7,232 matches
-
mea tiranic” Ai crede că e expresie în delir sau suprarealistă: „doamnă ce tarife au fagii / prelungi aducînd a parabolă / ce pact ciudat de rășină / cu trunchiurile ați încheiat / desigur sînt patru nopți de cînd alunec / pe perne moi în paradis / și nici măcar o creangă incultă / sau un pian topit în urechile surde / spuneți și dumneavoastră / o vorbă în piele de bizon / sau mascați-vă vocea / cu un tigru”. Este, însă, un discurs coerent dar încifrat despre (cu sau fără voia
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
scurți”) - aduc a parabolă, prolixitatea fiind aproape de enigmatic. Un angajament ieșit din ordinea firii („pact ciudat”) se încheie între lumea naturală codificată în „trunchiuri” și cea nonperceptibilă - lumea „rășinii”, semn al nemuririi. Și-apoi enclava duratei („patru nopți”) în infinit („paradis”), în spațio-timpul în care gloria terestră numită prin crengile fizice - atribute ale omagiului - nu mai rezonează: ca un „pian topit în urechile surde”. Expresia abundenței trecătoare a lumii acesteia este „bizonul”, reprezentant, cândva, al prosperității, realitate fanată, astăzi („spuneți și
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
orbindu-te, iar eu în închipuirile mele edenice mă “teleportez” într-un peisaj în plină vară din pânzele maeștrilor flamanzi ai Renașterii, ori din Goya hispanicul - că tot suntem pe meleagurile venerabililor săi înaintași, consumându-mi apropiatul asfințit într-un paradis campestru cum nici nu l-am visat și închipuindu-mă într-o armură medievală prăfuită, fața în față cu “omul erei atomice” care ține între brațele-i vânjoase “trăznetul-lumină” din arcul electric (am în mintea imaginea simbol a “prometeului nostru
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > EȘTI UN VIS... Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2175 din 14 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Tu ești iubirea mea din vis, Un vis frumos, știu bine. Căci mă visez în paradis Alături doar cu tine. În noapte gânduri m-au cuprins Sunt gânduri pentru tine Și îmi apari ades în vis În plăsmuiri divine. Sunt vise ce nu le trăiesc Eu vreau,dar nu se poate Căci o iluzie iubesc, De
EȘTI UN VIS... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367009_a_368338]
-
roz bombon, pe tija verde, grațioasă mijesc boboci ce încă dorm. Un vânt suav poartă petale împrăștiindu-le în zare, rămâne-n urmă doar sămânța într-o capsulă protectoare. De medicină agreate, capsule-n opiu transformate vor potoli ca-n paradis durerile de nedescris. O mică floare, minunată cu un parfum suav, ușor, se poate însă transforma într-un dușman necruțător. Depinde doar de noi să știm natura cum s-o folosim... NUFERI Palatul brâncovenesc cu pădurea ce-l umbrește în
SPLENDOARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367044_a_368373]
-
sângele căreia curgea din belșug sânge polinezian - ba chiar dinspre antipozi și care se recomanda stăruind răspicat și poruncitor, cu mândrie și nesfârșită grație trisilabică, cu numele de CA-LA-FIA, tot ea ocrotitoare și a teritoriilor din dreapta Indiilor, nu departe de “Paradisul Pământesc” ... Californienii au fost întotdeauna un popor în continuă mișcare, începând cu Hernan Cortes - cuceritorul spaniol al Mexicului care pe la 1535 a navigat înspre nord, în căutarea unei insule situată în apropierea “tărâmului paradisiac” , conform consemnărilor din “Las Sergas de
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
George Safir Publicat în: Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Te-aș învăța, iubito, să zâmbești... Mi-e teamă îngerii să nu-i vrăjești. Tu vrei să vină toți la tine-n stol, Și să rămâie Paradisul gol? Te-aș învăța să râzi ca un copil, Dar ce te-ai face fără sex-appeal? Prea mulți tați s-ar repezi la tine, Mulți orfani ar plânge prin cămine...! Te-aș învăța să zbori până la cer, Dar ar rămâne
TE-AŞ ÎNVĂŢA, IUBITO... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367155_a_368484]
-
am greșit - Ce mutare nu a fost adevărată, Deși eternității o clipă i-am cerșit! Dar viața noastră are povești adevărate Nu numai anotimpuri amare că în vis. În suflet o minune adesea ni se zbate, Suava, izvorîta direct din Paradis Sîni, coapse dulci și alte dulcețuri mai eterne Decît stelele nopții, care se prăbușesc Ca valul de zăpadă ce veșnic se așterne Pe trupurile noastre din zborul lui ceresc. AM VRUT SĂ TE VĂD Am vrut să te văd, dar
SAH MAT EROTICE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367172_a_368501]
-
sufletește, cere protecția și dragostea părinților; fiecare copil venit pe lume ne aduce fericirea. Sufletul unui copil este ca o grădină în care cresc întruna flori divers colorare și parfumate. Purtat în brațele părintelui el se simte ca într-un Paradis; legănat de brațele mamei are parte de cele mai frumoase vise. Mângâiat apoi, îmbrățișat, sărutat, sfătuit, încurajat, copilul crește frumos. Și parcă văzându-i cum cresc, știm mai bine pentru ce am venit pe această lume, știm mai bine ce
ZIUA COPILULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367195_a_368524]
-
puțin, țărmul era deja departe, mersese pe placa înghețată a mării ceva mai mult de un kilometru.” Platonia este un personaj aflat la limita dintre real și fabulos. În simbol, ea reprezintă idealul, care de obicei rămâne intangibil. Din nefericire, paradisul pierdut este o realitate căreia ca pământeni, trebuie să îi facem față. Prin numele pe care îl poartă, Platonia pare a fi predestinată pentru eșec în dragoste. Iată de ce, atunci când ea se unește cu marea, acest lucru probabil că nu
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
ca atunci când trec anii / și vei pricepe un colț de frunză un capăt de drum / o întoarcere seara acasă / ca un pahar cu apă în Numele Lui/după masă.” “Doamne, condu-mă până acasă” Aspirația poetului spre lumea de dincolo, spre paradis, are legătură cu miracolul învierii. Viziunea sa este ușor mistică - “să știu cum să trec prin icoană nerănind-o” - iar marea trecere este legată de împlinirea menirii sale pe acest pământ. Abia atunci când și-a împlinit menirea pentru care a
POEZII DE IONATAN PIROSCA DESPRE IZVORUL ADEVARATEI IUBIRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367191_a_368520]
-
ele cum să trăiască în unire cu Dumnezeu și cum să trăiască împreună în căsnicie după îndrumările date de Dumnezeu soților și soțiilor în Sfânta Scriptură, atunci vor face cei mai hotărâtori pași spre împlinire și fericire.” „Un colț de paradis” Ca orice carte creștină despre familie, începutul este așezat în Geneza, atunci când Dumnezeu a hotărât că nu este bine ca omul să rămână singur. Din nefericire, idealul divin este departe de a se împlini în lumea timpului nostru, dar aducerea
O CARTE DE IOSIF SI ELISABETA TON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367208_a_368537]
-
adică viața de familie. „Scopul nostru principal în aceste studii este cel de a descoperi regulile fixate vieții de familie de către Dumnezeu și să vedem cum trebuie aplicate pentru a face din căsnicie ceea ce a intenționat Creatorul: „un colț de paradis”. Un scop al nostru va fi să arătăm cum ori de câte ori ceva merge rău în căsnicie, acest lucru se întâmplă datorită faptului că unul sau ambii parteneri au încălcat o regulă sau mai multe reguli fixate de Dumnezeu”. „Sub autoritatea comună
O CARTE DE IOSIF SI ELISABETA TON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367208_a_368537]
-
povești apare/ Cu Moș Crăciun, cu brad, cu sfânta stea,/ Și eu, fetița, mă văd cum stau în cale/ Să nu mai plece iar din viața mea...” Conectat cu copilaria este și satul, care devine la Adina Sas-Simoniak, topos al paradisului terestru. Durerea înstrăinării este resimțită de poetă ca nevoie de a contempla locul unde a văzut lumina zilei, de a pătrunde în intimele structuri ale lucrurilor și ale naturii. „Miroase-n mine-a satul meu/ Cu fân uscat și eleșteu
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
în timp ce „sufletul creștin este întoarcerea în rai”. Paul Evdokimov dă în acest fel un sens eshatologic întregii treceri a omului prin lume. Eshatologia devine, în acest context, una dintre dimensiunile inerente istoriei ce atrage după sine „o anumită imanență a Paradisului și a Împărăției lui Dumnezeu”, în care poate fi gândită și prezența Ierusalimului în lume. [92] Timp - veșnicie În concepția și viziunea ortodoxă a Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, veșnicia poartă în sine posibilitatea timpului. Timpul și veșnicia pot fi înțelese
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Vîntul mătură frunzele de pe alei Eu te caut pe unde bate vîntul Petalele florilor se risipesc Rochia ta albă îți foșnește pe coapse Vin spre tine, mai am un vis, O eternitate pînă să te strîng în brațe. Unde este paradisul pe care ți l-am promis ? Timpul se întoarce în oglindă trist - A uitat, săracul, să fie altruist ! @ TE CAUTAM PRIN PARCUL... Te căutam prin parcul Umbrit de chiparoși... Aveai doar o rochiță, Știam și cum miroși... Aveai ochi mari
VERSURI ALBA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367283_a_368612]
-
publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. -SOCRATICUL DIASPOREAN- la NEW YORK-CONFLUENȚE LITERARE Publicat în: Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Distribuie! Distribuie! Aboneaza-te! O revenire la Stelian Platon din NY, via Bragadiru paradisul pierdut al Teleormanului Poematica unui socratic diasporean de o rară și ultrafină, impregnare de aphorie, empatie și demnitate, am avut savoarea de a o postprefața pentru poetul Stelian Platon, la unul dintre ultimele sale volume de poezii „Ireversibil reflexul...(?)” Semnul
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
unde Gânditorul adună, ca în Vermeer, scoicile ... Citește mai mult -SOCRATICUL DIASPOREAN- la NEW YORK-CONFLUENȚE LITERARE Publicat în: Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 Toate Articolele AutoruluiDistribuie!Distribuie! Aboneaza-te!O revenire la Stelian Platon din NY, via Bragadiru paradisul pierdut al TeleormanuluiPoematica unui socratic diasporean de o rară și ultrafină, impregnare de aphorie, empatie și demnitate, am avut savoarea de a o postprefața pentru poetul Stelian Platon, la unul dintre ultimele sale volume de poezii „Ireversibil reflexul...(?)” Semnul interogației
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > CÂND NU EȘTI ÎN PARADIS Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului CÂND NU EȘTI ÎN PARADIS... Soarta și-a deschis de Vineri magazin de-antichități, Ca să aibă într-un loc tot ce-a-nnobilat Pământul. A ucis, a
CÂND NU EȘTI ÎN PARADIS de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368613_a_369942]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > CÂND NU EȘTI ÎN PARADIS Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului CÂND NU EȘTI ÎN PARADIS... Soarta și-a deschis de Vineri magazin de-antichități, Ca să aibă într-un loc tot ce-a-nnobilat Pământul. A ucis, a ars orașe și a pustiit cetăți Dar din noi nu a putut să distrugă ieri, Cuvântul... Curge-n mine Poezia
CÂND NU EȘTI ÎN PARADIS de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368613_a_369942]
-
Fiindcă ușa-i obsolită, zburăm razna prin Portal... Spiritul pierdut în tine se aprinde ca o torță Înmuiată-n păcuri rare, importate din abis. Dublă flacără se-nalță din delir, nucleară forță... Dar degeaba arde veșnic...când nu ești în Paradis. Antonela Stoica 18 Aprilie 2017 © Referință Bibliografică: CÂND NU EȘTI ÎN PARADIS / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII, 23 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Antonela Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CÂND NU EȘTI ÎN PARADIS de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368613_a_369942]
-
se aprinde ca o torță Înmuiată-n păcuri rare, importate din abis. Dublă flacără se-nalță din delir, nucleară forță... Dar degeaba arde veșnic...când nu ești în Paradis. Antonela Stoica 18 Aprilie 2017 © Referință Bibliografică: CÂND NU EȘTI ÎN PARADIS / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII, 23 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Antonela Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CÂND NU EȘTI ÎN PARADIS de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368613_a_369942]
-
prin peretele din sticlă prin care pătrunde lumina în grădina cu statui, amenajată în interiorul Muzeului, la parter. Înainte de a coborî, privim frumusețea statuilor din grădină. Se spune că modelul grădinilor ar fi grădina fermecată, iar modelul grădinii fermecate, ar fi paradisul... Vedem ultima, impresionanta sculptură în lemn pictat și aurit Sfântul Ioan Botezătorul (Saint John the Baptist) realizată în Spania, în secolul XVII, de către Juan Martinez Montanes: Sfântul Ioan arată cu degetul, atrăgând atenția asupra sosirii lui Iisus. Statuia este pictată
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
în Sărbători ale cuvântului, Timișoara, Editura Marineasa, 2013, p. 202 - 209; Eugen Dorcescu, Autodialogul erotico - agapaic: „Apa”, în In honorem magistri, Crișu Dascălu 75, Timișoara, Editura David Press Print, 2016, p. 122-131; Eugen Dorcescu, Proza Mirelei - Ioana Borchin sau reminiscența Paradisului pierdut, Prefață la Apa, Timișoara, Editura Mirton, 2016, p. 5 - 19; Iulian Chivu, Prefață la Etern într-o eternă noapte-zi, Editura Mirton, Timișoara, 2016, p. 7 - 19; Doina Bogdan-Dascălu, Borchin, Mirela-Ioana, în Academia Română, Enciclopedia Banatului, 2, Literatura, ediția a II
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
venit ca o avalanșă, din care, cu mare greutate, am reușit să fac o selecție, oprindu-mă, întâmplător sau nu, laToccata and Fugue (J.S.Bach); fata morgana; Mitul lui Narcis, Muntele vrăjit (Thomas Mann). Desigur, nu trebuie să uit de Paradisul pierdut... Nota specifică este dată de substanța scrierilor, de posibilitățile inepuizabile ale prozatoarei în exploatarea registrului simbolic, ideile, frazele fiind tăiate brusc (de multe ori), creând o altă realitate, abia perceptibilă pentru cititorul neavizat. Subtilitățile intertextuale dau savoarea și profunzimea
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]