4,121 matches
-
într-un pastoralism cu modele în bucolicele Antichității și în folclor, dezvoltat în aceeași ambianță a frivolităților galante, ce se trăgea din mica poezie franceză a secolului al XVIII-lea. Piesa de rezistență a ciclului este San-Marina, poezie a transhumanței păstorilor macedoneni, care evocă, cu o sobrietate rar întâlnită la B., gesturi rituale, într-o mișcare lină, desfășurată în ritmurile eternității, cu fiorul spațiului nemărginit și a timpului derulat în cicluri prestabilite. În Conrad, poetul dă, pe motivul, cu adânci rezonanțe
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
subiectelor, se afirmă, apoi, în prefețe, prologuri, „cântecele” (pe muzica unor arii celebre) și în comentarii publicistice despre rolul acestor spectacole în impunerea limbii române, în „declamație”. A. debutează în literatura dramatică originală în 1834, cu scenete ocazionale, festiviste: Serbarea păstorilor moldoveni și Dragoș, întâiul domn suveran al Moldovii. Valorifică filonul teatrului istoric într-o serie de piese, scrise cu o imaginație dramatică precară, dar cu mesaj patriotic: Petru Rareș, Voichița de Românie (1863) - un simbol „unionist” ce răzbate din vălmășagul
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Istoria lui Mayta. Domnișoara din Tacna, București, 1991, Cine l-a ucis pe Palomino Molero, București, 1991, Lituma în Anzi, București, 1997, Pantaleon și vizitatoarele, București, 1998, Scrisori către un tânăr romancier, București, 2003; Fernando Pessoa, Poemele lui Alberto Caeiro. Păstorul de turme, îngr. I. Deaconescu, Craiova, 1992; Alexandru Ciorănescu, Cuțitul verde, București-Montreal, 1993 (în colaborare cu Ileana Cantuniari); Vintilă Horia, Un mormânt în cer, București, 1994 (în colaborare cu Tudora Șandru Olteanu), Recucerirea descoperirii, București, 1996, Dumnezeu s-a născut
CANTUNIARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
lui Heliade, tânărul, înzestrat cu un real talent, venise în contact cu poezia apuseană, detașându-se, datorită înrâuririi lui Lamartine, de tiparele neoanacreontice. Lirismul său prefigurează, prin reflexivitate romantică, înainte de Heliade și Gr. Alexandrescu, o nouă orientare a sensibilității artistice. Păstorul întristat (scrisă la 18 ani) vine încă în prelungirea liniei convenționale a secolului al XVIII-lea, cu ecouri din pastoralele lui Florian (scene idilice și galante, imaginea simplificată a omului și a naturii, figurația mitologică). Există aici semne ale unui
CARLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
VII.1914, Horopani, Grecia - 19.X.1992, Constanța), poet. Este fiul Lambrei și al lui Gheorghe Caratană, cărăvănar. A învățat puțină carte (două clase primare în grecește și două în limba română), dar s-a cultivat ca autodidact. Încă adolescent, păstor la poalele Olimpului, îi citea pe marii poeți greci antici în original, precum și pe cei contemporani, în special pe cei de origine aromână, printre care Zalocostat și Vallaoritis, Costas Palamas, Vlahoyanis, Sikelianos, Cariotakis, Cavafis, Cristalis, pe care îi recita ca
CARATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]
-
a ceea ce s-ar putea salva din neant. Se poate spune că în poezia aromână în dialect C. este cel mai consecvent pe tărâmul reflecției existențiale, chiar și atunci când reînvie stampe străbune din neuitata Macedonie. Dialogând cu lumea lui de păstori, C. rămâne mai mereu pe tărâmul lirismului profund. SCRIERI: Lampadoforie, București, 1972; Lâna de aur, București, 1975; Inscripții rupestre, București, 1981; Așteptu soarili, București, 1985; Arbori, București, 1989; Pod peste legende, Constanța, 1992; Dialog cu neantul, îngr. Vasile Dimanca, Constanța
CARATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]
-
la început?” Volumul următor, Viața deocamdată (1965; Premiul Uniunii Scriitorilor), continuă să contureze o mitologie lirică proprie, la fundamentul căreia sunt așezate elemente din folclor și din istoria națională: „Eu cred - afirma autorul într-un interviu - în ceea ce au crezut păstorul din Miorița și Manole, Dosoftei și Eminescu, Coșbuc și cronicarii. Cred în ceea ce crede crinul, care are curajul să scânteieze în mijlocul nopții, deși nu-l vede nimeni, niciodată.” Poemele celebrează lucrurile de zi cu zi; prins într-un delir vitalist
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
și, în final, s-a făcut voia poporului. Leverif nu a forțat regiunile să i se alăture, ci doar le-a arătat că se poate reveni la vremea Imperiului, iar ele au venit la el cum oile rătăcite vin la păstorul care le căută și le arată calea spre stână. Armatele Uniunilor au încercat să-și impună voința în diferite părți, dar au fost întâmpinate cu ostilitate și cu mișcări de rezistență foarte elaborate și au fost puse în încurcătură pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
altă parte, în perioada administrației otomane, în Dobrogea s-au stabilit și români din nordul Dunării, la acest fapt contribuind fiscalitatea excesivă impusă de regimul fanariot din Moldova și Țara Românească 69. O importanță aparte a avut în Dobrogea transhumanța păstorilor ardeleni veniți la iernat în această regiune. Astfel, mocanii se instalau în toate părțile Dobrogei ajungând până la: Tulcea, Constanța sau Mangalia. Unii mocani din Țara Bârsei sau din părțile Sibiului erau și negustori, iar alții au devenit agricultori și s-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
turcii îi duc cu dânșii în țara lor, turmele ni le mănâncă, caselor le dau foc și grădinile ni le pustiesc"82. În 1840, scriitorul danez Hans Christian Andersen remarca, în drumul său de la Constanța la Cernavodă, pe valea Carasu, "păstorii români" și "țăranii români în cojoace de oaie, cu pălării de pâslă neagră"83. În aceeași perioadă a făcut cercetări în Dobrogea și polonezul Mihail Czajkowski care menționa la nord de linia Cernavodă-Constanța aproximativ 25 000-30 000 de agricultori români
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
deschis împotriva preluării Dobrogei de către România. Astfel, într-o broșură editată în 1878, deputatul C. D. Locusteanu susținea că Dobrogea este: "O țară mlăștinoasă în partea de jos, fără apă în partea de sus, insalubră, incultă, costisitoare, impracticabilă, locuită de păstori nomazi și de tâlhari, dupe cele ce ne spun scriitori iluștri și organele oficioase (...) Partizani ai anexiunei, iată-vă achizițiunea! Noi nu vă felicităm și poporul nu vă va binecuvânta!"326. În ciuda acestor aserțiuni, Domnitorul Carol I aprecia, într-o
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
să-și isprăvească munca. Într-un târziu, se apropie de el un bărbat cu un ștergar înfășurat în jurul capului și cu hainele zdrențuite și pline de așchii. Padre, îl strigă omul. „Așa e, aici nu mai sunt tălmaciul japonezilor, ci păstorul acestei turme amărâte de credincioși”, își spuse misionarul. Padre, vă rog să-mi ascultați spovedania. Stivele de cherestea îi adăposteau de vânt. Misionarul îl puse pe bărbat să îngenuncheze, rosti rugăciunea pentru spovedanie în limba latină și începu să asculte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
îndatorirea de a-i lua în brațele sale blânde și pe ei? Nu seamănă ei cu mielul rătăcit de turmă de care vorbește Biblia? Dacă pentru a căuta mielul rătăcit restul turmei este pus în primejdie... zise cardinalul cu tristețe, păstorul n-are încotro și lasă mielul de izbeliște. Nici noi n-avem altă cale pentru a ne păstra confreria neatinsă. — Vorbele acestea îmi aduc aminte de cuvintele rostite de arhiereul Caiafa înainte ca Domnul Iisus să fie ucis. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
tatălui meu, Marin Constantin. Mulțumiri: Lui Dumnezeu, pentru că a turnat din cupă divină talent peste sufletul și mintea mea. Soțului meu, care m-a suplinit �n diverse activități casnice. Copiilor mei, care m-au ajutat și m-au susținut mereu. Păstorului meu, dl. Eugen Dan, care și-a lăsat amprenta benefică pe caracterul meu �n ultimii 7 ani petrecuți aici, �n Vrancea. Sincere MULȚUMIRI: Geaninei și lui Cristian Lisandru, doi tineri talentați și �mpatimiti de tainele scrisului, care au dăruit aripi
Cuv?ntul autorului by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83218_a_84543]
-
lui țin de ansamblu. Toți munții moldovenești din preajma Bistriței sunt la o mică înălțime, căptușiți de păduri de brad, cu linii moi care scriu poetic zarea sinilie. Ceahlăul singur se înalță brutal la cer, stâncă enormă, goală și cenușie. Plutașii, păstorii zic simplu: muntele numai Ceahlăului. Pustietatea și singurătatea lui n-au pereche decât dincolo, în înfățișarea aspră a Călimanilor. Și-n Ceahlău, și-n Călimani poporul și-a pus legendele din preistorie. Misterul lor stăruiește încă. În pâcla lor vânătă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
o pădure ecuatorială. Alături de vegetația buiacă și sălbatică, o sumedenie de vietăți fac pe călător să se creadă într-o țară cu totul depărtată. Mai întâi o mulțime de păsări-unele cu pene de o frumusețe pe care plugarul Bărăganului sau păstorul munților nici n-o bănuiește. Dar ceea ce uimește și mai mult vederea sunt ochiurile de apă cu desăvârșire limpede, nu tulbure, ca cea din Dunăre, și bălțile aproape încropite, pe care se întind ca un covor pestriț nuferii albi și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de caldă, încât toamna, fața apei fumegă. În timpul verii, odată cu căderea nopții acest lac se acoperă de florile trandafirii ale unui soi de nufăr, care înflorește numai noaptea. Apa lacurilor de munte atrage turmele de animale ce trec pe acolo. Păstorii numesc aceste lacuri „ochii pământului” sau „ochi de mare”.” (Istoria și geografia Romaniei) b) „Închis printr-o limbă de nisip, cu o îngustă portiță, Razemul a ajuns lac, iar apa lui a devenit sălcie. E ferit de biciuirea crivățului ce
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
molateca împărăție a covorului. Acolo a hoinărit, în voie, în tovărășia unui mielușel de lemn potcovit cu rotițe, bucălat și fumuriu la trup, ca un strugur de lână. Îl purta prin luncile de țesături și parcă mai degrabă mielușelul era păstorul, căci el privea doar, iar copilașul păștea covorul, mozolind. Acolo s-a rătăcit prin codrul picioarelor de scaune și de măsuțe, sălaș al urșilor, al lupilor, al tigrilor și al altor sălbăticiuni de pâslă sau carton. Acolo a privit cele
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
o livadă de pomi, ca să-i mîncați roadele și bunătățile, dar voi ați venit, Mi-ați spurcat țara și Mi-ați prefăcut moștenirea într-o urîciune. 8. Preoții n-au întrebat: "Unde este Domnul?" Păzitorii Legii nu M-au cunoscut, păstorii sufletești Mi-au fost necredincioși, proorocii au proorocit prin Baal și au alergat după cei ce nu sunt de nici un ajutor." 9. De aceea, Mă voi mai certa cu voi, zice Domnul, și Mă voi certa cu copiii copiilor voștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
fugiți din mijlocul Ierusalimului, sunați din trîmbiță la Tecoa, ridicați un semn la Bet-Hacherem! Căci de la miază-noapte se vede venind o nenorocire și un mare prăpăd. 2. Pe frumoasa și subțirica fiică a Sionului, o nimicesc! 3. La ea vin păstorii cu turmele lor, își întind corturile în jurul ei, și își pasc fiecare partea lui." 4. "Pregătiți-vă s-o bateți! Haidem! Să ne suim ziua în amiaza mare!"... Vai de noi, căci ziua scade, și umbrele de seară se lungesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
mine și o voi suferi! 20. Cortul îmi este dărîmat, toate funiile îmi sunt rupte, fiii mei m-au părăsit, nu mai sunt; n-am pe nimeni, care să-mi întindă cortul din nou, sau să-mi ridice pînzele! 21. Păstorii s-au prostit, n-au căutat pe Domnul; pentru aceea n-au propășit, și li se risipesc toate turmele. Pedepsește-mă, Doamne, dar cu măsură, și nu în mînia Ta, ca să nu mă nimicești! 22. Iată, se aude un vuiet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
de aceea o urăsc. 9. A ajuns oare moștenirea Mea pentru Mine o pasăre de pradă pestriță în jurul căreia se strîng păsările de pradă?" Duceți-vă, și strîngeți toate fiarele cîmpului, aduceți-le ca să mănînce!" 10. "Un mare număr de păstori îmi pustiesc via, îmi calcă ogorul în picioare, ogorul meu cel plăcut îl prefac într-un pustiu părăsit. 11. Îl pustiesc, și el stă trist și pustiit înaintea mea. Toată țara este pustiită, căci nimeni nu ia seama la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
și voi fi vindecat; mîntuiește-mă Tu, și voi fi mîntuit; căci Tu ești slava mea! 15. Iată, ei îmi zic: Unde este Cuvîntul Domnului? Să se împlinească dar!" 16. "Și eu, ca să Te ascult, n-am vrut să nu fiu păstor; nici n-am dorit ziua nenorocirii, știi; și ce a ieșit din buzele mele, este descoperit înaintea Ta. 17. De aceea, nu fi o pricină de groază pentru mine, căci Tu ești scăparea mea în ziua nenorocirii! 18. Prigonitorii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
de pe înălțimea Abarim! Căci toți cei ce te iubeau sunt zdrobiți! 21. "Ți-am vorbit cînd îți mergea bine, dar tu ziceai: Nu pot să ascult!" Așa ai lucrat din tinerețea ta: n-ai ascultat glasul Meu. 22. Pe toți păstorii tăi îi va paște vîntul, și cei ce te iubesc vor merge în robie. Atunci vei fi acoperit de rușine și vei roși, din pricina întregii tale răutăți. 23. Tu, care locuiești pe Liban acum, care îți ai cuibul în cedri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
va izbuti să șadă pe scaunul de domnie al lui David și să domnească peste Iuda". $23 1. "Vai de păstorii care nimicesc și risipesc turma pășunii Mele, zice Domnul." 2. "De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, împotriva păstorilor care pasc pe poporul meu: "Pentru că Mi-ați risipit oile, le-ați izgonit, și nu v-ați îngrijit de ele, iată, vă voi pedepsi din pricina răutății faptelor voastre, zice Domnul". 3. "Și Eu însumi voi strînge rămășița oilor Mele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]