6,259 matches
-
nume mi te-au dus să te dezmierde? Mamă, iarbă, foșnet tandru peste fruntea mea de pruncă Mamă, lacrimă ascunsă în tăcerea de pe luncă, în oglinda din fântână, în zăvorul de la ușă, în albastrul ochi de sticlă învechit într-o păpușă. Spune, mamă, rouă câtă s-a uscat pe iarba vieții Văd lopata grea pe dealuri, spin în ochii dimineții... Referință Bibliografică: Mamă, iarbă multă... / Camelia Radulian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi de
MAMĂ, IARBĂ MULTĂ... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369786_a_371115]
-
la o societate imobiliară, ca să-și caute o nouă locuința. - Maria, grăbește-te!, strigă Ioana deschizând portiera și având grijă să nu-l scape pe Tudor din brațe. O copilă bălaie, cu niște ochi albaștri imenși, ieși în fugă cu păpușă în brațe. - Nu plecați fără mine! Criști zâmbi așezându-se cât mai confortabil la volan. Maria se urcă pe bancheta din spate și avu grijă să se ridice ușor, ca rochiță să nu i se boțească. - Trebuia să fi plecat
O APARITIE INEXPLICABILA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368109_a_369438]
-
afectate în urmă cu mai bine de jumătate de secol. Ori poate că mama era doar purtătoarea unui virus care a afectat structura genetică a celulei, metamorfozându-se într-o consecință cu urmări catastrofale: cecitatea nativă a Sakurei. Bâjbâi după păpușa preferată căreia îi pusese numele mamei sale: Hana. De la ea știa că Hana însemna floare și că numele ei, Sakura, însemna cireși înfloriți. Asta pentru că o născuse chiar în luna aprilie, când în Japonia are loc cel mai mare festival
SAKURA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368111_a_369440]
-
Stăm și noi de vorbă ca fetele..., răspunse Hana glumeț. Keiko veni și ea și se așeză de cealaltă parte a patului Sakurei. - Bunico, bunico, tu ai păr alb? - Da, iubito, răspunse Keiko punându-și capul în poala fetiței, lângă păpușă. - Cum arată culoarea albă?, întrebă Sakura deodată. Keiko ridică din sprîncene și privi tavanul din lemn de bambus. Oftă cu toată puterea, apoi începu să povestească cu răbdare. - Sakura, culoare albă nu poate fi definită. Ea semnifică puritatea, căldura, dragostea
SAKURA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368111_a_369440]
-
asemenea judecată. Cum să creadă că din cauza bunicii ei ea se născuse oarbă? Doar dușmanii aceia au greșit, nu ea. Oare plătea ea ceva din ceea ce făcuse Keiko? Nu, nu era cu putință. Scutură cu putere din cap, își strânse păpușa în brațe și adormi precum îngerii, cu un zâmbet suav pe chip. Un vuiet asurzitor și prelung se auzi deodată în mijlocul nopții. Părea că vine de undeva din vintrele pământului, că acesta geme, se vaită și se scutură ca apucatul
SAKURA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368111_a_369440]
-
segmente neregulate, într-un dans haotic, mișcând cu putere tot ce se afla pe ea. Tânguiala apocaliptică a pământului îngrozi pe toată lumea, iar vecinii, rezemându-se de pereți, se îmbulzeau afară, în stradă. Sakura începu să țipe, strângând în brațe păpușa cu care adormise. Clătinându-se pe picioare, cele trei reușiră să iasă și ele în stradă cu ce aveau pe ele. Mișcarea tectonică însă continua cu o violență furibundă, zguduind din temelii toate casele, toate blocurile și cele mai înalte
SAKURA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368111_a_369440]
-
Acasa > Impact > Relatare > INELUL Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1680 din 07 august 2015 Toate Articolele Autorului Mădălina se juca cu păpușile în dormitorul părinților, nederanjată de pregătirile febrile pe care aceștia le făceau pentru a merge la nuntă. - Nu-mi pun, dragă, nici o cravată, nu mă pregătesc de spânzurătoare! - Nu se poate, Gigi, uite, una care se potrivește cu rochia mea
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]
-
creasta din vârful capului cu buricele degetelor! Mama îi trase un sărut zgomotos pe obraz și se întoarse după brățări. - Dă-te jos, Mădă, alungă copila care se urcase pe pat pentru a fi mai aproape de podoabele colorate, stai cu păpușile până ce mami și tati își termină pregătirile. - Dacă și le mai termină vreodată... - Hai, Gigi, că nu-i așa de târziu! Vezi dacă a venit mama să stea cu Mădă, până îmi caut inelul cu rubine. Tata părăsi camera cu
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]
-
să râdă nebunește, cu lacrimi imense șiroindu-i din nou pe obrajii, într-un pârâiaș proaspăt de rimel. - Ferească sfântul, a înnebunit de durere, se bătu cu palma peste gură bunica! Mădălina făcu și ea cu mâna, lipind de geam păpușa pe care o ținea în brațe, la gâtul căreia strălucea frumos noul ei colier cu pandantiv din aur cu rubine. Referință Bibliografică: INELUL / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1680, Anul V, 07 august 2015. Drepturi de
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]
-
care o coborau pe Nana de pe piedestalul unde o urcase pe când era copil. Rămăsese, totuși pentru ea o ipostază maternă, mama de duminică, mama de escapade fabuloase cu mașina mică, mama de poveste, de la care fetița modestă de odinioară primea păpuși vorbitoare, încăperi de jucărie mobilate elegant, cercei și inelușe, brățări împodobite cu mărgăritare ori cu rubine minuscule și câte și mai câte! Cu vremea, Nana sărăcise, cum se-ntâmplase cu cei mai mulți în România anilor ’50-’60. Nu mai putea să
CAPITOLUL 14 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370110_a_371439]
-
mezinului, Prâslea pentru tata, Bob pentru ceilalți, răsfățul fără margini. Până și Ludmila, cu patru ani mai mare, răsfățata tatii - mă enerva cum se tot cățăra în brațele lui - mi-a cedat locul râvnit, transformându-mă într-un fel de păpușă. Rezultatul nu putea fi altul. Din cuminte și timid, am devenit cam încăpățânat. Cuminte, necuminte, am reușit, totuși, să ajung și pe malul Dunării, pe plaja de sub râpa mănăstirii, și cum-necum, să învăț să înot. Mă mai ajuta și idolul
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
veacului! Și neputincioșii, care trăiesc din pensiile lor de mizerie sau din mila statului. Ajutoarele sociale luând proporții de masă. De fapt, nu Ponta ne vinde/ne cumpără, ci Sistemul Cripto-Mafiot, instaurat de criminalul Iliescu! Ponta e doar o biată păpușă. Când va veni momentul, va fi eliminat fără niciun regret din partea SCM. Așa sunt șobolanii români! Trădători autentici! Din neam în neam. Premierul și-a pus piciorul în ghips. La Stambul, fentând DNA-ul! Și l-a mai pus unul
TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353250_a_354579]
-
puful de păpădie până dincolo de necuprins. Omul, în plenitudinea sa, este o perfecțiune greu de atins, este o operă contemplativă, o creație amețitoare între frumos și luminozitate, între profunzime și cercetare, între mister și atractivitate, este o lucrare vie, o păpușă galvanică plină de haruri și complexitate. Este un soi de epură a umanului care se zămislește din celulă, și pe care, deși nu-l vedem concret, am aflat de existența lui. Când și când ne mirăm de propriul mecanism și
MIRACOLUL DIN NOI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353507_a_354836]
-
fețele noastre? Oare diferențele se întind și asupra restului corpului? Între alte multe. Laborantul farmaciei ne construise din lădițe o căsuță cu terasă. Avea în spațiul de jos, acoperit, și un simulacru de masă, chiar și un pătuț, cam de păpuși. Acolo ne petreceam clipele libere care au devenit cele mai scumpe amintiri. În căsuța noastră, numai și numai a noastră, ne permiteam orice. Dese ori experiențele cereau să ne dezbrăcăm și o făceam fără sfială. De aici până la o sistematică
PISICUŢA MEA DULCE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352706_a_354035]
-
se testeze intelligence quotient, Talida era abia trecută de zece ani. Era prea departe cu abilitățile mintale, lucru vizibil în orice situație în care se găsea. Capacitatea de gândire și raționament abstract, făcea deliciul familiei ei, deși era la vârsta păpușilor. În ceea ce privește priceperile ei cognitive, se putea spune că este un mic geniu, cu toate că în casă erau puține cărți pentru dezvoltrea culturii generale. La îndemnuri de tot felul, Talida a fost înscrisă la o școală cu predare în limba engleză. Pe timpul
EUFORIE SINUCIGAŞĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352804_a_354133]
-
tot în centrul istoric al orașului, lângă „ARO” și este mai ieftin. Mai îmi rămân și mie ceva bani de cheltuială”, continuă Nicky șirul gândurilor. Și cred că o să-i placă Cristinei. Cristina era o fată blondă, cu fața de păpușă, suplă, de înălțime medie. Nicky era atras totdeauna de fetele mai mici de înălțime față de el. Avea senzația, la cei peste 1,94 m ai săi, că le protejează. Se simțea astfel mai masculin... dar Cristina era prea cuminte pentru
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
DE MOȘ NICOLAE Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 705 din 05 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Să puneți ghetele la ușă! Părinții ne dădeau povață... Altfel, primiți doar nuielușă Când vă treziți de dimineață! O să primiți și o păpușă! Scăpa bunicul sub mustață... Să puneți ghetele la ușă! Părinții ne dădeau povață... Azi sunt copii cu altă viață... În prag de iarnă n-au mănușă, În sobe reci e doar cenușă Și nimenea nu-i mai răsfață: Să puneți
ÎN NOAPTEA DE MOŞ NICOLAE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353009_a_354338]
-
RUGĂ ȘI CER Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1377 din 08 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului bănuțul din palma ta e ruginit uite sertarele s-au deschis și în mine ploaia dăltuiește statui de bronz pentru fiecare păpușă altă statuie altă gestică alt material uneori una din ele strigă să se închidă ferestrele și atunci mai adaug o icoană le voi adăuga până când pervazul se va umple de flori inelele copacilor le simt cum cresc unele lunecă spre
ÎNTRE RUGĂ ŞI CER de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353040_a_354369]
-
prosovietic Killby, despre Mata Hari, despre Sorge în Japonia, cât despre spionul neamț Phiper - care a acționat travestit ca pădurar și lucrător la pădure cu câțiva ani înaintea intrării noastre în Primul Război, în chiar satul nașterii mele de la poalele Păpușii și Pietrei Craiului, în partea acestora de miază-zi, și care mi-o fi cunoscut și bunicii dinspre mamă pe care eu nu i-am mai “apucat” în viață, n-am avut habar decât mult mai târziu ... Mă interesase mai puțin
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354248_a_355577]
-
râs, Alții spuneau , uite, bă, niște dinți pe cer, Ăsta și-a pus cerul în gură și ne-a dat doar dinții. You are on it, le-am răspuns ca la Niuiorc, E clar că motanul nu avea nimic contra păpușii, Asta înțeleseseră și Alice cu Dinah, Punțile sunt rupte, mormăi castorul, Pronia cerească așa a vrut. Fără să jignesc din nou pe cineva, m-am pus pe spart bănci în parc,noaptea, să nu vadă nimeni, cu tine voi scoate
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
râs, Alții spuneau , uite, bă, niște dinți pe cer, Ăsta și-a pus cerul în gură și ne-a dat doar dinții. You are on it, le-am răspuns ca la Niuiorc, E clar că motanul nu avea nimic contra păpușii, Asta înțeleseseră și Alice cu Dinah, Punțile sunt rupte, mormăi castorul, Pronia cerească așa a vrut. Fără să jignesc din nou pe cineva, m-am pus pe spart bănci în parc,noaptea, să nu vadă nimeni, cu tine voi scoate
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
existenței aparente, zidire între spații paralele care totul desparte. Undeva, de pe o aripă de cer, priveam și m-am văzut copil, pe-o stradă uitată pe care mă jucam singur. O fetiță de undeva, dintr-un nor, apăru târând o păpușă după ea și mă trase de mână. Dispăru sub un vârtej întunecat. Steaua Sudului se uită la mine mirată. O femeie cârlionțată, undeva, în spatele lumii, cu voce de copil și părul cifulit, disperată, încearcă să formeze un număr dintr-un
TELEFONUL DE DINCOLO de VIOREL MUHA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354039_a_355368]
-
definitiv pe un preț de nimic la taraba pactelor diabolice contemporane. Sărăcia spiritului Celuilalt e cea mai bună armă de a-ți domina adversarul - un principiu pe care îl cunosc și îl aplică constant acum marii sforari din umbră ai păpușilor politice antinaționale ale prezentului destructurat. Lumea politică a timpului nostru are propria sa realitate, evident, complet diferită față de cea a nației din care face indubitabil parte. „Ființa inteligentă a omului, redusă la rolul unui șurub de mașină (...).”, scrie Mihai Eminescu
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
care decora altădată cerul în căutarea primăverii. Nu-ți alunga zâmbetul vreau să-l păstrez în ființa care se zămislește din foc și cuvinte în liniștea așternută vom avea aripi 5-Gândul fiului De astăzi mama va împleti așteptarea în părul păpușilor din geam cu cârlionți de mătase din pletele lunii pe buze le va pune ruj din praful de stele își va dori la masă fiul dar acesta nu va mai avea suficientă lumină să învețe numărătoarea secundelor în drumul spre
UNSPREZECE SEPTEMBRIE de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353099_a_354428]
-
de salon de coafură, legate de tristul destin al neamului românesc, căci țoapa este româncă, cu ''r''-ul apăsat, până în măduva oaselor. Mai nou, țoapele sunt obsedate de medicina alternativ-naturistă, de tendințele bio-eco de hrană sănătoasă. Până la urmă par niște păpuși automate, perfecte la exterior, vidate de sens și năzuință în interior. La urma urmei, la tzoapa c'est moi! Dar ce țoapă are puterea să recunoască faptul că e țoapă? Țoapa și țopîrlanul derivă din interjecția ''țop''. Mitocănia ordinară dezgustă
VĂ IMPLOR,TĂCEŢI MAI TARE! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353114_a_354443]