2,054 matches
-
avut o vegetație bogată care cuprindea o serie întreagă de specii de arbori, arbuști, ferigi și ierburi. Arborele dominant făcea parte dintr-o specie de palmier acum dispărută ("Paschalococos disperta"), înrudită cu palmierul de vin din Chile ("Jubaea chiliensis"). Acest palmier ajungea la maturitate în circa 100 de ani. Eforturile cercetătorului Tony Hunt, dar și ale altora, au demonstrat faptul că șobolanul polinezian, adus de primii coloniști, a avut un rol major în dispariția palmierului din Râpă Nui. Urme de dinți
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
vin din Chile ("Jubaea chiliensis"). Acest palmier ajungea la maturitate în circa 100 de ani. Eforturile cercetătorului Tony Hunt, dar și ale altora, au demonstrat faptul că șobolanul polinezian, adus de primii coloniști, a avut un rol major în dispariția palmierului din Râpă Nui. Urme de dinți de șobolan pot fi văzute pe 99% dintre nucile descoperite în peșteri sau în diferite situri arheologice, ceea ce a dus la concluzia că șobolanul polinezian a împiedicat, practic, reproducerea acestor arbori. Acest lucru, plus
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
situri arheologice, ceea ce a dus la concluzia că șobolanul polinezian a împiedicat, practic, reproducerea acestor arbori. Acest lucru, plus faptul că multe zone au fost defrișate pentru a face loc noilor așezări au condus în cele din urmă la extincția palmierului din Râpă Nui acum circa 350 de ani. Arborele toromiro ("Sophora toromiro"), prezent cândva pe insulă, nu se mai regăsește în sălbăticie. Singurele locuri în care se mai regăsește acest arbore sunt Grădină Botanica Regală Kew (Marea Britanie) și Grădină Botanica
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
aceste grădini își au originea în semințele culese de către exploratorul Thor Heyerdhal în anii 60 ai secolului trecut. În prezent se derulează un proiect de reîmpădurire a insulei cu toromiro plecând chiar de la acești arbori din grădinile botanice pomenite. Odată ce palmierii și toromiro au dispărut, ploile și-au redus mult volumul ca urmare a reducerii umezelii din sol și din aer. După ce insula a fost folosită ca să hrănească mii de oi timp de aproape o sută de ani, pe la mijlocul secolului trecut
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
fi tarate către locurile lor. Alte teorii iau în calcul folosirea unor sine din lemn sau chiar structuri în formă de scară, peste care statuile ar fi putut fi transportate și așezate în locurile lor. Dacă vechii pascuani au folosit palmieri la transportul statuilor, se ridică întrebarea de ce locuitorii insulei au sculptat cele mai mari statui spre sfârșitul secolului XVII, atunci când palmierii aproape că dispăruseră? Cum aveau de gand să le transporte de pe locul de execuție până la amplasamentul final al acestora
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
scară, peste care statuile ar fi putut fi transportate și așezate în locurile lor. Dacă vechii pascuani au folosit palmieri la transportul statuilor, se ridică întrebarea de ce locuitorii insulei au sculptat cele mai mari statui spre sfârșitul secolului XVII, atunci când palmierii aproape că dispăruseră? Cum aveau de gand să le transporte de pe locul de execuție până la amplasamentul final al acestora? Tradițiile pascuane se referă, în sens metaforic, la o putere spirituală denumită "mâna" și cu ajutorul căreia statuile putea fi făcute să
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
o speculație. Mulți cercetători, cum ar fi [Finney (1994), Hunter Anderson (1998), P.D. Nunn (1999, 2003), Orliac (1998)] au atras atenția asupra Micii Glaciațiuni ca fiind unul dintre factorii care au contribuit la suprasolicitarea resurselor insulei și astfel la dispariția palmierilor. Oricum, experții nu au căzut încă de acord asupra datei când palmierul Râpă Nui a dispărut. În cartea sa "Collapse", Jared Diamond respinge schimbările climatice din trecut ca fiind un factor decisiv în defrișarea insulei și oferă o altă explicație
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
P.D. Nunn (1999, 2003), Orliac (1998)] au atras atenția asupra Micii Glaciațiuni ca fiind unul dintre factorii care au contribuit la suprasolicitarea resurselor insulei și astfel la dispariția palmierilor. Oricum, experții nu au căzut încă de acord asupra datei când palmierul Râpă Nui a dispărut. În cartea sa "Collapse", Jared Diamond respinge schimbările climatice din trecut ca fiind un factor decisiv în defrișarea insulei și oferă o altă explicație, susținând intervenția exclusiv umană. Influențat de interpretarea romantică a lui Thor Heyerdhal
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
Collapse", Jared Diamond respinge schimbările climatice din trecut ca fiind un factor decisiv în defrișarea insulei și oferă o altă explicație, susținând intervenția exclusiv umană. Influențat de interpretarea romantică a lui Thor Heyerdhal a istoriei insulei, Diamond arată că dispariția palmierilor pare a coincide cu declinul cuvilizației pascuane, declin survenit în secolele XVII și XVIII. Acest lucru este relaționat cu faptul că, în acea perioadă, pascuanii au încetat să mai facă statui și au început să distrugă "ahu", adică platformele de
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
copaci, mai ales toromiro (care a dispărut în secolul XX probabil din cauza creșterii foarte lente a acestuia și a modificărilor de ecosistem). Cornelis Bouman, căpitanul corabiei lui Jakob Roggeveen, a menționat în jurnalul sau: „în afară de igname, banani și de mici palmieri de cocos, am văzut puține lucruri și nici un alt soi de copac sau de recolte”. Conform lui Carl Friedrich Behrens, unul dintre ofițerii lui Roggeveen, „...băștinașii ne-au oferit frunze de palmier în semn de pace”. După etnograful Alfred Metraux
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
jurnalul sau: „în afară de igname, banani și de mici palmieri de cocos, am văzut puține lucruri și nici un alt soi de copac sau de recolte”. Conform lui Carl Friedrich Behrens, unul dintre ofițerii lui Roggeveen, „...băștinașii ne-au oferit frunze de palmier în semn de pace”. După etnograful Alfred Metraux, cel mai răspândit tip de casă se numea „hâre paenga”, cunoscut astăzi sub numele de „casă barcă” deoarece acoperișul aducea cu o barcă răsturnata. Fundația caselor era făcută din lespezi de bazalt
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
peste care se așeza un alt strat format din frunze de trestie de zahăr peste care se așeza, în final, o rogojina împletita din iarbă. Au existat relatări ale unor europeni care au afirmat că au văzut „trunchiuri mari de palmier”. Peiser consideră aceste relatări că un indiciu în favoarea existenței unui număr apreciabil de arbori relativ mari în acea perioadă, ceea ce contrazice afirmația de mai sus a lui Bouman. Ar trebui să se aibă în vedere faptul că plantațiile erau localizate
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
existența sa îndelungată ca oraș stat. De o parte și de alta a scutului se găsesc două ramuri a două specii diferite de plante, ambele asociate cu Malta și ambele simboluri ale păcii, o ramură de măslin și una de palmier. Cele două ramuri sunt colorate în culorile lor naturale, fiind la bază legate cu o banderolă de culoare albă pe care scrie cu litere majuscule negre, separate fiind de zone circulare de culoare roșie, Repubblika ta' Malta, numele oficial al
Stema Maltei () [Corola-website/Science/302802_a_304131]
-
între cele două aripi pectorale, utilizate ca niște mâini, un scut având culorile steagului maltez, roșu și alb. De asemenea, delfinii au fiecare, între corpurile lor și scut, câte o ramură a uneia din cele două plante tradiționale ale Maltei, palmierul și măslinul, simbolizând "Victoria" și "Pacea". Valurile albastre sugerate mai jos semnifică Marea Mediterană, iar crucea dublă malteză semnifică vechile legături ale Maltei cu Ordinul Sfântului Ioan. O coroană de forma unui fort cu opt turnuri octogonale înconjoară o cască de
Stema Maltei () [Corola-website/Science/302802_a_304131]
-
asta este o convenție picturală ori dacă o făceau în viața de fiecare zi este neclar. 1. Oamenii de obicei erau desculți și își cărau sandalele spre a le purta numai la nevoie. 2. Sandalele erau făcute din fibre de palmier sau papirus împletit. Popoarele care trăiau în jurul Mediteranei aveau nevoie mică de încălțăminte elaborată, cu excepții ca Hitiții din platourile lor Anatoliene care purtau pantofi cu vârfurile răsucite în sus, deși în reliefurile egiptene Hitiții sunt pictați desculți. Căutătorii de
Vestimentația Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302843_a_304172]
-
gust dulce, sărat și uneori condimentat. Un fel special sunt tăițeii crocanți. În trecut laptele din nuca de cocos era folosit doar la desert și la anumite feluri de mâncare. Acum este un ingredient important, la fel ca zahărul de palmier și făina de orez. Odată cu sosirea lor, portughezii au introdus ouăle în ultimul fel de mâncare. Astfel că, desertul portughez facut din sirop de zahăr și gălbenușuri de ou este bine cunoscut până în ziua de azi. Bucătăria vestică a avut
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]
-
amidon. Thailandezii manâncă mâncarea cu orez. Folosirea alunelor și a nucii de cocos în mâncărurile gătite cu curry este și ea tipic thailandeză. Ierburi distincte se amestecă cu acreala picantă a lamâiei proaspete sau cu dulceața plăcută a zahărului de palmier. Mâncarea thailandeză este ușoară, iar mirosul ei se simte cu mult înainte ca mâncarea să ajungă pe masă. Ierburile și mirodeniile folosite drept ingrediente sunt mult mai aromate decât cele vestice și fiecare fel de mâncare thailandez are un buchet
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]
-
vechea fortăreață a regilor Trestii, aflată in vârful Deltei și cunoscută sub numele de "Zidul Alb". Situat pe malul apusean al Nilului, Memfis se bucura de o poziîie frumoasă, nu departe de fluviu, în mijlocul unui câmp fertil, cu livezi de palmieri umbroși. Accesul spre deșert se făcea prin spatele orașului, pe niște pante stâncoase și nisipoase. Casele erau construite din cărămidă uscată la soare și apoi văruită; bârnele acoperișurilor se sprijineau pe stâlpi subțiri din lemn, vopsiți în culori vii. Mobilierul
Prima Dinastie Egipteană () [Corola-website/Science/302984_a_304313]
-
au adus și ei contribuția la frumusețea orașului. În secolul al XII-lea, au ridicat "Moscheea al-Kutubyya", al cărei minaret înalt de 77 metri este emblemă orașului. În 1912, când țara intră sub protectorat francez, Marrakech-ul atrage prin mulțimea de palmieri și plante subtropicale iar, din 1916, începe construcția orașului modern. În cea mai veche parte a să - Medina - labirintul de străduțe ascunde vile bogate, palatele sultanilor și câteva dintre cele mai cunoscute bazaruri orientale. Sunt aici, de asemenea, vechi fortificații
Marrakech () [Corola-website/Science/304500_a_305829]
-
0811 90 95 67 ex 0811 90 95 40 Fructe de măceș, crude sau tratate cu abur ori fierte în apă, congelate, 0 fără să conțină adaosuri de zahăr sau de alți îndulcitori ex 1511 90 19 10 Ulei de palmier, ulei de nucă de cocos (copra), ulei de sâmburi de palmier, 0 ex 1511 90 91 10 pentru fabricarea de : ex 1513 11 10 10 acizi grași monocarboxilici industriali de la subpoziția 3823 19 10, ex 1513 19 30 10 - amestecuri
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
măceș, crude sau tratate cu abur ori fierte în apă, congelate, 0 fără să conțină adaosuri de zahăr sau de alți îndulcitori ex 1511 90 19 10 Ulei de palmier, ulei de nucă de cocos (copra), ulei de sâmburi de palmier, 0 ex 1511 90 91 10 pentru fabricarea de : ex 1513 11 10 10 acizi grași monocarboxilici industriali de la subpoziția 3823 19 10, ex 1513 19 30 10 - amestecuri de esteri metilici ai acizilor grași de la subpoziția 3824 90 95
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
diferitele niveluri. Pe sub rădăcinile plantelor erau o serie de canale, care umezeau neîncetat pământul. Datorită posibilităților întreținerii unei continue umidități, pe terase au putut să crească nu numai bogate partere de flori, dar și pomi fructiferi, anumite specii de tamarix, palmieri etc. Primele cercetări arheologice moderne au fost întreprinse de o misiune franceză condusă de Fulgence Fresnel în anii 1852 - 1855, explorarea completă a fost făcută de o misiune germană condusă de Robert Koldewey în anii 1899 - 1914. Săpăturile efectuate în
Grădinile suspendate ale Semiramidei () [Corola-website/Science/303740_a_305069]
-
un cimitir local, dat în folosință ca atare nu înainte de a doua jumătate a sec. al III-lea. Papa Alexandru I în iconografie și monumente Atributele cele mai frecvente - deși nu ad personam - ale papei Alexandru I sunt tiara și palmierul, întrucât este de obicei reprezentat ca papă martir. Uneori însă palmierul (simbolul martiriului) nu apare, chiar dacă confuzia și confundarea cu martirul Alexandru din via Nomentana a persistat. Rămășițele sale sunt venerate la Stavelot, la Aschaffenburg pe Main și la Freising
Papa Alexandru I () [Corola-website/Science/303750_a_305079]
-
doua jumătate a sec. al III-lea. Papa Alexandru I în iconografie și monumente Atributele cele mai frecvente - deși nu ad personam - ale papei Alexandru I sunt tiara și palmierul, întrucât este de obicei reprezentat ca papă martir. Uneori însă palmierul (simbolul martiriului) nu apare, chiar dacă confuzia și confundarea cu martirul Alexandru din via Nomentana a persistat. Rămășițele sale sunt venerate la Stavelot, la Aschaffenburg pe Main și la Freising, în Bavaria. În prima reprezentare cunoscută, sfântul Alexandru este reprezentat pe
Papa Alexandru I () [Corola-website/Science/303750_a_305079]
-
animale și vegetale neprelucrate Grăsimi și uleiuri animale neprelucrate și rafinate, cu excepția grăsimilor de bovine, oi, capre, porci și pui Ulei neprelucrat din boabe de soia, arahide, măsline, semințe de floarea soarelui, semințe de bumbac, rapiță, napi de câmp, muștar Palmier, nucă de cocos, sâmburi de palmier, semințe de in 21550 21560 319c 31920.1 884b 88411.2 216b 21620 21630 21640 0806.20, 0813, 0814, 2008.20- -.9 1212.30 2308 1503, 1504, 1506 1507.10, 1508.10, 1509.10
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]