KorAP: Find »[drukola/base=pahar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...74 75 76 ...749 >

18,714 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325

ra să vă fiu de folos ca int’rpret. Domnișoara Warren se răsuci furioasă pe călcâie. — Du-te și te spală pe cap! spuse ea și-o luă hotărâtă spre cabina telefonică. Americanul fusese picătura care făcuse să se reverse paharul, să treacă de la tandrețe la furie, de la regrete la răzbunare. Crede că e În siguranță, se gândi ea, că s-a descotorosit de mine, că nu-i pot face nimic doar pentru c-a dat chix. Dar când sună telefonul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
Lista de vinuri În fața lui, șervetul Împăturit pe farfuria lui, foșnetul chelnerilor trecând pe lângă scaunul lui, toate Îi dădeau Încredere În sine. Zâmbi și mișcă din mână, astfel că piatra aruncă din diferitele ei fațete lumini pe tavan și pe paharele de vin. — Face de două ori pe-atâta. — Vorbește-mi despre ea, spuse domnul Q.C. Savory. E o tipă cam ciudată. Bem ceva? — Ține atât de mult la mine! — Dar cine n-ar face-o? El se aplecă În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
ai amestecat. — Nu. Am ales mostrele eu Însumi. Ciudat. Foarte ciudat. Peste vagoanele-restaurant se lăsă brusc liniștea Îngrijorată despre care se spune c-ar fi semnul că un Înger trece pe deasupra. Dar prin liniștea făcută de oameni se auzi clinchetul paharelor pe mese, roțile huruiră pe șinele de fier, geamurile zornăiră și scânteile trecură prin Întuneric ca niște capete de chibrit Încinse. Prea târziu pentru ultima comandă, dr. Czinner apăru În vagonul-restaurant În mijlocul tăcerii, cu genunchii puțin Îndoiți, ca un marinar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
ca un inamic. Nu de credință romano-catolică, spuse domnul Opie. Dr. Czinner tăcu vreme de câteva minute, neștiind cum să-și formuleze doleanța. Buzele Îi erau uscate de-o sete de-a dreptul fizică pentru dreptate, care era ca un pahar cu apă rece ca gheața, aflat pe masă În Încăperea altcuiva. Domnul Opie păru că-și dă seama de Încurcătura lui și spuse cu voioșie: — Fac o mică antologie. Dr. Czinner repetă mecanic: — Antologie? — Da, spuse domnul Opie, o antologie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
un tânăr În uniformă, unul din grăniceri. Amesteca niște cărți de joc și În acel moment ceasul bătu de șapte. Afară, un soare indecis Începea să se aștearnă peste zăpada pe jumătate topită, iar șinele umede luceau. Ninici Își sorbi paharul cu rakia. Băutura tare, din prune, făcu să-i dea lacrimile. Era foarte tânăr. Lukici continuă să amestece cărțile. — Despre ce crezi că poate fi vorba? Întrebă funcționarul de la mesagerie. Lukici clătină din capul lui cu păr Încâlcit și jegos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
ridică. — Vrei să ieși? Întrebă Lukici. — Trebuie să mă Întorc la postul de gardă. Funcționarul de la mesagerie rânji. — A pierdut toți banii pe care-i avea. Lukici, mai dă-i ceva rakia Înainte de-a pleca. Lukici mai turnă un pahar și rămase cu sticla pregătită. Telefonul se porni să sune. — Al dracului! spuse el. E femeia aia. Puse sticla jos și trecu În cealaltă Încăpere. Un soare palid se strecura oblic prin geam și atingea cutiile și cuferele stivuite dincolo de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
sticla pregătită. Telefonul se porni să sune. — Al dracului! spuse el. E femeia aia. Puse sticla jos și trecu În cealaltă Încăpere. Un soare palid se strecura oblic prin geam și atingea cutiile și cuferele stivuite dincolo de tejghea. Ninici ridică paharul și funcționarul de la mesagerie rămase cu un deget pe pachetul de cărți, așteptând. — Alo, alo! mugi Lukici cu voce aspră. Cu cine doriți? Telegraful? N-am auzit nimic. Am o groază de lucruri de făcut În stația asta. Spune-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
existau secrete pe care le putea descoperi pentru soția lui dacă-și ținea ochii și urechile deschise. Așteptă o vreme Înainte de a duce ultima ladă În Încăperea maiorului. De-acum șampania curgea În valuri. Toți trei bărbații vorbeau concomitent, iar paharele maiorului Petkovici Îi cam căzuseră În poală. — Ce pepenași! spunea căpitanul Alexici. Ce coapse! I-am spus excelenței sale că dacă aș fi În locul dumneavoastră... Maiorul Petkovici trasa linii pe fața de masă cu degetul muiat În vin. — Prima regulă este

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
centrul. Colonelul Hartep era destul de treaz. El se lăsă pe spate În scaun, fumând. — Ia măcar puțin muștar franțuzesc și doi lăstari de pătrunjel. Dar nici unul din subalternii săi nu-i dădeau nici o atenție. El zâmbi Înțelegător și le umplu paharele. Zăpada Începu să cadă iar și, printre troienele purtate de vânt, dr. Czinner Îi văzu pe țăranii din Subotica răzlețindu-se peste linie și Înclinându-și trupurile Întrebătoare spre sala de așteptare. Unul dintre oameni ajunse destul de aproape de fereastră ca să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
un pârț. El intră puțin În compartiment, dar nu se așeză. — Optzeci de parale. Excelența voastră, trebuie să mai și trăim. Un dinar și douăzeci și cinci. Mi-ar fi rușine să iau mai puțin. Myatt Îi oferi omului o țigară. — Un pahar de rakia, excelența voastră? Myatt acceptă din cap și luă fără dezgust paharul gros și ciobit, fără picior. — Optzeci și cinci de parale. Ultimul preț. Cum fumau și beau Împreună, Într-o strânsă Înțelegere, deveniră intoleranți unul cu celălalt. — Mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
parale. Excelența voastră, trebuie să mai și trăim. Un dinar și douăzeci și cinci. Mi-ar fi rușine să iau mai puțin. Myatt Îi oferi omului o țigară. — Un pahar de rakia, excelența voastră? Myatt acceptă din cap și luă fără dezgust paharul gros și ciobit, fără picior. — Optzeci și cinci de parale. Ultimul preț. Cum fumau și beau Împreună, Într-o strânsă Înțelegere, deveniră intoleranți unul cu celălalt. — Mă jigniți, excelența voastră. Sunt un artist. — Optzeci și șapte de parale. Ultimul preț

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
Ultimul preț. Cum fumau și beau Împreună, Într-o strânsă Înțelegere, deveniră intoleranți unul cu celălalt. — Mă jigniți, excelența voastră. Sunt un artist. — Optzeci și șapte de parale. Ultimul preț. Cei trei ofițeri ședeau În jurul mesei, de pe care fuseseră luate paharele. Doi soldați erau postați În fața ușii, cu baionetele la arme. Dr. Czinner Îl urmărea pe colonelul Hartep din priviri, cu curiozitate: ultima oară Îl văzuse la procesul Kamnetz, manevrând martorii mincinoși cu grațios dezinteres pentru dreptate. Aceasta se Întâmpla cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
să ne petrecem timpul cumva, spuse el. Și ea Începu brusc să cânte, cu o voce slabă și limpede precum clinchetul unei cutii muzicale: — „Stăteam Într-o mașină Cu Michael; Mă uitam la o stea Cu John; Am băut un pahar de bitter Cu Peter Într-un bar; Dar sorții n-au ghicit; n-o fac nicicând. Anul ăsta, anul viitor (Poate-ai numărat greșit, Mai numără, dragă, o dată), Într-o zi, ca niciodată, Voi fi cea mai bună fată.“ — Asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
Îl privi cu respect. — Glumesc, spuse Myatt. Nu i-am dat nici un fel de bani. I-am cumpărat un bilet. Și pe urmă a fost o problemă de prietenie. E o ființă bună. Ah! spuse domnul Stein. Myatt Își goli paharul. Un chelner venea Împingând o servantă pe podeaua din gresie albastră. Mâncarea este foarte bună aici, spuse domnul Savory. Myatt se relaxă În aerul familiar, vag aromat de mirosul de mâncare. În unul din foaiere se cânta un concert de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265

a străbunicii mele. Credeam că am o ținută potrivită, dar, când privesc În urmă, e ca și cum aș fi fost Îmbrăcată pentru o Înmormântare - o, mulțumesc frumos, spuse Lauren când Maria reveni cu o carafă de limonadă cu gheață și două pahare Înalte. Scuze. Doamne, cred că va trebui să fumez o țigară. Lauren scotoci În sac și scoase o cutiuță verde din piele de crocodil de mărimea unui etui pentru ruj. Cutia cu margini de argint conținea două „platine“, cum le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
zis eu. Trebuie să fie o adevărată pedeapsă să Îți schimbi ochelarii de soare de atâtea ori. — Mi-ar plăcea la nebunie atenția acordată. Oricum, deviez de la subiect. Milton și cu mine am mers la etaj, iar eu am comandat pahare de tequila cu căpșuni unul după altul și... Lauren făcu o pauză și privi În jur, ca să se asigure că nu o auzea nimeni altcineva. Apoi șopti: ... următorul lucru pe care mi-l amintesc e că un necunoscut a trimis

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
tequila cu căpșuni unul după altul și... Lauren făcu o pauză și privi În jur, ca să se asigure că nu o auzea nimeni altcineva. Apoi șopti: ... următorul lucru pe care mi-l amintesc e că un necunoscut a trimis un pahar de șampanie din cea mai bună. Cine era? am Întrebat. —Ei bine... Era... n-o să-ți vină să crezi. Era Sanford Berman. Nu se poate, am rămas eu fără glas. —Ba da, chiar el. Își sărbătorea cotarea la bursă a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
și jumătate. Nu pot să ies cu un babalâc. Desigur, Îmi plac babalâcii, dar nu ca iubiți. Așa, unde rămăsesem? m-a Întrebat Lauren. Ți-a fost adusă băutura din partea lui Sanford, i-am amintit. —Păi, am dat pe gât paharul ăla de șampanie și apoi a venit chiar Sanford la masă și a Început să-mi vorbească. Era atât de fermecător - așa cum sunt lucrurile vechi. I s-a părut foarte „modern“ că mă distrez așa În ziua divorțului. Așa că eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
luna de miere. Toată lumea crede că sunt nebună când beau așa ceva la prânz În locul pentru servit ceai de la Carlyle, spuse Tinsley, oferindu-ne câte o băutură mie și lui Lauren. Apoi Își dădu coama blondă pe spate și sorbi conținutul paharului dintr-o Înghițitură. —Haideți să Înotăm, ne invită Lauren. Mă coc de cald. —Eu nu pot. Sunt prea obosită, răspunse Tinsley, făcând cu ochiul. S-a Întins cât era de lungă pe o uriașă saltea albă, plină cu perne imense

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
treptele joase care duceau În salon. Luă un prosop dintr-un vraf ordonat aflat pe o masă din nuiele și mi-l Întinse. Doamne, ce plăcut a fost Înotatul ăsta, am spus eu, ștergându-mă cu prosopul. Am luat un pahar cu mojito și am sorbit din el. Era foarte revigorant. —Nu-i așa că e genială piscina? remarcă retoric Lauren. Se ghemui În prosop pe canapeaua din fața lui Tinsley, iar eu, Într-un balansoar vopsit Într-un violent albastru Latino. Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
iar pe celălalt l-a sprijinit de umerii În mișcare ai lui Lauren. Nu a fost prea grozav fără voi două, răspunse Hunter. Luăm ceva de băut? Mi-e o sete de mor. Câteva minute mai târziu, În timp ce ne sorbeam paharele de Saccotini lângă bar, Lauren remarcă: —Ești foarte norocoasă. Se uită la Hunter, după care din nou la mine. E frumos să-l pui În ramă. —Hei, termină! exclamă Hunter jenat. Hai că mi-a venit o idee grozavă. Ce-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
m-ai angaja niciodată tu Însăți, așa că m-a angajat ea pentru tine. Adorabil gest din partea ei, nu-i așa? Nu că vreau să mă laud, dar sunt strălucit În ceea ce fac, așa că aranjamentul ăsta este convenabil pentru toată lumea. Un pahar de șampanie? Întrebă el, deschizând frigiderul. Fără să mai aștepte un răspuns, destupă o sticlă și turnă șampanie În două pahare. Am ciocnit. Am luat o Înghițitură, resemnată: efectul Milton lucra la nivel Înalt. Este uimitor, nu-i așa, de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
că vreau să mă laud, dar sunt strălucit În ceea ce fac, așa că aranjamentul ăsta este convenabil pentru toată lumea. Un pahar de șampanie? Întrebă el, deschizând frigiderul. Fără să mai aștepte un răspuns, destupă o sticlă și turnă șampanie În două pahare. Am ciocnit. Am luat o Înghițitură, resemnată: efectul Milton lucra la nivel Înalt. Este uimitor, nu-i așa, de cât de puțin este nevoie ca să te lași convinsă că un lucru Împotriva căruia ai luptat multă vreme este, de fapt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
pentru a face rost de mobilă magnifică. În mintea mea plănuiam deja aici o petrecere-surpriză de ziua lui Hunter - atunci când va fi gata, locul avea să fie un spațiu nemaipomenit pentru a găzdui o petrecere. —Ei, spuse Milton golindu-și paharul, o să fie ușor. E doar o treabă de cosmetizare. Cred că o să putem termina Încăperile principale până la Întoarcerea soțului tău. Unde e Hunter, de fapt? —E la Paris. Lucrează În locații pentru noul lui show, am răspuns. — Ce frumos! Trebuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Mergem cu toții la un restaurant din rue Oberkampf. Cred că ea a făcut rost de masă. Luni a fost o zi proastă. Hunter tot nu a sunat, eu nu am putut să dau de el și, picătura care a umplut paharul, Alixe Carter nu și-a făcut apariția la proba stabilită. Eram sigură că o auzisem pe Lauren confirmând data și ora - 2 după-amiază, luni, 20 septembrie. Dar Alixe nici nu a dat telefon, nici nu a trimis email, iar la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]