3,902 matches
-
și aici, divinitatea: „voi vorbi cu dumnezeu pentru prima dată în limba română”, mărturisește poetul în virtutea unei impresionante familiarități: „dumnezeu trece prin mintea mea obosită călare pe biblicul / inepuizabilul nemuritorul asin / acesta asinul adică uneori când îi e foame îmi paște versurile dintre gânduri sărate și hrănitoare” (războinic cu ziua poeți mulți ca peștii/ pești frumoși și nebuni ca poeții). Scriitor cu un imaginar extravagant și bogat, Ț. deține forța și rafinamentul pentru a împlini surprinzător formulele lirice pe care le
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
George Manea Hagiu, urmat, de la numărul 5, de Victor Gr. Constant. Fără să-și precizeze programul, considerând că titlul este în sine un program, U.l. tipărește proza umoristica lejeră, fără pretenții stilistice, uneori la limita vulgarului, semnată de Adrian Păscu (Gură lumii), Al. Voitinovici (Anigdotul lui Ghiță Porcul), Aurel Leon, Emil Istrati (Acces de nervi), Costel Ioanid (Mulaje de primăvară). Dintre poeziile originale menționabile sunt sonetele actorului Ștefan Ciubotărașu (Don Juan, Hrisovul, Adevăr și minciuna) și sonetul Poveste de Al.
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
de primăvară). Dintre poeziile originale menționabile sunt sonetele actorului Ștefan Ciubotărașu (Don Juan, Hrisovul, Adevăr și minciuna) și sonetul Poveste de Al. Pogonat. Câteva pastișe à la manière de... Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Mihai Codreanu și George Lesnea compun Adrian Păscu și Aurel Leon. Epigrame de Al. G. Doinaru și Adrian Păscu, umor, anecdote evreiești (witz-uri și întâmplări amuzante din viața de gazetar, evocate de B. Ceaușansky) sau din teatru (trăite de actorii Victor Handoca, I.C. Damira, Bruno și Any Braeschi
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
Don Juan, Hrisovul, Adevăr și minciuna) și sonetul Poveste de Al. Pogonat. Câteva pastișe à la manière de... Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Mihai Codreanu și George Lesnea compun Adrian Păscu și Aurel Leon. Epigrame de Al. G. Doinaru și Adrian Păscu, umor, anecdote evreiești (witz-uri și întâmplări amuzante din viața de gazetar, evocate de B. Ceaușansky) sau din teatru (trăite de actorii Victor Handoca, I.C. Damira, Bruno și Any Braeschi) sunt completate armonios de desenele scenografului Th. Kiriakoff și de caricaturile
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
lansa, cu o emisie impetuoasă și sufocată, austeră și barochizantă, modulată ceremonios în versete opulente, de o „calmă disperare”, tema care generează întreaga poezie scrisă de V.: un lamento pentru candoarea agonizantă („cum să scap de inorogul sfios ce-mi paște părul cărunt?”), cu o rețea largă de metafore izotope. Suveran e un imagism originar al naufragiului („izbânda apelor materne ce-și trag trufașe victima-n adânc”) și senzoriumul înecului („clopote la gâtul meu însângerat”). Făptura e un „delfin fulgerat”, o
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
Agerpres pentru județele Cluj, Bistrița-Năsăud și Sălaj (1974-1993), secretar general de redacție la „Adevărul de Cluj” (1993-1997). Debutează în 1969 la „Tribuna” cu Poemul ucenicului, și mai e prezent în „Luceafărul”, „Clujul literar și artistic”, „Actualités roumaines” ș.a. Romanul Zebrele pasc în cocotieri (1979), cartea de debut a lui V., ilustrează o specie satirică specifică paginilor din presă. Se mizează pe caricatură groasă, cu patronime străvezii, pretins caracterologice: Țănel Obraz-de-mătase, traficant de alcool, Filion Pițigoi, un soi de responsabil al întreprinderilor
VERES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
tineri „golani” veniți să desființeze comunismul în sat etc., ca și satira moravurilor zilei alternează cu pasaje poetice (frumusețea Deltei, căutarea femeii iubite), secvențe fantastice (prinderea „monstrului”, peștele uriaș, mitologic, pe care orice pescar visează măcar să-l vadă). SCRIERI: Zebrele pasc în cocotieri, Cluj-Napoca, 1979; Locuri vacante în Pantheon, Cluj-Napoca, 1985; Oameni și ape, Cluj-Napoca, 1989; Pescarii, Sfântu Gheorghe, 2003. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Nicolae Vereș, TR, 1969, 9; Eugen Teglas, „Zebrele pasc în cocotieri”, „Năzuința” (Zalău), 1979, 12 septembrie; Nicolae
VERES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
orice pescar visează măcar să-l vadă). SCRIERI: Zebrele pasc în cocotieri, Cluj-Napoca, 1979; Locuri vacante în Pantheon, Cluj-Napoca, 1985; Oameni și ape, Cluj-Napoca, 1989; Pescarii, Sfântu Gheorghe, 2003. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Nicolae Vereș, TR, 1969, 9; Eugen Teglas, „Zebrele pasc în cocotieri”, „Năzuința” (Zalău), 1979, 12 septembrie; Nicolae Cobadin, „Locuri vacante în Pantheon”, CL, 1986, 6; Aureliu Goci, Un roman satiric, VR, 1986, 11; Ilie Călian, „Oameni și ape”, „Făclia”, 1989, 5 august; Marin Oprea, „Pescarii” - romanul unui colț de
VERES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
și expresie tradițională. Poetul se autodefinește, în acest sens, memorabil: „Eu am crescut cu macii și strugurii pe câmp/ Și mai păstrez, ca iarba, și-acum, sub pleoape, rouă,/ Străbunii mei vânjoși, cu tulnice și ghioage,/ Pe-aicea și-au păscut cirezile blajine”. Patetic în acest credo, el cântă, în celelalte versuri, în tonuri variate, adesea epitalamice, „câmpul, livada, codrul sur, podgoriile”, volumul fiind în egală măsură o culegere de „bucolice” și o „carte a nunții”, o „cântare a cântărilor” cu
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
care s-a ferit de soare în umbra răcoroasă a malului de lut, nu are altă treabă decât să gonească păsările care vin să ciugulească spicele de grâu pârguit, din semănătura de pe luncă și sălbăticiunile care ar căuta să le pască sau să le calce în picioare; din cauza aceasta oamenii micii așezări de pe pârâul Obârșiei îi spuneau, în derâdere, "Sperie Vrăbii" sau "Brabetele", dar lui nici nu-i pasă, căci știe că apără cel mai bun câmp de cereale al satului
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
mic și se mișcă neîncetat) a foi, a mișuna (cu zgomot); găteje: creangă subțire și uscată care servește la aprinderea focului; vreasc; herghelie: crescătorie de cai, alcătuită din animale de reproducție și din exemplare de diferite vârste, care cresc sau pasc laolaltă; loc unde se află această crescătorie; horopsită: asuprit, prigonit, urgisit; chinuit; sărman; prăpădit, nenorocit; (despre copii) fără familie, părăsit; lăsat la voia întâmplării, neîngrijit; uitat, părăsit; hursuz: (Despre oameni și manifestările lor; adesea substantivat) morocănos, posac, neprietenos, necomunicativ, nesociabil
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
noastră, Biata mamă-ngândurată azi e singură la masă, Tu măcar o rază-n suflet îi trimite pe fereastră, Când vezi neatins și vinul, și colacul de pe masă. Desenați chipul lui Moș Crăciun. * Scrieți o scrisoare lui Moș Crăciun LA PAȘTI după George Coșbuc Scrieți în câteva rânduri cum sărbătoriți voi Paștele în familie. Prin pomi e ciripit și cânt, Văzduhu-i plin de-un roșu soare, Și sălciilen albă floare - E pace-n cer și pe pământ. Răsuflul cald al primăverii
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Jebeleanu ș.a. Numărul 10/1955 este dedicat lui Mihail Sadoveanu, la împlinirea vârstei de șaptezeci și cinci de ani. Semnează cronici și recenzii Aurel Martin, Al. Piru, D. Micu, H. Zalis, Emil Șuter, Mihai Gafița, I. D. Bălan, Valeriu Râpeanu, Al. Simion, Petre Păscu. Alți colaboratori: Mihail Cruceanu, D. Murărașu, Perpessicius, Alfred Margul Sperber, Dominic Stâncă, Ioanichie Olteanu, Ion Brad, Tiberiu Utan, Florența Albu, Cezar Baltag. C. Tț.
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
unui scriitor candidat independent în Parlament, Chișinău, 1992; Basarabia, numele tău e Maria!, pref. Mihai Cimpoi, Cluj-Napoca, 1992; Sociologul Eugeniu Sperantia, pref. Tudor Drăganu, postfața Achim Mihu, Cluj-Napoca, 1993; Studentă, Cluj-Napoca, 1995; Academia Română (1866-1996). Academicieni năsăudeni și bistrițeni, pref. Ștefan Păscu, Cluj-Napoca, 1996; Corabia naufragiaților, pref. Teohar Mihadaș, Cluj-Napoca, 1996; Vinovat e Nobel, Cluj-Napoca, 1996; Dicționar literar (1639-1997) al județului Bistrița-Năsăud, postfața Petru Poanta, Cluj-Napoca, 1998; Zăpadă roșie, Cluj-Napoca, 1999; Desdemona, Cluj-Napoca, 2000; Despre Liviu Rebreanu, Cluj-Napoca, 2001; Pagini alese din
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
profesorii care spuneau să nu mergem la biserică primeau pe ascuns aghiazmă sau pască sfințită de la rudele lor” („Nu aveam voie să mergem la Înviere, dar toată lumea mergea, de fapt”; „Aveam un vecin milițian, soția lui îi aducea mamei mele pască să o ducă la sfințit și îi cerea să nu spună la nimeni”), dar nu se miră: „Credeam că e normal să fie așa, deoarece statul, partidul erau incompatibile cu biserica și credeam că acest lucru se întâmplă în toate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a fost... Au fost cazuri în care cineva avea ciudă pe un om și acesta a făcut pușcărie pe nedrept”), și-i sancționează acum aspru pe gestionarii treburilor publice de atunci („Am găsit primari cu patru clase, care pe timpul țărăniștilor pășteau vacile... și, dacă el șPartidul!ț a avut pătura asta de săraci lângă el, l-a pus primar... Ei, el nu merita postul ăsta... Nu avea nici studii și nici cunoștințele de administrație și... o ducea trei ani de zile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aflam mă îngrijora și mai mult. Cu ochiul stâng nu vedeam nimic, îmi curgea sânge din nas și din gură și, ceea ce mă speria și mai mult, îmi curgea sânge din ambele urechi. Eram medic și cunoșteam pericolul care mă paște, să rămân surd sau chiar să mă curăț curând. După Țurcanu au luat cuvântul și alți colegi, cu același discurs amenințător: demascare, reeducare sau moarte. Încetul cu încetul, am reușit să reconstitui evenimentele. În timp ce noi am fost scoși din cameră
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
despre V. A. Urechia, sau de portrete și medalioane literare, precum cele semnate de Ionel Neamtzu despre Ilarie Chendi, de Ion Apostol Popescu despre Mihai Beniuc, de I. Al. Terebești (Nae Antonescu) despre George Boldea. Alți colaboratori: Corneliu Albu, Ștefan Păscu, Iosif E. Naghiu, Ion I. Ghelase. M. Pp.
VOINŢA TRANSILVANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290633_a_291962]
-
drept rezultat un obositor lanț de alegorii naive și, sub înrâurire sămănătorist-ortodoxistă, „pășunismul” se mută în plan celest: „Carul Mare a desjugat/ Nori-n clin - pe boltă// Poate vrând să poposească/ Într-un lan - cu florile,/ A lăsat boii să pască/ Pân’ s-or sparge zorile” (Recolta nouă). Antropomorfizarea și animismul au adesea efecte antipoetice: zăpada primăverii pare „așternutul murdar și răscolit/ Din care îl trezește - pe soare - cineva” (Dezmorțire). Metafora și, în genere, figurile bazate pe asociații și analogie suferă
POPOVICI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
Nichifor Crainic, Adevărul în teatru de Adrian Maniu, Din trecutul teatrului moldovenesc de Iorgu Iordan, în acești ani director al Naționalului ieșean. Se mai publică un necrolog consacrat lui Al. Davila, interviuri, programele premierelor. Alți colaboratori: Ion Marin Sadoveanu, Adrian Păscu, Vladimir Orleanu. A.P.
PREMIERA ARTISTICA-LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289007_a_290336]
-
literară”, 1897, 4; Ovid Densusianu, Studii de filologie română, București, 1898, 17-43; Gh. Ghibănescu, Glosarul „Psaltirei Scheiane”, Iași, 1902; I.-A. Candrea, Psaltirea Scheiană comparată cu celelalte psaltiri din sec. XVI și XVII traduse din slavonește, I, București, 1916; Giorge Păscu, Istoria literaturii și limbii române din secolul XVI, București, 1921, 63-92; Constantin Lacea, Copiștii Psaltirii Scheiene, DR, 1922-1923; Gebhard Blücher, Filigranele brașovene și tipăriturile chirilice din secolul al XVI-lea, „Revista bibliotecilor”, 1967, 7; Ion Gheție, Simbolul atanasian din „Psaltirea
PSALTIREA HURMUZACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289059_a_290388]
-
cu Leonida Maniu și Leonidas Rados); Soarele Verghinei. Poeți contemporani din Salonic, Iași, 2003 (în colaborare cu Leonida Maniu). Repere bibliografice: Adrian Popescu, Rita Boumi-Pappà, „Înflorire în pustiu”, ST, 1974, 12; Constantin Coroiu, Dedicații lirice, RMB, 1980, 11 227; Al. Păscu, Un cântec despre România, CRC, 1981, 26; Polixenia Karambi, Cultura și literatura română în Grecia, RL, 1981, 43; Ioan Holban, O poezie care a trebuit să-și uite trecutul, CRC, 1991, 12; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 355-356. A.V.
RADOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289093_a_290422]
-
C.D. Fortunescu, C.V. Gerota, Artur Gorovei, Al. Iacobescu, D. Iov, Emil Isac, Vintilă Russu- Șirianu, Mihail Sadoveanu, Sandu Teleajen, G. Tutoveanu, George Voevidca, Elenă Voronca. Li s-au alăturat Irina G. Lecca, B. Luca, I. M. Marinescu, C. Nedelescu-Zlotești, Giorge Păscu, G. Ranetti, Horia Robeanu. În programul antimodernist, prezentat sub formă de „însemnări” pe ultima pagina, se enunța: „Voim să combatem sub toate formele aberațiile literare moderne, care, cu prisosință, au năvălit și stăpânesc în bună parte literatura noastră și să
REVISTA „GANDURI BUNE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289180_a_290509]
-
REVISTA CRITICĂ, periodic apărut la Iași, trimestrial, între ianuarie 1927 și decembrie 1930, sub direcția lui Giorge Păscu. R.c., „publicație de cercetări filologice, lingvistice și literare”, cuprinde studii și articole, cronici și recenzii, prezentate într-o ținută în general academică, dar fără a reuși să impună inițiative literare, culturale sau teoretice de mare anvergură. Colaborează cu studii
REVISTA CRITICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289197_a_290526]
-
c., „publicație de cercetări filologice, lingvistice și literare”, cuprinde studii și articole, cronici și recenzii, prezentate într-o ținută în general academică, dar fără a reuși să impună inițiative literare, culturale sau teoretice de mare anvergură. Colaborează cu studii G. Păscu (Antim Ivireanul, Note despre Cantemir), St. Zeletin (Începuturile romantismului român), Iorgu Iordan („Albina românească”. Note pe marginea primului ei volum). Mai semnează P. Constantinescu-Iași, Ion Petrovici, Liviu Marian, G. Zâne. C.Tt.
REVISTA CRITICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289197_a_290526]