2,818 matches
-
ei și după ce a întins antena și a dat drumul la aparat, la auzul sunetelor câțiva dintre curioși i-au spus: “Tu pe cine vrei să prostești? Cum poate să vină cântecul și vorba pe sus? Ce, este cineva în par și cântă? Uite, o să facem drăcia asta bucăți ca să vezi că știm că-n ea sunt plăci de gramofon!" Ei bine, cu toată munca de a-i face să renunțe la pornirea dintâi, spartul, nimeni nu a înțeles pe deplin
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Guțaga era român din județul Ismail, din satul Pocrovca Nouă. Ne înțelegeam ca frații: ne certam, ne împăcam, că atfel nu se putea pentru niște chiriași într-o odaie cât un chibrit, cu patul de câteva scânduri aninate pe doi pari, aplecați și ei ca să fie loc și de-o masă. Mai era un taburet și un primus pentru mâncare, aceeași, veșnicul scrob. Mâncarea ca mâncarea dar făceam niște prăjiturele care adunau ca la iarmaroc musafiri din toate direcțiile: nalangâte. Rețeta
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
că Petrișor știa bine rusește, le-o fi spus că-i născut pe meleaguri basarabene, că are prieteni acolo și ăia, în joacă nejoacă l-au ĂDoamne ferește! În starea asta abia perecepeam mișcarea bărbaților. Care cum apuca luase un par, o coadă de furcă sau ce găsise și, poteră de nenorocire se pregăteau să deschidă un nou front antisovietic. Dar n-a fost cazul. Din șartul uliței, mândru și împăunat venea Petre. Uite mamă, a deschis pumnul, mi-au dat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de todos los Santos" strâmtoarea tuturor sfinților astăzi purtându-i numele. Se spune că în dreptul actualei localități Punta Arenas un grup de marinari a coborât pe țărm, unde au întâlnit o balenă eșuată și 200 de schelete umane legate de pari. Oripilat de spectacol, amiralul a părăsit locul "în mare viteză" și nu s-a mai oprit până la ieșirea din strâmtoare, în "ape liniștite", pe care el le-a botezat "Oceanul Pacific". Magellan a mai rămas în folclorul zonei și ca cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
toate cu ocazia unei mini-vacanțe în Chile, în 2002. Fiecare din cele trei reședințe este o reflectare fidelă a locatarului nimic nu e la voia întâmplării, nimic nu e nelalocul lui și toate sunt, ca în bucătăria chinezească, altceva decât par! Când treburile mă țineau în capitală și nu aveam nici o acțiune în provincie, căutam să descopăr câte ceva din Santiago, un oraș cu "istorie" și cu trecut, dar și cu "prezent" (cel de după 1990!). Capitală din 1818, devastată de un incendiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
internațională este pe deplin legitimă. Altfel rămânem un trib retardat, îngăimând ceva de interes etno-antropologic despre „barză, brazdă, viezure”. Dorința celor „vechi” în sensul unei minime recunoașteri și gratitudini din partea celor care îi urmează este la fel de legitimă. Datul anarhist cu parul în tot ce există și nu ne seamănă, la fel ca și ținutul cu dinții de scaun, cu orice preț, inclusiv cu cel al amanetării viitorului sunt la fel de maligne. Este însă drept că la această oră efectul datului cu parul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
parul în tot ce există și nu ne seamănă, la fel ca și ținutul cu dinții de scaun, cu orice preț, inclusiv cu cel al amanetării viitorului sunt la fel de maligne. Este însă drept că la această oră efectul datului cu parul este incomparabil mai mic decât cel al ținutului de scaun cu orice preț. Text publicat în 22, 15-21 noiembrie 2005 Revoluția universitară și agenții acesteia. Răspuns lui Marius Turda Revoluția nu se face cu falanstere Sunt întru totul de acord
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ieșind de la o ședință solemnă la care asistaseră suveranii, și ducele de Spoleto, strigînd cît îl ținea glasul: "Ce zi istorică extraordinară! Iată-ne de acum tovarăși, cot la cot, iar aceasta înseamnă pentru dumneavoastră că ați scăpat de bătutul parului pe loc alături de vitele cehoslovace!". Frază spontană, fără echivoc, ce revela profunzimea acțiunii diplomatice italiene, așa cum o punea la cale Ducele peste capul palatului Chigi (ale cărui birouri nu aveau cunoștință de ea și la care nu-și aduseseră contribuția
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
e în stare să le poată ridica spre creier în setul al treilea, la 2-0 pentru Roddick. Andy e tînăr, pălește ca un oier care înfige ulucile în pămînt, iar old boy Andrei pare ciobanul mioritic clasic, resemnat în așteptarea parului decisiv. La peste 30 de ani, la sfîrșitul unei cariere în care n-ai fost nici Sampras, nici Agassi, nu-i rău! Ai stat aproape două ceasuri pe cimentul verde în fața numărului patru mondial! Din tribună, Jumbo Connors, tomnatic, privește
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
suflet. Trad. și comentarii Alexander Baumgarten. Ediția a II-a. București: Univers Enciclopedic Gold, 2013. Marcus Aurelius. Gânduri pentru sine însuși. Ed. bilingvă. Trad., studiu introductiv, note și indici Cristian Bejan. București: Humanitas, 2013. Platon. Œuvres complètes. Trad. et notes par Léon Robin. Paris: Gallimard, 1950. 2 vol. ---. Opere complete. Ed. îngrijită de Petru Creția, Constantin Noica și Cătălin Partenie. București: Humanitas. Vol. I (2001), II (2002), IV (2004). ---. Legile. Trad. E. Bezdechi. Introd. și trad. cărții XIII Șt. Bezdechi. Univers
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
suspin al tuturor muribunzilor, ultima lor suflare de rămas bun. Întâlnirea cu nevăzătorul ce-și întinde mâna solicitând sprijinul trecătorilor adesea prea supuși grabei cotidiene și între-vederea cu prietenul sub auspiciile ceremoniei funebre determinate de moartea unei ființe dragi acestuia par a fi formate din succesiunea câtorva etape fundamentale: contactul-bulversare sau impactul-naufragiu, preluarea controlului asupra propriei conștiințe de către drama aproapelui, manifestarea saltului empatic, survenirea compasiunii, apariția deciziei de a acționa filantropic-gestual, efectuarea concretă a acestei acțiuni și, în fine, izbucnirea resemnării
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
un popor aluvionar fără trecut și fără istorie, atunci nu putem pretinde nici valori spirituale la care alții au asudat în draci secole sau milenii! La o asemenea turmă smintită, vicleană și violentă nu se poate arăta decît biciul și parul, duhul înțelegerii și al blîndeții fiindu-i străin firii lui îndrăcite. Nefîrtaților! Adevărul este altul și voi, dacă nu l-ați știut, cu siguranță că l-ați intuit pentru că numai așa se poate explica ascunderea tăblițelor de plumb ale strămoșilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
creșterea oilor și cailor. Opulența și luxul acestei cetăți a atras poftele aheilor, care trăiau mai mult din jaf și silnicii. După ce au cucerit orașul cu faimosul ,,cal troian” l-au jefuit și l-au dat pradă focului iar o par-te dintre locuitori s-au salvat plecînd spre alte meleaguri și ajungînd pînă în Italia. Valurile de invadatori ahei, eolieni și dorieni care s-au stabilit în Grecia i-au împins pe pelasgi de pe litoral în ținuturile cele mai grele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lor Ploscînea, au luptat de partea tătarilor, trădîndu-l pe cneazul Mstislav. În letopisețul kievean se precizează că voievodul Ploscînea era creștin. Bun sau rău vodă Ploscînea este de-al nostru și megieș în răbojul timpului. În limba română ploscan este parul cu care se cară grămada de fîn pentru a face o căpiță iar ploscană este căpița de fîn joasă, pala de fîn sau prepeleacul pe care se usucă fînul. Mai avem în limba noastră, verbul a ploscani cu sensul: a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și schingiuiri pentru studenții români. Aici, după ce a fost supus la o anchetă cruntă și nereușind să-i smulgă cele dorite de torționari, a fost dezbrăcat, complet gol, apoi a fost legat cu mâinile la spate și înălțat pe un par până la tavan, după care a început lovirea cu ciomege și răngi, bucățică cu bucățică. Tortura a început la ora 19 și a durat până la ora 22, fără întrerupere. La acel moment, ora 22, CORNELIU NIȚĂ era mort. Măruntaiele erau zdrobite
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ei stăpâni. Ce munceați la Grădina? Când am fost eu la Grădina, eram pe malul Dunării și am lucrat să protejăm malul. Pământu’ de acolo era făcut ca un zid, ca să protejeze Împotriva inundațiilor. Și cum se consolida? Băteam niște pari groși și, după aia, Între pari erau puși snopi din răchită să protejeze, ca să nu rupă apa pământul ăsta care era nisipos și foarte ușor Îl putea lua Dunărea. Odată, Îmi amintesc că era În ianuarie și, apropiindu-ne de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Când am fost eu la Grădina, eram pe malul Dunării și am lucrat să protejăm malul. Pământu’ de acolo era făcut ca un zid, ca să protejeze Împotriva inundațiilor. Și cum se consolida? Băteam niște pari groși și, după aia, Între pari erau puși snopi din răchită să protejeze, ca să nu rupă apa pământul ăsta care era nisipos și foarte ușor Îl putea lua Dunărea. Odată, Îmi amintesc că era În ianuarie și, apropiindu-ne de niște sălcii, o fost gheața mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
te cazau, și te coborau pîn’ tunelul ăla spre fort... Și erau niște linii trase pe jos, și caralii erau pe-o parte și pe alta și te Împingeau, te grăbeau din spate, iar de călcai pe linie luai cu parul peste cap, de ce-ai călcat linia... Care erau condițiile de detenție În Jilava? De la primire te băga Într-o teroare... Ne-au băgat În niște camere mari, de unde a urmat dup-aia să ne deie pân’ camere mai mici
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și o împunsătură de cuțit. Teme lie Trancă fu lovit cu aceeași furie. De îndată ce s-a aflat despre prezența Geambașului, valu rile mulțimii se abătură asupra cârciumii. Unii s-au înar mat cu bastoane, cio mege, pietre, alții au scos parii de pe marginea Dâmbo viței, căci pe vremea aceea gârla curgea joasă puțin mai spre nord și era, pe alocurea, împrejmuită cu uluci. Mulțimea năvăli în cârciumă și o pocnitură de revolver se auzi. Geambașul căzu fără să sufle 41, dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cîte ori vorbește, are vocea în lacrimi. Poză dramatică ori, realmente, străinătatea nu-i priește?... Pentru a patra oară azi, o „echipă” răscolește ghena cu gunoi de lîngă gardul redacției. Bărbatul, care a sărit înăuntrul ei, are drept unealtă un par. N-a găsit decît o bucată de stofă. Nevastă-sa (îmbrăcată cu cojoc) așteaptă mofluză lîngă un cărucior. *Numai cei fixați în clișee mai pot crede într-o „înflorire a culturii” în condițiile de azi, cînd preocuparea numărul 1 e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
deși e în permanență păzită cu strășnicie. Dacă pieirea Muzeului se leagă de o eventuală încercare de a reconstitui ceea ce se numea pe vremuri domeniile regale, e păcat. Regii României erau mai puțin alergici la vecinătatea căsuțelor Muzeului satului decât par a fi astăzi vecinii cu origine sănătoasă ai acelorași case. Și pentru că veni vorba de regi și regine, să amintim că amânarea distrugerii muzeului în 1973, cum era prevăzut, s-a datorat tot intervenției unui personaj încoronat. Dacă nu ar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o zi, mi-a arătat un surprinzător mesaj de la acesta, datat 25 septembrie 1989: „Mon cher ami, Je vous remercie de votre lettre qui tombe à pic. Il y a quelques jours seulement j’avais été frappé ou plutôt bouleversé par le texte de Norman Manea. C’est ce que j’ai lu de mieux sur le cauchemar roumain. Je ne savais pas à qui m’adresser pour avoir quelques détails sur un esprit si lucide qui a eu la chance
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
municipiu N.E. - nord-est No./ Nr. - număr Noem./ Nov. - noiembrie Nr. crt. - număr curent O. - ordin Obs. - observații O.C.R. - Oficiul Central de Românizare O. zi - ordin de zi Oct. - octombrie Ofiț. - ofițer/ofițeri Or. - oraș Ord. - Ordin p./pt. - pentru Par./parag./paragr. - paragraf P.C. - punctul de comandă Pct./punct - punct Pentru conf./ Pt. Conf./ Pt. conformitate/p. conformitate - pentru conformitate Permanența Div. 1 Inf. - Permanența Diviziei 1 Infanterie Plot./ Plut. - plutonier Plot. T.R. - plutonier termen redus Plut. Major - plutonier major
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Depozitul de Geniu Iași cu Nr. 869/1943, raportează că evreii arătați pe tabela anexă în număr de 30 au absentat dela lucru în mai multe zile. 2. Conform Instr. M.St.M. 55.500/1942, Titlul D. Cap. I par. 8 pct. f. și g. micile abateri dela lucru vor fi sancționate cu pedepse corporale, iar absențele repetate cu trimiterea în detașamente exterioare indiferent de meserie și vârstă (Ord. M.ST.M. Nr. 934.762). Față de cele arătate mai sus
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
asemenea situații cu cine te culci? Ai o iubită? — N-am pe cineva anume. — Atunci cu cine te culci? Nu mi se pare că ești unul dintre oamenii ăia pe care nu-i interesează viața sexuală. Și nici homosexual nu pari. Nu vrei să răspunzi la întrebare? Nu, nu sunt homosexual. Nu mă număr printre cei cărora le face plăcere să-și dezvăluie intimitățile, dar nici n-am nimic de ascuns. Și-atunci cu cine te culci? — Cu cine-apuc. Te culci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]