - crengile ard. Dar, iată, se scutură numai de scrum
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
îți tai și tu copilo numele în inima-mi supusă mărunt, mărunt, ca un ștrengar. Și după ani și ani de zile-l vei găsi cu slove-adînci și uriașe. VISĂTORUL Spânzurat de aer printre ramuri se frământa în mătasa-i un păianjen. Raza lunii l-a trezit din somn. Ce se zbate? A visat că raza lunii-i fir de-al lui și cearc-acuma să se urce până-n ceruri, sus, pe-o rază. Se tot zbate,îndrăznețul și s-azvîrle. Și mi-e
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
craniu, din care să beți pelin când vi-e dor de vieață, și-otravă când vreți să-mi urmați! - Veniți după mine, tovarăși. VARA La orizont - departe - fulgere fără de glas Zvâcnesc din când în când ca niște lungi picioare de păianjen - smulse din trupul care le purta. Dogoare. Pămîntu-ntreg e numai lan de grâu și cântec de lăcuste. În soare spicele își țin la sân grăunțele ca niște prunci ce sug. Iar timpul își întinde leneș clipele și ațipește între flori
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
singur și sunt plin de scai. Am stăpânit cândva un cer de stele și lumilor eu le cântam la nai. Nimicul își încoardă struna. Azi nu străbate-n grota mea nici un străin, doar salamandrele pestrițe vin și cîteodată: Luna. V - Păianjenul Gonit de crucile sădite pe cărări Pan s-ascunse într-o peșteră. Razele fără de-astîmpăr se-mbulzeau și se-mpingeau cu coatele s-ajungă pîn'la el. Tovarăși nu avea, doar un păianjen singurel. Iscoditor micuțul își țesuse mreaja de
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
salamandrele pestrițe vin și cîteodată: Luna. V - Păianjenul Gonit de crucile sădite pe cărări Pan s-ascunse într-o peșteră. Razele fără de-astîmpăr se-mbulzeau și se-mpingeau cu coatele s-ajungă pîn'la el. Tovarăși nu avea, doar un păianjen singurel. Iscoditor micuțul își țesuse mreaja de mătase în urechea lui și Pan din fire bun prindea țânțarii celui din urmă prieten ce-i rămase. Treceau în goană toamne cu căderi de stele. Odată zeul își cioplea un fluier din
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
din nuia de soc. Piticul dobitoc i se plimba pe mână. Și'n scăpărări de putregai Pan descoperi mirat că prietenul avea pe spate-o cruce. Bătrânul zeu încremeni fără de grai în noaptea cu căderi de stele, și tresări îndurerat, păianjenul s-a-ncreștinat. A treia zi și-a-nchis coșciugul ochilor de foc. Era acoperit cu promoroacă și-amurgul cobora din sunetul de toacă. Neisprăvit rămase fluierul de soc. CĂTRE CITITORI Aici e casa mea. Dincolo soarele și grădina cu stupi. Voi
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
am oprit la umbra unui copac care, în loc de fructe, avea pe ramuri Reflexii de lumină, inocență și magie 15 acadele delicioase sub forma unui bastonaș. Mai departe am întâlnit un fluturaș foarte micuț, care se prinsese de o pânză de păianjen și se zbătea vainevoie! L-am salvat din acea primejdie și îndată am remarcat că avea un spic de grâu în mână. Fluturașul s-a atins cu spicul și imediat s-a mărit. El mi-a spus: - Mândrule și generosule
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
ați aflat-o deja - căci trebuie să rețineți: apa circulă și eu - micuțul bulgăraș de apă, mă voi întoarce și vă voi spune o altă pățanie pe care o voi trăi pe acest pământ. Rotariu Ionuț - Petronel Școala Gimnazială Rediu Păianjenul S-a trezit dintr-o dată pe pământ, confuz, neîndemânatic, neștiindu-și rostul în lume. Avea opt ochi, opt picioare și era cât o gămălie de ac. Se chinuia să coboare de pe planta care l-a găzduit în primele lui secunde
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
și deodată pânza s-a agitat; în ea sărise un greieraș. Acesta a încercat din răsputeri să înfășoare vietatea, iar în final a reușit. În altă zi, un copil dorise să-i strice pânza și așa a și făcut; seara, păianjenul s-a ambiționat și a început să își repare pânza. Pe parcursul anului, l-au atacat călugărițe, viespi, albine, alți păianjeni, dar el le-a ținut piept, ba chiar pe unii i-a și mâncat! La începutul iernii, el era mai
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
în final a reușit. În altă zi, un copil dorise să-i strice pânza și așa a și făcut; seara, păianjenul s-a ambiționat și a început să își repare pânza. Pe parcursul anului, l-au atacat călugărițe, viespi, albine, alți păianjeni, dar el le-a ținut piept, ba chiar pe unii i-a și mâncat! La începutul iernii, el era mai mare decât un capac de sticlă; scăpase din multe primejdii și se dovedise a fi puternic. Vântul nemilos al iernii
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
umbra lor în mintea cititorului, contopindu-se într-o fantasmă textuală uneori surprinzător de rezistentă, alteori risipindu-se ca fumul. Oricum, cuvintele tale nu mai au spate, rămân dematerializate, suspendate, fără alt sprijin pentru a nu pieri decât pânza de păianjen a amintirii. Nu mi se pare necinstit așa. Când mor, oamenii sunt arși sau îngropați. De ce nu s-ar duce și cuvintele lor, o dată cu ei, acolo de unde au venit, în marea, singura bibliotecă adevărată? Un ziar aruncat în iarbă destrămându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
linia continuă e tot mai lungă între Anotimpuri - acoperind golurile ropotul ploii stropii de ploaie bat tempo-ul pe pervaz - vine, nu vine.. logodnă pe lac - cu barca printre stele spre luna promisă “din floare în floare” - o pânză de păianjen și-așteaptă prada altă răscruce - doar drumurile noastre nu se întâlnesc râset de copil - crengile salcâmilor gâdilă norii orfan premiant - dintre crăpături de stânci o floare de colț adolescență - prea curând din mielul blând în oaia neagră pădure și-n
?n ritmul trecerii by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83683_a_85008]
-
capac de raclă, pe unde se putea strecura în caz de nevoie, în noaptea de fum, în noaptea sărbătorită de strigătul morții, prin care cumnată-sa se plimbă ca o regină detronată. Se înclină peste balconul căptușit cu pânze de păianjen și privi în jos, ca la cinematograf. Fumul și praful îl făceau să răsufle scurt. Se uită și-o văzu chiar sub el pe Erika. Stătea la o masă încărcată cu sticle și farfurii pline, lângă un tânăr cu profil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
3D - SUA - premieră; 20-23. 08 - Azi 13, mâine 30 de ani - SUA - premieră (13, 15, 17, 19). Hunedoara: Flacăra: 14-16. 08 - Could Mountain - SUA - (13, 16, 19); 17-19. 08 - Zbor de fluture - SUA - premieră (13, 15, 19); 20-26. 08 - Omul Păianjen 2 - SUA - premieră (13, 16, 19). Reșița: Dacia: 14-19. 08 - Casa bântuită - SUA - premieră; 20-21. 08 - Fete rele - SUA - premieră (16, 18, 20, 22; luni, tarif redus la toate spectacolele). Filiala Cinematografică Timiș a R.A.D.E.F. „Româniafilm“ își rezervă
Agenda2004-33-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282772_a_284101]
-
și bască" (Cântec în așteptarea recoltei). Titlurile înseși sunt de o sarcastică elocvență. Simbolistica sacră nu mai are forță de iradiere, precum în Paradis în destrămare a lui Lucian Blaga, unde porumbelul Sfântului Duh stinge cu pliscul ultimele lumini, iar păianjenii au umplut apa vie. Pe aceeași filieră expresionistă, și cu o notă mai puțin acută decât în elegiile unui rural ultragiat ca Ion Gheorghe, lumea modernă, tehnologizată, industriile bine înșurubate, citadina conservă de beton configurează un decor cvasi-apocaliptic. Este o
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
un traseu sinuos, punctat cu "halte în care te ia somnul și-n care revii periodic". O bijuterie a "coroanei" proxenetismului este chiar unul din acei copii români, Ierusalim ("...râvna casei Tale!..."), de destinul căruia atârnă ca o pânză de păianjen întreaga narațiune. Cu un nume dăruit de tatăl său pe când acesta se afla în transa preamăririi mistice și religioase și accelera prin aburii alcoolului, Ierusalim este copil al câmpului și al străzii, fură, sparge mașini și se prostituează pentru a
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
Încerc să descifrez schițele desenelor, să anticipez faze, evoluții, să plec, ca într-un labirint, pe urma unui fir abia sesizabil. Nu-mi pasă dacă ajung la un liman sau nu, dacă rămîn prinsă ca o pînză în plasa unui păianjen. În fine, ziua cea mare a sosit. Iau mașina și plec prin oraș. O încărcătură teribilă, o lumină orbitoare mi se vîră în ochii. E un dar al românilor de a cădea dintr-o extremă în alta. Mai bine mai
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15662_a_16987]
-
asalturi nu duc însă la niciun rezultat, pentru că armele ei de apărare, imaginate de Emil Brumaru, sunt infailibile: "A fost odată o prințesă,/ Repede-Repede-o chema,/ Într-un castel pustiu trăia,/ Veșnic întinsă-n catifea/ Sub baldachinul ce i-l țese/ Păianjenul zis Tra-la-la!/ Veneau balauri s-o pețească/ Și cârduri lungi de zmei urâți/ Din țara Marelui Nagâț,/ Dar ea-i primea făcând fâț-fâț/ Din coapsa-i alb dumnezeiască,/ Le da cu tifla și cu-n pârț,/ Și chiar se transforma
O iubire de poveste by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7062_a_8387]
-
decât declicul unor procese invizibile, propune o mântuire prin ficțiune, prin arta și exercițiul povestirii, chiar dacă acestea nu au un sens clar definit, ci, mai degrabă, unul proiectiv, plasmatic. Povestirea colonelului, desfășurată pe un parcurs temporal apreciabil, e pânza de păianjen ce-i răpește pe cei doi de la rosturile lor, le deturnează finalitatea poveștii de iubire, îi supune unei presiuni continue. Gradul de înrobire al ascultărorilor față de această alambicată Arachne care e colonelul e sugerat de o întâmplare cu rol de
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
mă scald într-o imaginație lichidă", "simt că mi s-a făcut frică de lumea asta. de eternitate" (cîntarea cîntărilor sau amantul universal). Confesiuni uneori de nuanță suprarealistă ori măcar de-o prea înfierbîntată imaginație: "sînii ei urcă singuri ca păianjenii pe stîlpii de înaltă/ tensiune, electrifică tot cartierul". Sau: "își înhăma țîțele în cordeluțe de dantelă. ea/ flueră prin subterane strălucitoare înecîndu-se în frumusețe/ zeu împrăștiat pe-o stradă. sînt prea înfiorat/ pariez că la tine sub chiloți se petrec
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]