8,430 matches
-
principalul ucigaș al unei societăți este chiar sistemul de sănătate, atunci acel sistem n-are nicio scuză, dacă nu-și schimbă de urgență neajunsurile...Începînd chiar cu fundamentele sale.27” SEMNALELE CHIMICE ȘI SEMNALELE ELECTRICE: BROASCA ȚESTOASĂ ȘI IEPURELE Deși paradigma chimică ramîne baza medicinei convenționale, paradigma energetică cîștigă teren și asta din motive Întemeiate. Frecvențele electromagnetice sînt cu mult mai eficiente decît semnalele chimice (se mișcă cu 299337.984 km/secunda fața de mai puțin de un cm/secunda). În
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
chiar sistemul de sănătate, atunci acel sistem n-are nicio scuză, dacă nu-și schimbă de urgență neajunsurile...Începînd chiar cu fundamentele sale.27” SEMNALELE CHIMICE ȘI SEMNALELE ELECTRICE: BROASCA ȚESTOASĂ ȘI IEPURELE Deși paradigma chimică ramîne baza medicinei convenționale, paradigma energetică cîștigă teren și asta din motive Întemeiate. Frecvențele electromagnetice sînt cu mult mai eficiente decît semnalele chimice (se mișcă cu 299337.984 km/secunda fața de mai puțin de un cm/secunda). În plus, cea mai mare parte a
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
recunoștință față de instrumentele medicale ale medicinii moderne erau imense În perioada În care Tanya a fost operată și nu le voi uita niciodată. Chiar dacă rolul meu profesional pare a fi devenit unul care „provoacă” profesia de medic să Își extindă paradigmele și să Își reducă aroganța și rigiditatea, atunci cînd operația și medicamentele sînt necesare și sînt administrate corect pot doar să mă simt copleșită de un profund respect față de aceste instrumente ale compasiunii și vindecării inventate de umanitate. Bineînțeles Tanya
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
alături, țăranul devine, prin căsătorie, boier, stăpân al unor moșii întinse. Dar numai în vis. Sluga Necuratului nu putea să-i procure decât iluzia opulenței și fericirii. Valorificând o variantă folclorică a motivului „pactul cu diavolul”, povestea poate fi considerată paradigma întregii literaturi a lui G. pe tema goanei după avere. Bogățiile și plăcerile lumești nu sunt, în viziunea scriitorului, decât, cum spun textele sfinte, „umbră și vis”. Un fantastic desfășurat cu o intenție pilduitoare mai estompată include povestirea În pădurea
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
interioare sau transcendente necunoscute și poate mai adevărate. Tocmai pentru a se pune accentul pe funcția investigatoare și prospectivă a imaginației a fost introdus termenul, mai dinamic, imaginar. Imaginarul este capacitatea noastră de a crea imagini noi, exploratoare, vizionare. În paradigma actuală, se accentuează tot mai mult tendința de a privi ficțiunea și ficționalizarea, imaginea și imaginarul, ca o formă alternativă de cunoaștere, mai greu de controlat, dar mai exuberantă și poate mai promițătoare decât cunoașterea rațională. Mai puțin cunoscută În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vizează și nu garantează valoarea. Ceea ce discut nu este reușita sau eșecul estetic al unor asemenea opere, care rămâne să depindă În continuare de harul autorului, ci posibilitatea ca o judecată de eșec să fie pusă din cauza unei neînțelegeri de paradigmă. Formulând cerințe de coerență semantică unor opere anarhetipice riscăm să le falsificăm natura și mesajul și să le condamnăm pe motive extrinseci lor. Cum funcționează așadar o astfel de operă? La un nivel de suprafață, resortul anarhetipului cred că este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
abuziv echivalat cu valoarea, iar tot ceea ce ieșea În afara lui a fost automat aruncat la coșul de gunoi al nonvalorii. Demersul meu vizează denunțarea acestui abuz și recuperarea unor opere pe nedrept desconsiderate valoric, fiindcă fac parte dintr-o altă paradigmă morfologică. Sanda Cordoș: Dar esteticul și existențialul nu se pot defini separat - ele se Îmbină. Nu citesc o dată cartea și spun că acum fac o experiență estetică, și Îmi pun emoțiile și chiar viața Într-o paranteză, pentru ca după aceea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
noastre de lucru, În ciuda a ceea ce a spus, nu demult, guru Fukuyama, de care nu se mai ocupă decât nostalgicii. Lucrurile care s-au Întâmplat după terminarea Războiului Rece indică nu „sfârșitul”, ci reașezarea istoriei În alte cadre, În alte paradigme, În mod cert mai „anarhice”, mai imprevizibile decât ne-ar plăcea nouă - care avem pasiunea sensului pur, limpid, inteligibil - să fie. Trăim o istorie pe care câteodată nu o Înțelegem, o istorie care se sustrage Înțelegerii - și așa trebuie să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
menționat numele „sacru” al lui Freud, În ce măsură „psihanaliza descoperă un eu divizat”? Ai spus că la Freud găsim un eu divizat... Or, deosebirea Între psihanaliza freudiană și „psihanalizele” postmoderne (Bion și alții) se bazează tocmai pe o schimbare radicală de paradigmă. Paradigma acceptată În modernitate, cu anumite excepții, presupunea existența primară a unui eu, a unui subiect central, a unui subiect unitar. Anul trecut a apărut o carte foarte interesantă a lui Steven Pinker (The Blank Slate. The Modern Denial of
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
numele „sacru” al lui Freud, În ce măsură „psihanaliza descoperă un eu divizat”? Ai spus că la Freud găsim un eu divizat... Or, deosebirea Între psihanaliza freudiană și „psihanalizele” postmoderne (Bion și alții) se bazează tocmai pe o schimbare radicală de paradigmă. Paradigma acceptată În modernitate, cu anumite excepții, presupunea existența primară a unui eu, a unui subiect central, a unui subiect unitar. Anul trecut a apărut o carte foarte interesantă a lui Steven Pinker (The Blank Slate. The Modern Denial of Human
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În dezvoltarea subiectului, așa cum Îl Înțeleg psihologiile moderne. Concepția curentă susține că, din momentul când ne naștem, ca subiecți autonomi, asupra noastră se exercită influențe de natură socială, educativă, psihică, și ne formăm pe o linie progresivă. Or, spune Pinker, paradigma este falsă, pentru că ne naștem cu niște precondiționări inexplicabile. În corelarea cu inexplicabilul găsesc eu frumusețea conceptului de anarhetip, care se integrează În această discuție postmodernă nu despre irațional (concept modernist), ci despre inexplicabil. De exemplu, ultimii laureați ai Premiului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care au demonstrat inexplicabilul În sistemele economice, faptul că structurile capitalismului (piața, banii, cererea și oferta), despre care se credea că sunt Întemeiate pe logică și rațiune, sunt puse În mișcare de cu totul alte scheme decât cele ale explicabilului. Paradigma modernă se bazează tocmai pe explicabil; psihanaliza freudiană se bazează prin excelență pe explicabil. Fiind explicabil, chiar dacă e regăsit În fragmente, subiectul devine unitar În hermeneutică, În interpretare. Anarhetipul lui Corin tocmai asta Își propune, să conceptualizeze inexplicabilul. Nu inefabilul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În particular), problema operaționalizării este una de natură metodologică. În final tu propui crearea unor focus-grupuri, ca pe un important argument metodologic... Dar tot finalul mi se pare puțin grăbit - te grăbești să dai niște răspunsuri care totuși țin de paradigma căreia i te opui. Pentru că focus-grupurile sunt deja niște metode bine puse la punct, ce țin de praxisul publicitar. Este una dintre cele mai binecunoscute practici În publicitate. Or, să spui că poți folosi focus-grupul așa cum este el dezvoltat astăzi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În cotidian, cum zicea Marius, și pe imaginea publicitară, pe literatură și pe teatru, mi se pare un prilej de verificare excelentă. Doru Pop: Dacă Îl arunci din nou pe Corin În capcana axialității, atunci iarăși Îl amplasezi Într-o paradigmă refuzată - mă rog, „refuzată” nu e bine, Într-o paradigmă denunțată... Sanda Cordoș: Ei, nu vreau să-l plasez pe Corin nicăieri. Dar el spune „găsesc forme ale anarhetipului În literatura cu sertare, la Apuleius...”. Deci el s-a scufundat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
literatură și pe teatru, mi se pare un prilej de verificare excelentă. Doru Pop: Dacă Îl arunci din nou pe Corin În capcana axialității, atunci iarăși Îl amplasezi Într-o paradigmă refuzată - mă rog, „refuzată” nu e bine, Într-o paradigmă denunțată... Sanda Cordoș: Ei, nu vreau să-l plasez pe Corin nicăieri. Dar el spune „găsesc forme ale anarhetipului În literatura cu sertare, la Apuleius...”. Deci el s-a scufundat În trecut la un moment dat. Asta Înseamnă că există
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
halo, și pui În loc doar propria-ți respirație tăiată. Doru Pop: Problema era ce instrumente de lucru folosești - aici era obiecția mea, dacă poți să folosești niște instrumente de lucru care deja s-au atribuit și care deja aparțin unei paradigme a explicabilului sau dacă, au contraire, folosești niște instrumente de lucru care aparțin raționalului, dar pe care le poți proiecta deasupra a ceea ce există. Corin are ceva foarte frumos În text care e deja germenele, dacă vrei, al unei metode
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aș recomanda această neutralitate de principiu: În primul rând, pentru că discuția despre oricare nou concept care Își revendică identitate postmodernă rămâne, indiferent de bunăvoința participanților la dezbatere, În zona destul de sterilă a diferențierii modern/postmodern, a deja obositoarei dispute Între paradigme și episteme, o dispută fără sfârșit sau cu sfârșit convențional, pentru că totul depinde până la urmă de decupajul bibliografic cu care operezi, ce tabără Îți alegi, argumentele distribuindu-se destul de egal și În una, și În cealaltă. Se vede, de altfel
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să-l export În străinătate, ar trebui să-i atașez o bibliografie masivă În coadă. Să-l raportez așadar și la deconstrucția și diseminarea lui Derrida, și la „gândirea slabă” a lui Vattimo, și la rizomii lui Deleuze, și la paradigmele lui Ihab Hassan. Dar ceea ce mi-ai spus tu mă ajută să mă eliberez de acest sentiment de culpabilitate academică. Fiindcă aparatul respectiv, am impresia, În loc să ajute la degajarea germenelui de noutate al conceptului, nu ar face decât să-l
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
evaluării sale despre lume. Orice tip de cunoaștere nu mai poate da seama decât despre un univers decoerent, adică numai parțial explicitat, În funcție de poziția observatorului. De fapt, ceea ce se schimbă fundamental și ceea ce asigură În același timp originalitatea istorică a paradigmei pe care o trăim este logica pe care ea se fundamentează, care nu mai este o logică dualistă (logica lui Ares), ci una care ia În calcul prezența observatorului, alterantă și alterată, care prețuiește indecidabilele și vede lumea ca o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Într-o perspectivă relațională care „nu percepe realitatea din perspectiva raportului cauză-efect”, ci „asemenea unei pânze de păianjen, o rețea apropiată de interconexiunile observate În modelele fizicii cuantice”2. Noile imperative ale cunoașterii nu mai reclamă doar o schimbare de paradigmă, precum revoluțiile științifice analizate de Kuhn, ci par să aibă nevoie de o altă organizare a conștiinței („stare de conștiință șamanică” - la Drouot, „sindromul Evrika!” - la Nalimov). Indiferent de denumire, această nouă stare de conștiință se afirmă atunci când căutarea nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
precum noua conexiune Între real și ficțiune este Încă deficitară, În special pentru criticii tradiționali, care din diverse motive nu reușesc să Înțeleagă ce-i cu postmodernismul. Majoritatea nu realizează faptul că există niște schimbări de epistemă, niște schimbări de paradigmă. Așa Încât contextul nostru local are nevoie de un asemenea text și de asemenea precizări - dar dincolo de asta, e nevoie de mai mult, de individualitatea unor decizii, de creativitate chiar conceptuală. Ceea ce mie mi se pare că În textul Mihaelei nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de valoare aici, ci spun doar că tipologia criticului e mult mai bogată și că ea nu-i conține numai pe cei care simt nevoia să răstoarne textele, să răstoarne metodologiile ș.a.m.d. Horea Poenar: Un critic al actualei paradigme nu este În nici un caz (și subliniez asta) unul care se opune textului sau unei autorități critice mai mult decât face deja acest lucru orice act textual ca discurs, prin forța noii Înțelegeri a textului În postmodernism. Mă refer la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
postmodernism. Mă refer la o structură de diferențiere față de un text care Îți premerge, față de un concept care Îți premerge. E o structură de diferențiere pe care o are orice text și orice act de semnificație și de critică În paradigma postmodernă. Sintagme de genul criticului care se opune numai pentru că vrea să se opună vin dintr-o Înțelegere care nu privește postmodernismul din interior. Un critic nu ține neapărat să se diferențieze. În nici un caz. El privește mai degrabă de la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
textul literar să fie exploatat ca un fel de spărgător de gheață sau ca un fel de inovație frapantă, nu folosit. A găsi cadența cu cercetarea științifică sau cu textul din fizică mi se pare un fel de a descoperi paradigma organicistă. Sigur că gândirea umană este analogică, dar dacă noi am fi fost doar niște analogiști noutatea nu s-ar fi produs. Or, aici este misterul: cum este posibilă noutatea, cum este posibilă tocmai despărțirea, ruptura? Mihaela Ursa: Noutatea și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lumii și În același timp substituie conceptul, nu așteaptă conceptele să vină din urmă să le precizeze. E o umbrelă și nu e o umbrelă apelul meu la discursul științific În paralel cu discursul teoretic, pentru că le văd În interdependență. Paradigma hermetică Corin Braga: Ceea ce face Mihaela nu e chiar așa de izolat, fără paralelisme, de negăsit În alte gândiri contemporane. Exact acesta este demersul lui Gilbert Durand. Și nu mă gândesc la acel Gilbert Durand din Structurile antropologice ale imaginarului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]