1,967 matches
-
mai puțin nefastă pentru poporul român. Dacă bulgarii, sârbii și ungurii au făcut din Biserica Creștină instrumentul Trufiei lor tiranice, grecii i-au mai adăugat un atribut și anume “Hoția” practicată mai mult sau mai puțin la vedere. Obiceiul domnitorilor pământeni de a închina bisericile noastre Patriarhiei grecești din Constantinopol, a adus, după sine, pelerinajul ierarhilor și călugărilor din toate patriarhiile Orientului, atrași fiind mai ales de bogățiile Țărilor Românești. „Noi, auzind de virtuțile tale (a se citi bogățiile tale), am
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
greci a aruncat în conflict pe pandurii lui Tudor și revoluționarii lui Ipsilanti, fapt care, alături de lipsa sprijinului rusesc, este responsabil pentru eșecul mișcării de emancipare. Singurul câștig pentru principatele danubiene în urma răscoalei de la 1821 a fost restaurarea principiului domnitorilor pământeni. De asemenea, suzeranitatea otomană a fost temperată de intrarea celor două țări române sub protectorat rus. Influența rusă va fi continuu amplificată. Convenția de la Akkerman, din 7 octombrie 1826, consfințește prerogativele Rusiei și calitatea sa de putere protectoare în principatele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
scop. "Epoha de fericire" pe care o luase "duhul rumânesc" a fost deturnată prin instalarea de către puterile străine a "sistemei fatale" a fanariotismului: "Rumânii piedură dreptul acel strămoșesc ce-l apărară cu sângele lor atâtea veacuri, de a avea prinți pământeni" (Aaron, 1835, p. xv). De-a lungul "întunecatului" secolul fanariot, sentimentul național s-a atrofiat, iar "duhul românilor" a adormit până într-acolo încât "rumânii [...] uitară că sânt rumâni" (Aaron, 1835, p. p. xv). În cele din urmă, independența și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a) istoria veche, care începe din cele mai vechi timpuri și durează până la întemeierea statului de către Radu Negru în 1290; b) istoria de mijloc, fixată între anii 1290-1716, adică "dela Radu Negru până la Ștefan Cantacuzen cel mai din urmă Prinț pământean" (p. 39); c) istoria nouă, începând de la "venirea prinților streini dela Constantinopol" până în "zilele de acum" (acestea fiind localizate în anul 1839, data publicării lucrării lui Aaron Florian). Figurile care despart apele istoriei, pe care Aaron le investește cu rolul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
până la întemeierea statelor Munteniei și Moldovei"; • Epoca Slavismului, care a durat între 1290-1633, adică până la domniile lui Matei Basarab și Vasile Lupu; • Epoca Grecismului, plasată între anii 1633-1821, "până la răsturnarea domniei Fanarioților"; • Epoca Românismului, 1821-1894, mai exact de la restabilirea domniilor pământene până în zilele lui Xenopol. În pofida însemnatelor progrese pe care le înregistrează istoriografia românească în faza ei critică, așa cum a practicat-o A.D. Xenopol, reminiscențe ale latinismului ficționalist continuă să poate fi ușor reperate în schema utilizată de marele istoric ieșean
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
limba română în biserică și administrație în locul celei slavone; c) Epoca Grecismului (1633-1821), care se întinde pe întreaga durată a fanariotismului; d) Epoca Românismului (1821-1894), epocă deschisă prin Revoluția de eliberare națională a lui Tudor Vladimirescu soldată cu restabilirea domniilor pământene. Cele patru acte ale istoriei române stau sub semnul relației ireconciliabile dintre libertate și subjugare națională. Naționalitatea română, odată formată și conștientă de sine, a fost trecută prin ordalia îndoită a slavonismului și grecismului. Românismul nu doar că a supraviețuit
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ai face pe-a meu gând, / Ai fi floare, nu pământ."180 Comparația destinului uman cu viața codrului se dovedește a fi răsplata pentru orice împlinire pământească. În cântecul de joc, forța sugestivă a imperativului ritualic dezleagă umanul de viețuirea pământeană, tocmai pentru a-l transpune în plan cosmic: Cine-o făcut horile, / Aibă ochii ca florile, / Și fața ca zorile, / Că hora-i de stâmpărare, / La omu cu supărare, / Că și eu când mă supăr / Cu horile mă-stâmpăr!"181
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și învierii, al nașterii și renașterii. Trecerea dintr-un timp îmbătrânit de vreme într-un timp arhetipal este însoțită de aprinderea ritualică a focurilor, la solstiții, echinocții, la marile schimbări ale anotimpurilor (Sângiorz, Sâmedru), foc ce reprezintă, de fapt, fața pământeană a Soarelui care-l apără să depășească momentele de cumpănă, mai ales la solstițiul de iarnă când puterea acestuia este cea mai scăzută. Pentru ca trecerea ritualică, de la profan la sacru, să fie posibilă, în imaginarul tradițional există metamorfoze diferite ale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
toate casele, / Tot așa să lumineze / Și-aist fecior, / Peste toți copiii, / Peste toți flăcăii / Și peste toți oamenii. Să crească și-nflorească, / Să rodească și să-mbătrânească, / Rostul vieții să-mplinească!"165 Pentru a fi înzestrat cu daruri, ca ființă pământeană împlinită, omul se adresează soarelui, alegoric, prin rugăciune: "Sfinte Soare, / Sfinte domn mare, / Sfântă lună și sfinte stele, / Dați-mi bucuriile mele: Să fiu cuminte; Pământule bun, / Învață-mă să cânt; Apă blândă, / Fă-mă fată mândră; / Sfinte Soare, / Sfinte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
această practică spirituală din conștiința oamenilor. în mod surprinzător, există astăzi un interes deosebit pentru rugăciune”. Și aceasta, pentru că rugăciunea s-a dovedit a fi o călăuză spirituală sigură în urcușul duhovnicesc al omului spre bucuria și fericirea lui pământeană. Pentru că îl face să fie dominat de bunătatea inimii. în inima lui există lumea plăcută lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este viața, și viața este de la Dumnezeu. Așadar, rugăciunea este valabilă pentru tot omul, pentru bărbați, femei, copii, tineri sau bătrâni
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Există convingerea - spune cartea - că lancea care a străpuns trupul Mântuitorului are virtuți care‐ l fac pe cel care o are în posesie invincibil: reprezentantul lui Dumnezeu pe pământ, om deasupra tuturor pericolelor, un neî nfrânt. „Scutul mistic al puterii pământene”. Autorul afirmă că 45 de regi au deținut lancea destinului până când aceasta a ajuns în stăpânirea lui Hitler, care, printro inversare diabolică, a devenit Antichrist. Se știe că, aflați în ascensiune, în 1938, naziștii s‐au interesat de tezaurul imperial
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sa asupra lumii este funciar aristocratică: imposibil ca oamenii "obișnuiți" să nu vrea, spre binele lor, să fie reprezentați și conduși de către aleși, de cei mai buni (aristoi, spuneau grecii). INVENTAREA INDIVIDULUI, A BUNULUI DUMNEZEU, A DIAVOLULUI ȘI A FERICIRII PĂMÎNTENE " Am să vă arăt singura casă catară care se mai poate vedea", anunță ghidul, conștient de efectul anunțului său. Noi, turiști de luna iulie, mai mult sau mai puțin bronzați, megem în șir indian pe lîngă zidul exterior al cetății
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de cel mult un metru. Din satul-cetate tipic occitan (castrum), construit în terase pe coastele amețitoare ale "pech"-ului din Montségur4, n-au mai rămas decît cîteva pietre negre. Inchiziția a ras de pe fața pămîntului orașele (castra) catare, orice urmă pămînteană a ereziei trebuia să dispară. Doar cîteva bucăți de ziduri au rezistat furiei celor care, la începutul lunii martie 1244, au aprins ruguri la poalele vîrfului Montségur ca să purifice pămîntul de vreo două sute de eretici. De ce anume le este teamă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
este greu să acceptăm și chiar să ne imaginăm că ar putea fi vorba, ca și în cazul "realității economice", de o invenție. Viziunea creștină asupra lumii creează individul. Schematizînd, putem spune că ea scoate fiecare membru din comunitatea sa pămînteană pentru a-l introduce într-o relație directă cu Creatorul. Relația individuală creată astfel primează în fața celorlalte relații (politice, sociale, juridice, culturale) specifice comunității din care facem parte pe pămînt. Afacerile pămîntene (proble-mele care privesc cetatea, ar fi zis grecii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
că ea scoate fiecare membru din comunitatea sa pămînteană pentru a-l introduce într-o relație directă cu Creatorul. Relația individuală creată astfel primează în fața celorlalte relații (politice, sociale, juridice, culturale) specifice comunității din care facem parte pe pămînt. Afacerile pămîntene (proble-mele care privesc cetatea, ar fi zis grecii, respectiv libertatea, justiția, puterea, războiul etc.) trec pe planul doi. Numai că ideea de individ pe care o inventează primii creștini este foarte diferită de cea cu care trăim, gîndim, respirăm, noi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sora sa orientală, Biserica creștină din Occident începe, odată cu Sfîntul Augustin, să reabiliteze viața oamenilor pe pămînt. În gîndirea lui Augustin își face loc un posibil: omul creștin începe să întrezărească posibilitatea unei ameliorări un "progres" a condițiilor de existență pămînteană. La Crăciunul anului 800, papa Leon al III-lea îl încoronează pe Carol cel Mare la Roma: optînd pentru monarhia spirituală (teocrația), Biserica decide să se implice cu totul în afacerile terestre. Alt eveniment major în această evoluție afirmarea, începînd
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
începînd cu anul 1150, și triumful în secolul al XIII-lea, a ideii de Purgatoriu. Crearea acestui al treilea spațiu (între Infern și Paradis) face posibilă răscumpărarea, ștergerea a o parte din păcate. Aceast posibil are implicații majore asupra vieții pămîntene; de exemplu, Purgatoriul le permite cămătarilor să scape de Infern.89 Îndelungatul proces al "mondenizării" e încununat de Reforma din secolul al XVI-lea, mai ales prin gîndirea lui Calvin. De acum înainte, împărăția lui Dumnezeu e de construit pe
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
întrerupere, spre lauda Creatorului. Este triumful ideii de "individ în lume". Reușita, bogăția individuală nu mai sunt neapărat de condamnat; dobîndite printr-o muncă onestă, bunurile materiale atestă voința lui Dumnezeu. A munci întruna, nu pentru a profita de bunurile pămîntene, ci pentru a îndeplini voința divină: Max Weber vede în viziunea calvinistă asupra lumii un "ethos" care a favorizat în mod considerabil dezvoltarea capitalismului 90. În 16 secole, creștinismul a trecut de la "individul în afara lumii" la "individul în lume". Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
imposibil să nu fie de găsit în împărăția lui Dumnezeu. Catarismul occitan reprezintă un moment din îndelungata, sinuoasa și imprevizibila istorie a lumii creștine. E pentru ultima oară cînd niște creștini afirmă cu tărie și cu mare răsunet că, lumea pămînteană fiind împărăția Diavolului, este imposibil ca oamenii să fie fericiți pe pămînt, imposibil să-și îmbunătățească soarta aici, pe pămînt. Pentru omul modern este imposibil să nu fie posibil să fie fericit pe pămînt; imposibil să nu-și dorească fericirea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de egalitate 114 Posibilele și imposibilele limbajului nostru 116 Lumi fără cultul muncii 117 Care este realitatea "realității economice"? 124 A fi întruna "nesatisfăcut" 133 Dêmokratia, o imposibilă modernă 138 Inventarea individului, a Bunului Dumnezeu, a Diavolului și a fericirii pămîntene 150 A împiedica lumea să se oprească 159 Spaime moderne: barbaria posibilului 167 Un scandal foarte modern sau neputința de a simți frica 170 Lumea ca întreprindere 178 Cinismul complexității lumii 183 Suntem condamnați la a ne dori să fim
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
continua pe cîteva pagini, fără a avea pretenția epuizării. Este de natura evidenței că generații s-au succedat între momentul săpării fundației și cel al închiderii ultimei cupole. Cu toții erau conștienți că înalță un templu nu pentru efemerul unei vieți pămîntene, ci pentru timpul fără măsură al eternității divine. După apusul Evului Mediu părea închisă pentru totdeauna o astfel de perspectivă a întemeierii care să transceadă viața cîtorva generații. Și totuși, în relativa noastră contemporaneitate, un astfel de miracol este în
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
iluministă, cît și în cea creștină, poate foarte bine să devină tiranic și asupritor - istoricește, a și devenit astfel de mai multe ori. Dorința omului de a impune binele, sau ceea ce crede că e bine, pare irezistibilă pentru toate creaturile pămîntene... Așa-numita Uniune Europeană a devenit în bună măsură o armă implacabilă pentru nivelarea diferențelor care au asigurat odinioară progresul și importanța Europei, ca să nu mai vorbim de pedeapsa educațională pe care o aplică Europei de Est. Marginalizarea și aproape
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
este un adevărat tezaur al culturii române. Iar Ilie E. Torouțiu precizează în introducerea la volumul V al seriei de Studii: "Ceea ce Biblia înseamnă pentru cunoașterea lui Dumnezeu și a lumii, caută să însemne Studiile și documentele literare pentru zeii pămînteni ai literaturii românești". Primele opt volume cuprind corespondența membrilor Junimii, în principal legată de redacția "Convorbirilor literare" (Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Simion Mehedinți, Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, B.P. Hasdeu, Duiliu Zamfirescu și mulți, mulți alții); următoarele patru opuri se ocupă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
venala clasă politică românească, urmând, apoi, să reinventeze instituțiile statului pe baze oneste și profesioniste. Poate astfel să vină și cei aproape 50 de ani de bunăstare și normalitate pe care bieții români i-au așteptat zadarnic de la domnii lor pământeni. Din nefericire totuși, acest scenariu de vis are astăzi mai multe hibe: e altă Europă, țara e incomparabil mai îndatorată extern decât atunci, iar "Brătianu" vrea el însuși să fie domn (cititorii mei inteligenți știu de ce nici n-am mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Doamnelor și domnilor, Mă bucur să fiu în acest loc unde, dacă becurile s-ar arde, ne-am simți ca în iad, alături de Dvs., cei care faceți parte din clubul ezoteric al cititorilor de cărți, împreună cu "cel mai iubit dintre pământenii" născuți în nord-estul țării, distinsul profesor universitar de sociologie și mereu surprinzătorul autor Dan Lungu. Văd aici lume subțire, peripatetizatori prin Grădinile lui Akademos, care, în mod cert, vor primi în plină figură felia de viață pe care autorul, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]