2,024 matches
-
expresiva, la "o răsucire mentală pe călcâie"8: Cel care, stând pe vârful Etnei, aruncă o privire în jurul său, este mișcat mai ales de extinderea și diversitate priveliștii. Numai printr-o rapidă rotire pe călcâie poate el speră să înțeleagă panoramă în sublimitatea unității ei [s.n.]. Dar cum, pe vârful Etnei, nimeni nu s-a gândit să se răsucească pe călcâie, unicitatea deplină a acestei perspective nu a fost surprinsă vreodată; așa că, din nou, indiferent de ce considerațiuni ar fi implicate în
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
159-161; Sângeorzan, Conversații, 239-243; Tomuș, Mișcarea, 258-261; Mihai Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București, 1982, 34-49; Marcea, Concordanțe, 294-296; Diaconescu, Dramaturgi, 274-277; Virgil Nistor, Incursiuni în lumea candorii, ST, 1983, 6; Ion Lungu, Un talent mereu viu, ST, 1984, 11; Ghițulescu, O panoramă, 201-208; Ungureanu, Proza rom., I, 437-451; Rotaru, O ist., III, 874-881; Cosma, Romanul, I, 289-290; Dorina Grăsoiu, Proza lui Vasile Rebreanu, TR, 1982, 4; Miron Scorobete, Vasile Rebreanu 60, TR, 1994, 48; Negoiță Irimie, Toast la „Casa” scriitorului, TR, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
este evidențiată trecerea „de la reportaj la foileton” a lui Geo Bogza, sunt puse „sub semnul realismului” textele lui Marin Preda, Titus Popovici, Nicolae Velea și sub acela al barocului romanele lui Eugen Barbu, Dumitru Radu Popescu și Fănuș Neagu. Această panoramă a prozei românești postbelice este întregită de prezentarea „romanului problemă” al lui Alexandru Ivasiuc. Comentariul, articulat la text, dar și la context (evoluția prozei românești), se ordonează în jurul structurilor narative și tipologice, făcându-se remarcat și printr-un echilibru între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
și gimnazial în perioada 1938-1961 / 260 Tabel 26. Periodizarea marxistă a istoriei universale și a celei naționale / 274 Tabel 27. Finanțarea acțiunilor social-culturale în intervalul 1950-1989 / 293 Tabel 28. Tabloul general al învățământului românesc în perioada 1938-1989 / 294 Tabel 29. Panorama învățământului preuniversitar românesc între 1938-1989 / 295 Tabel 30. Evoluția mândriei de a fi român, N=3.621 / 343 Tabel 31. Evoluția suportului politic pentru extrema dreaptă românească (1994-2007) / 334 Tabel 32. Rezultatele alegerilor parlamentare ale partidelor de extremă dreapta, 1992-2012
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1991, pp. 132-133) Progresele sunt evidente: începând cu anii '80, mai bine de cinci milioane și jumătate de subiecți erau angrenați în sistemul de școlarizare. Tabelul următor ilustrează dinamica învățământului preuniversitar, excluzând populația de copii care frecventau grădinițele. Tabel 29. Panorama învățământului preuniversitar românesc între 1938-1989 Sursa: Anuarul Statistic al României 1991 (1991, pp. 132-135) Creșterile cele mai spectaculoase sunt înregistrate nu atât în învățământul primar și gimnazial, cât mai ales în privința învățământului liceal și al celui profesional. Progresele cantitative realizate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
noastre socialiste", programul schițează cea mai mistificată versiune a trecutului național, în care miturile naționalismului interbelic și miturile socialismului postbelic se hibridează în marea epopee social-națională a poporului român. Iată tabloul impresionist, zugrăvit printr-un minim de tușe, care redă panorama istorică a românilor. În chestiunea originii, Programul... statuează doctrina tracismului. Civilizația traco-dacă, în fondul căreia își are obârșia spiritualitatea poporului român, este elevată la rangul celor mai avansate civilizații ale antichității (greacă, romană, persană etc.), cu care a intrat într-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai ales prin felul seducător în care au știut să nareze, sunt niște povestitori înnăscuți, amuzanți, ironici și spirituali. Forța narațiunilor lor uimește și peste veacuri. Au reușit să surprindă, în capodopere precum Decameronul sau Povestirile din Canterbury, o adevărată panoramă umană. Decameronul este o commedia dell’uomo, summa lui Boccaccio, o narațiune luminoasă și încărcată de omenesc, care stă alături de Divina Comedie a lui Dante, însă de data aceasta nu mai glorifică transcendentul, ci bucuriile și extazul vieții terestre. 8
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în a distinge binele de rău. De aici decăderea, demitizarea pe care o cunoaște donna angelicata, de care ne-am preocupat în subcapitolul al doilea al aceluiași ultim capitol. Decameronul și Povestirile din Canterbury reprezintă o imensă imago mundi, o panoramă umană, în toată varietatea sa de personaje și de evenimente 1056, „impresia unică și armonioasă a unei lumi ușuratice și superficiale, îndreptată numai în afară, spre bucuriile vieții, mânată încolo și încoace de capriciile sorții” 1057 . Giovanni Boccaccio și Geoffrey
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este că editura trebuie menționată, ca semn al rigorii. Uneori, apariția cărții la o anumită editură conferă acesteia un real prestigiu, deși nu Întotdeauna se Întâmplă așa. Iată ce scria Irina Petraș (2003): Apoi, am ales și aici (ca În Panorama criticii), oricât de condamnabilă ar fi alegerea [subl. n.], să nu transcriu editurile și locul de apariție al cărților (În bulversatul peisaj editorial contemporan, aceste date și-au pierdut, din păcate, relevanța - apariția la o editură sau alta nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În sensul acesta am preferat ca să clasificăm tulburările personalității, într-un cadru cât mai cuprinzător care să se refere la toate registrele personalității, încercând, în felul acesta, să ieșim din limitele strict și exclusiv medicale ale clasificărilor clinico-psihiatrice, realizând o „panoramă psihopatologică” cât mai cuprinzătoare a suferinței personalității, care să corespundă cu intenția noastră expusă în Secțiunea I a lucrării de față. Plecând de la aceste considerații, vom analiza în Secțiunea a III-a a lucrării noastre următoarele tipuri de tulburări psihice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
necunoscut, pseudo-descoperiri fantastice, imaginare, toate acestea fiind corelate simbolic cu angoasa, pe care caută să o evite într-o manieră sublimată, tocmai apelând la aceste domenii „explicative” ale „pseudoștiințelor”. În sensul acesta, atmosfera opiniei publice pare a fi o vastă panoramă onirică care cuprinde întreaga societate și căreia nu i se poate sustrage nimeni. Expansiunea nevoilor culturale generată de „cultura de masă” este favorizată de două grupe de factori: prelungirea duratei de școlarizare și complexitatea formării profesionale, dezvoltarea distracțiilor, a divertismentului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în persoană... Astfel de fraze care circulă deja în afara pieselor și care au intrat în limbajul comun demonstrează că Leonida rămâne un suveran în universul teatrului comic caragialian. 4. O scrisoare pierdută - „teatrul lumii politice pe scena teatrului“ 4.1. Panorama piesei În piesele O noapte furtunoasă și Conu Leonida față cu reacțiunea, Caragiale se oprește asupra unor personaje din burghezia periferică, aflată oarecum în afara arenei politice, dar interesată de modul în care se face politică. Aceste două comedii, excelente din
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
piesei treburile publice se confundă cu nevoile și interesele strict personale, cu ambițiile și resentimentele proprii. Lumea pe care o descrie dramaturgul este o lume coruptă, unde stăpânesc ipocrizia, felonia, imoralitatea, favoritismul, o ambiție care ia forme agresive. Aceasta este panorama în care ne introduce comedia lui Caragiale, ajuns la deplina maturitate a viziunii sale sociale și a măiestriei dramatice. Realizarea artistică a Scrisorii pierdute constituie un apogeu al dramaturigiei românești care nu a fost încă depășit. Personajele piesei sunt mânuite
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
admirația pentru literatură între respectul civilizat și pasiunea inocentă”. Neocolit de subtilitate, dar ocolit de partipriuri generaționiste, mobil în regim polemic, dar atent la civilitatea tonului, S. este un critic solid, urmărind programatic, prin augmentări succesive ale sumarelor, sinteza și panorama. Fundamental un spirit canonic, el modulează totuși această constantă în sensul conștiinței relativității faptului literar, înscris, pe de o parte, în social-politic, iar pe de altă parte supus unei eroziuni intrinseci. SCRIERI: Diferența specifică, Cluj-Napoca, 1982; Incursiuni în literatura actuală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
critice, Iași, 1998, 168-177; Cornel Munteanu, Diagnoza spiritului critic, JL, 2000, 15-18; Dimisianu, Lumea, 382-387; Micu. Ist. lit., 717; Irina Petraș, Vârste critice, APF, 2001, 2; Cristea-Enache, Concert, 442-448; Grigor, Moromete, 64-68; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 140-142; Petraș, Panorama, 577-579; Alexandru Pintescu, Ion Simuț între agorafilie și bibliopolis, CL, 2002, 3; Dicț. scriit. rom., IV, 256-257; Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Cluj-Napoca, 2002, 340-344; Paul Silvestru, Carte de citire, București, 2002, 114-117; Tudorel Urian, Revizuirea revizuirii?, RL, 2003, 42; Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
se mai poate vedea", anunță ghidul, conștient de efectul anunțului său. Noi, turiști de luna iulie, mai mult sau mai puțin bronzați, megem în șir indian pe lîngă zidul exterior al cetății. De partea aceasta a castelului, degajată cu totul, panorama este imensă, sublimă. E nevoie să reamintim că ceea ce vizităm azi drept castele catare nu sunt catare? Cetățile actuale (ridicate la sfîrșitul secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea, renovate apoi) au avut pînă în secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Cinema Splendid”, ST, 1978, 8; Elena Tacciu, Un bildungsroman, RL, 1981, 10; H. Zalis, Planurile cinematografice ale memoriei, CNT, 1981, 19; Iorgulescu, Critică, 141-144; Brădățeanu, Istoria, III, 235-237; Cocora, Privitor, II, 113-115; Diaconescu, Dramaturgi, 230-233; Faifer, Dramaturgia, 146-148; Ghițulescu, O panoramă, 292-295; Mihai Vasiliu, Al. Voitin -70, RL, 1985, 32; Ionuț Niculescu, Al. Voitin, un dramaturg al proceselor deschise, T, 1986, 10; Miruna Ionescu, „Dezbateri dramatice”, SLAST, 1987, 6; Romulus Diaconescu, „Dezbateri dramatice”, RL, 1987, 38; Ileana Berlogea, „Oameni care tac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
Baltazar, „Poeme în aer liber”, „Tiparnița literară”, 1929, 6-7; P.C. [Petru Comarnescu], „Poeme în aer liber”, „Ultima oră”, 1929, 100; Virgil Ierunca, „Manifestație”, RMB, 1945, 379; Mihu Dragomir, „Manifestație”, „Înainte”, 1945, 332; Iosifescu, Drumuri, 93-96; Philippide, Considerații, I, 275-283; Piru, Panorama, 69; Eugen Luca, Ștefan Roll sau Despre structura poemului, CNT, 1969, 11; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 192-205; Nicolae Manolescu, „Ospățul de aur”, CNT, 1970, 8; Ion Bălu, Ștefan Roll - prozatorul, CRC, 1970, 8; Ilarie Voronca, Act de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
i. atrage colaborarea marii majorități a scriitorilor reprezentativi ai epocii, cu orientări ideologice din cele mai diverse. Prin calitatea articolelor și prin prestigiul colaboratorilor săi, R.n.i. se impune ca una dintre cele mai importante publicații culturale ale vremii, o panoramă consistentă și extrem de generoasă a literaturii. Rubrici: „Informațiuni”, „Ecouri”, „Cronica teatrală”, „Cărți și reviste”, „Teatru în teatru”, „Teatru în provincie”. „Rubrica femeii”, „Sport”, „Note”, „Cronica modei”, „Cronica muzicală”, „Rubrica filmului”, „Viața în aer liber”, „Cronica mondenă”, „Vitrina cărții românești”, „Cronica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
ALA, 1997, 390; Nicoleta Sălcudeanu, Secvențe de viață, VTRA, 1997, 9; Aurel Pantea, Însemnări cu spatele la lume, VTRA, 1997, 9; Gheorghe Bulgăr, Istorie, cultură și filologie, VR, 1998, 7-8; Rusu, Membrii Academiei, 536-537; Ion Simuț, Meandrele memoriei, „Cuvântul”, 2000, 5; Petraș, Panorama, 617-618; Popa, Ist. lit., II, 1098; Dicț. scriit. rom., IV, 628-629; Simion, Genurile, 171-176; Zamfirescu, Istorie, II, 568-571. C. Pp., G. Dn.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
Lucian Blaga. Dor și eternitate nu rămâne singular. Criticul abordează în aceeași formulă (comentariu argumentat printr-o veritabilă antologie din opera scriitorului) creația lui B. Fundoianu (Priveliștile poeziei, 1985), vădind o percepție sigură a valorilor care specifică lirismul acestuia în panorama poeziei românești. Poezie. Destin, dramă (1982) este, în context, o panoramă esențială a poeziei românești de la Eminescu și Macedonski, la Ștefan Aug. Doinaș și Leonid Dimov. Convingătoare la nivelul ipotezei de lectură, cartea e scrisă febril, în spiritul criticii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
aceeași formulă (comentariu argumentat printr-o veritabilă antologie din opera scriitorului) creația lui B. Fundoianu (Priveliștile poeziei, 1985), vădind o percepție sigură a valorilor care specifică lirismul acestuia în panorama poeziei românești. Poezie. Destin, dramă (1982) este, în context, o panoramă esențială a poeziei românești de la Eminescu și Macedonski, la Ștefan Aug. Doinaș și Leonid Dimov. Convingătoare la nivelul ipotezei de lectură, cartea e scrisă febril, în spiritul criticii de identificare, vizând un tematism existențial. Cercetătorul continuă seria edițiilor de documente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
Cartea vieții, RL, 1994, 30; Constantin Hârlav, Marin Bucur, „Opera vieții. O biografie a lui I. L. Caragiale”, RITL, 1995, 1; Cornea, Semnele, 160-168; Dicț. scriit. rom, I, 386-388; Alexandru George, Caragiale, București, 1997, 144-150; Micu, Scurtă ist., IV, 199; Petraș, Panorama, 155; Popa, Ist. lit., II, 829-830; Al. Th. Ionescu, Lumea operei lui Caragiale, „Calende”, 2002, 1; Ștefan Badea, Harta ținutului Caragiale, RL, 2003, 38. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
cathedra, O, 1997, 5; Horea Poenar, Xenogramele unui critic clujean, TR, 1997, 36-37; Paul Cernat, În anticamera sintezei, OC, 2000, 4; Carmen Mușat, Excurs hermeneutic și biografie ludică, OC, 2000, 15; Irina Petraș, Străinul de lângă mine, APF, 2000, 6; Petraș, Panorama, 134-139; Cătălin Ghiță, Eroicul în diacronie, APF, 2002, 4. D.C.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
mai mult decît semnalul său de alarmă. A fi european înseamnă a-l citi, a-l înțelege, a-l revendica pe Bacovia care denunță maladia, iraționalitatea, pietrificarea, viața care se oprește: Și stam împietrit... și de veacuri/ Cetatea părea blestemată. (Panoramă)". Multe, numeroase și mereu fertile și inspiratoare sînt paginile din lucrarea de doctorat a Svetlanei Matta, voce indiscutabil autorizată și de pionierat în concertul exegezelor bacoviene. ["Convorbiri literare", iulie 2013] Vocația și proza democrației În numerele 2, 3 și 4
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]